Page 40 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 40
nr-,aMaJ
M,.*r«winn«u
s otn 3
ORUM Ul SOCIALISM ULUI ® Nr. 5240 © VINERI 12 NOIEMBRIE 1971
4
- r>»?TTgT-r. rmya^BAj'B
întrevedere
Dezbaterile din Comitetul pentru problemele Vizita Willy Brandf-
delegaţiei
Indira Gandhi
politice şi de securitate al Adunării Generale a O.N.U. guvernamentale BONN II (Agerpres). — Pri
mul ministru al Indiei, Indira
NEW YORK II. — Cores tanl in cucerirea spaţiului cos menită să statueze faptul că Gandhi, care se altă in vizită „Mariner-9“ îşi
pondentul Agerpres, Constan mic de către generaţiile pre activitatea statelor legată de cubaneze la Bonn, ultima etapă a unui
tin Alexanriroaic. transmite : zente şi viitoare In acest do Selena şi spaţiul circumlunar turneu de trei saptămini între continua drumul
Comitetul pentru problemele cument se ia notă de proiec trebuie să fie ghidată de prin prins înlr-o serie de capitale
politice §i de securitate al A tul de tratat supus de Uniunea cipiile Cariei Naţiunilor Unite în Chile vest-europene şi In Statele U- spre Morte
dunării Generale si-a încheiat Sovietică şi se cere Comitetu şi ale dreptului internaţional nito, a avut joi o nouă între
joi dezbaterile asupra proble lui pentru spaţiul cosmic să şi să ducă la interzicerea fo vedere cu cancelarul Republi Conlinuindu-şi drumul
mei folosirii in scopuri paşni acorde prioritate definitivării losirii satelitului natual al Pâ- cii Federale a Germaniei, Wil spre Marte, „Mariner-0“ a
ce a spaţiului cvtruolmosfcric proiectului de tratat interna mînlului In scopul recurgerii SANTIAGO DE CHILE 11. ly Brandt. Premierul indian n început sena transmisiuni
şi a încheierii unui acord in ţional pentru stabilirea sta la lorlă, la ameninţarea cu fo — Trimisul special Agerpres, conferit, de asemenea, cu lor sale „in direct" de pc
ternaţional /eterilor la coope tutului juridic al Selenei, losirea lor ţoi sau la alte acte Wallcr Scheel, ministru de ex suprafaţa „planetei roşii".
rarea dintre state In domeniul România este. de asemenea, ostile. Victor Staraate, transmite : terne, Karl Schiller, ministrul Timp de 24 de ore, «atu
explorării şi folosirii Lunii, a coauloare la un alt proiect do Vorbitorul a arătat că Româ Miercuri, a sosit la Santiago economici şi finanţelor, şi cu spaţială va fotografia şi
subsolului şi spaţiului circum- rezoluţie in care se apreciază nia acordă o deosebită impor de Chile, delegaţia guverna VIETNAMUL DE SUD. — Iu urma puternicelor atacuri lansate Erhard Eppler, ministrul coo frausmife faborutoarefor de
sclenar, exclusiv în scopuri drept pozitivă activitatea ge tantă întăririi rolului Naţiu mentală cubaneză condusă de împotriva unor puncte Întărite ale Inamicului In provincia Quang perării economice. Indira la Pasadena (California),
paşnice. nerală a Comitetului O.N.U. nilor Unile in promovarea co Nam, patrioţii sud-vieinamczi au scos tlin luptă şi au capturat a- Gandhi a fost primită, totoda 25 dc secvenţe reprezen-
proapc l 800 militari americani şi saignnezi, au deteriorai It vehi
Delegaţia Uniunii Sovietice pentru spaţiul cosmic. operării internaţionale pentru Fidel Cestio, prim-mînistru at cule militare, au doborlt 15 avioane şi nu capturat însemnate tă, dc preşedintele Gustat' tind suprafaţa planetei
a supus dezbaterilor un pro Noua iniţiativă a Uniunii utilizarea In scopuri paşnice guvernului revoluţionar al Re cantităţi dc arme şi muniţii. Heincmann. Marte, de la distanţe va
In fotografic: ratrioţi sud-vietnamezi, pe poziţii, ţintind postu
iect de tratat care, în esenţă, Sovietice vizînd elaborarea o spaţiului extraalmosferic şi, publicii Cuba. L« aeroport, au rile Inamice. riind intre circa 800 000 şi
stabileşte statutul juridic al unui tratat International pri ca atare, va face tot ce-i slâ venit In îrvtlmpinare preşedin 500 000 km. Oamenii de
Lunii, interzice transformarea vitor Ia Lună, sublinia dele în pulintă pentru a-şi aduce ştiinţă aşteaptă cu deose
acestui corp ceresc Intr-un te gatul român Traian Qiebeleu, o contribuţie pozitivă In a- tele Salvador Allende, Clodo- bit interes înregistrarea pc
ren de competiţie militară sau in intervenţia sa, este de na ccastă direcţie. miro Almeyda, ministrul afa peliculă a unei puternice
de amplasare de baze milita tură să întărească contribuţia Supuse votului, ambele pro cerilor externe, şi alte oficia Adunarea Poporului a Republicii Arabe Egipt furtuni de praj, care aco
re şi subliniază înadmisibilila- Naţiunilor Unite la dezvolta iecte de rezoluţie au fost a- lităţi chiliene. Sute de mii de peră mare parte din su
tea revendicării de drepturi doptale de Comitetul pentru prafaţa planetei, incepind
exclusive de călre vreun stat rea progresivă a dreptului spa problemele politice şi de secu cetăţeni ai capitalei chiliene CAtRO II (Agerpres). — A tului prezidenţial de dizolvare egiplcan ales conform preve de la 23 septembrie.
asupra Lunii sau a unor por ţial. România sprijină această ritate al Adunării Generale a au salutat pe conducătorul cu dunarea Poporului a Republi n fostei Adunări Naţionale, derilor constituţiei permanente După cum se ştie, „Mari-
ţiuni de teren selenar. iniţiativă a Uniunii Sovietice O.N.U. banez. după caro membrii noului par a Republicii Arabe Egipt. Par ner-9“ urmează $ă se pla
Intr-un proiect de rezoluţie cii Arabo Egipt, constituită du lament au depus jurămintul lamentul eslc format din 3G0 seze pe orbită in jurul pla
semnat de 11 state, inlre care Joi dimineaţă, au început, pă recentele alegeri parlamen constituţional. Deputaţii au n- de dcpulali. dintre care 338 au netei Marte iu cursul zilei
şi România, se subliniază im In palatul La Moneda, con tare, s-a reunit joi la Cairo les apoi pe Hafez Bodnvvi în fost desemnaţi in timpul re de simbălă, unde, timp dc
portanta deosebita a cooperă vorbirile oficiale chiliano-cu- în noua sa componenta, infor funcţia de prcşedinlc al Adu centelor alegeri parlamentare, peste trei luni, va culege
rii internaţionale in domeniul Intîlnirea dintre conducătorii baneze, inaugurale printr-o în noi date ştiinţifice şi va
activităţilor pentru explorarea mează agenţia MEN. Dr. Ismail nării Poporului. Adunarea Po îar 22 au fosl numiţi în baza . întocmi“ harta planetei.
paşnică şi folosirea spaţiului trevedere între Fidel Castro şi Maatouk, decanul de vîrslă al porului, în noua sa compo unui dccicl al preşedintelui
cosmic, inclusiv a Lunii şi a sovietici şi polonezi Salvador Allende. deputaţilor, a dat citire decre nentă, este primul parlament Anwar Sadul.
altor corpuri cereşti, in folo Nava de cercetări
sul tuturor statelor, pentru
11 (Agerpres).
MOSCOVA
dezvoltarea relaţiilor priete — Agenţia TASS informează tatii se arată că schimbul de ştiinţifice „Profesor
neşti şi înţelegerii reciproce că, la 10 noiembrie, Edward păreri care a avut loc Intre BONN. — Hans Leussink ala criză monetară interocci- sideral ca fiind in posesia Zubov" a luai
dintre ele. pentru prevenirea Gierek, Piotr Jaros2ewicz şi conducătorii de partid şi de ministrul cercetării ştiinţifice dentrilâ ar putea continua şi unor date importante privind
transformării Selenoi intr-o nlti conducălori polonezi, s-au stat ai celor două ţări, s-a re- şi educatei al R.F. a Germa şi în anul 1972. datorită fap activitatea organizaţiei tero startul
zonă de conflict internaţional, întîlnit la Moscova, cu Lco- leril la colaborarea sovieto- niei, l-a primii pe D. M tului cu ţările Europei occi riste ilegale „Escadronul
Pjoieclu! de rezoluţie subli nid Brejncv, Alexei Kosîghin poloneză in toate domeniile .şi Gvlşlanl, vicepreşedinte al morţii*'. Maşina, in care o-
niază, de asemenea, că. fiind ariincirco ei pe viitor, precum Comitetului de Stat penlru dentale întimpină dificultăţi r.csta era transportat spre După cum informează a-
singurul satelit natural al Ter- şi alţi conducălori sovietici. şi la probleme internaţionale ştiinţă şl tehnică de pe lingă în realizarea unei politici co tribunal, n fosl ulacală de genţia TASS, nava de cerce
7ei. Luna joacă un rol impor- In comunicatul dat publicî- actuale mune faţă de S.U.A Mcnli- tări ştiinţifice . Profesor Zu-
Consiliul de Miniştri a) oninrl că in ultimii doi ani, un grup de persoane înar bov" a luat startul dm Le
U.R.S.S., aflai intr-o vizită la creşterea economică a S.U.A. mate caro, ulterior, au reuşii ningrad \ntr-o cursă spre
Bonn. In timpul convorbirii a (ost practic nulă, ministrul să dispară. Intre atentatori Oceanul Atlantic, în vede- ^
au fost examinate probleme dc finanţe american a averli- au fosl recunoscuţi si poli- rea efectuării unui expert- \
ate colaborării tehnico-ştiin- / it că suprataxa impusă impor lişli din Rio dc Janeiro, ment meteorologic sovieto- i
ţîfice dintre cele două state, turilor americane nu va Ii francez. După ce va lua )a '
informează agenţia TASS. gească cu încă un ,in sanc ridicată docil in momentul bord un grup de specialişti )
ţiunile economice impus.* eliminării deficitului din ba francezi din portul Lc Ha- i
Rhodesiei In urmă cu şase lanţa de plăţi. După cum se şlie, „Esca vre, nava sovietică sc va '
DUBLIN. — Parlamentul ani. ca urmare a declaraţiei dronul morţii" este o organi îndrepta spre centrul cos- |
Republicii Irlanda a respins unilaterale de independentă zaţie clandestină braziliană mic din Guyana Franceză, i
miercuri seara o moţiune dc a guvernului minorilor con LIMA — Ministrul de care încâlcind regulile jus unde vor fi efectuate intre .
neîncredere In guvern pre dus de lan Smilh. Alil in externe peruan, Edgardo tiţiei, execută infraclorii de 13 şi 17 decembrie cerce- \
zentată de opoziţie. Deşi mo Camera Comunelor, cit şi în Murcado Jnrrin. ,i anunţai că drcpl comun. lari. asupra păturilor supe- ^
ţiunea se referea la politica Camera Lorzilor, propunere' va pleca sapfămina viitoare vioare ale atmosferei cit a- »
agrară a cabinetului prezidat prelungirii embargoului lată In New York. penlru a pre juloritl unor rachete me- ’
de Jack Lynch, ea a consti dc regimul de la Salisbury zenta un raport oficial Adu WASHINCTON. — Senatul teorologice, dotate cu in- \
tuit prilejul unei confruntări nu a avut rle inlîmpinal o nării Generale a O.N.U. cu S.U.A. a aprobai miercuri strumente dc fabricaţie so- i
politice generale între guvern poziţia nici unui parlamen privire la lucrurile, recent cu 84 de voturi, contra 6. a viclică şi franceză. Oame- .
şi opoziţie. împotriva moţiu tar. încheiate, ale reuniunii „gru cordul japono-american cu nn de ştiinţă apreciază că \
nii au votat 72 deputaţi, iar Aceaslă iniliutivă a fosl pului celor 77“ care s-a linul privire la retrocedarea Insu rezultatele cercetărilor tor 1
în favoarea ei — 69 deputaţi. considerulă necesară guver ia Lima. El va (i însoţit dc lei okinawa. Acordul urmea servi la perfecţionarea *
metodelor de pronosticare a »
Soarta guvernului sc afla nului. ea avind semnificaţia purtătorii de ruvînt aî gru ză să lie pus In aplicare cel timpului probabil pe peri- ^
sub semnul întrebării, inlru- aprobării dc căite parlomeni purilor regionale african, asi m.ii tlrziu la 30 iunie 1972. oarie mai indelungate. i
cît politica premierului Lynch a vizitei mini.-drului britanic atic si icitino-american alo Procesul de ratificare nu a
— în special atitudinea sa dc exlernc. Aloc Douglas — ţărilor in curs de dc/vollarc. fosl în'ă încheiat în cc pri
faţ£ de criza din Irlanda dc Home, In Salisbury. pmgra- veşte parlea americană, pic- O operaţie
nord — era serios contcsla- malo pentru duminică. Dou- şedinlele Nixon precî/înd că dificilă
UJ chiar în rinriurilc propriu gîas—Home va încerca, încă KIO nr JANEiRO — Au inslrumcnlcle de ratificare
lui său partid, Finnna Edil. o dată, o reglementare a torităţile braziliene an anun nu vor H depuse pinâ cînd
Conflictul a fost aplanat problemei rhodesiene pe ba ţai dispariţia dintr-o maşină acordul nu obţine şi aproba La spitalul de copii din
momentan marţi, cînd aproa zo celor ,,cinci principii" a poliţiei a unul martor con rea Dietei Japoneze. Rangoon a fost efectuată
pe toii deputaţii disidenţi ai propuse dc guvernele brita cu succes o operaţie de se
acestui partid au fost con nice anterioare drept bază a parare a gemenelor Ma Tit
vinşi, sub ameninţarea exclu negocierilor penlru ajunge şi Ma Huit, ale căror cor
derii, să voteze contra moţi rea In un acord. puri fuseseră unite prin fi
unii de neîncredere. Acest PEKIN — Premierul Consiliului de Sfat al R.P. Chineze, cat şi sistemul cardio vas
lucru a asigurat victoria gu ciu tn-iai. vicepreşedintele Comitetului Permanent al A cular. Această dificilă ope
vernului. TOKIO. — In cadrul unei dunării Reprezentanţilor Populai din întreaga Chină. Co raţie, extrem de rară in
DIN LUMEA* CAPITALULUI itlinhurg) s-n Inaugural conferinţe de presă, minis Mo-jo. şi alJc oficialităţi chineze au avut o convorbire ftraclica medicală mondia
Que-
La Hallc
(raionul
lă şi unică tn medicina bir-
in 19*0 un teleferic. Acen- tru! de finanţe al S.U.A., John prietenească cu guvernatorul oraşului Tokio. Ryokichi Mi- maneză, a durat două orc.
ta este punct (le atracţie LONDRA. — Parlamentul Connally, aliat in capitala nobe. care face o vizită la Pekin, unun|ă agenţia China
pentru peste 1 milion dc britanic a hofârîl să prelun După cum relatează revis
UNDE SA CASEŞT1 de cinci ori mai repede. vizitatori anual. Japoniei, a alirmat câ actu Nouă. ta birmaneză „Forward",
UN MEDIC ? Astle), costul unei zile dc cele două fetiţe sini intr-o
spitalizare variază în prezent stare bună.
,,La dispoziţia oricărui «c- inlre 70 şi 100 dolari, lux
tătean trebuie să existe în inaccesibil pentru majoiila- flL6ER|ft Seminar naţional privind nou! Rămăşiţele corăbiei
grijiri medicale complelc şi It.'d cetăţenilor americani. In
competente", proclama pre- ultimul an, guvernul a trebu „Santa Maria"
şedinţele Richnrd Nixon în ii să mărească creditele ce
mesajul său călre Congres, revin departamentului sănă sistem de organizare şi funcţionare Cercetătorul american
la începutul acestui un. tăţii publice. Dar. după cum Frcd Diclcson presupune că
,.Trebuie'... In realitate, a recunoscut şi preşedintele nr fi descoperit, pe fundul
îngrijirile medicale sini din Nixon, aproximativ bO la su a întreprinderilor de stat Oceanului Atlantic, la nord
ce în ce mai puţin accesibi tă din sumele suplimentare, de insula Haiti, rămăşiţele
le americanului mijlociu. acordale in decursul ultimi ALGER 11. — Corcsponden- za de concepţie şi studiu a navei „Santa Maria", cu ca
„Unde să găseşti un medic?" lor zece ani, au fost absorbi Iul Agerpres. Conslanlin Ben fosl încheiată", uimind ca re Cristofor Colinul) a a
Această problemă picotupâ te dc inflaţia care a bîntuit ga, transmite : Sub preşedinţia noul sistem de organizare să tins ţărmurile Amerini
milioane de cetăţeni ai Slu in lot acest timp ţara. şefului stalului nigerian, Ho- fie aplicat o dată cu alegerile Ihipă o muncă de cerce
telor Unile. S.U.A. înregis unri Boumcdienc, în capitala pentru adunările muncitorilor, tare de patru ani, folosind
trează aciUiilmente un delicii PROBLEME ALE Algeriei s-au deschis lucrările ce vor avea loc săplămînilc o metodă de local ir acus
de 51) 000 medii i. A devenii MUNCITORILOR ENCLEZI unui seminar naţional consa viitoare. Preşedintele a insis tică, Dickson a iniilnit. in
din ce In ce mai dificilă „des ANGAJAŢI IN R.F.C.. crat dezbaterii unor probleme tat îndeosebi asupra faptului /oru/ unde savanţii presu
coperirea" unui medii parti privind noul sistem de orga că noua organizare va permi pun <ă s-ar fi scufundat
cular. ale cărui servirii nu Sc Ştia pinâ dc cu- nizare şi lunc (ionnrc a între te, alît transformarea menta „Santa Maria". o mare for
sini ciluşi de puţin pe mă vinrl că in Germania fede prinderilor de stal; La semi lităţii muncitorilor, care nu maţiune de corali, care
sura oricărui buzunar Mai rală vin să caute de lucru in nar. rare sc doslăşoarâ sub vor mai fi doar simpli sala prm conturul şi dimensiu
ales in cartierele puţin popu special muncitorii din Turcia auspiciile Centralei sindicale riaţi, ci şi „gestionari respon nile ei aminteşte de foni ia
late, in cele ale negrilor sau şi (lin peninsula iberică. Sap- algeriene — Uniunea Gene sabili'1, cit şi n directorilor de vasului Cercetările subac
in ccIc muncitoreşti — in ca laminatului creşlin-dcmocrat rală -j Muncilorilor Algerieni Întreprinderi. Siluind noile vatice efectuate apoi, au
re oamenii nu pot plăti ono „Rhcinischer Merkur'b editat |U.G.T.A.) — participă I 0D0 scos la iveală eiteva cuie
rarii ridicate — situaţia este la Dusseldorf, semnala însă de delegaţi — cadre din între măsuri în contextul evenimen de aramă şi alte obiecte dc
şi mni îngrijorătoare, După in unul din ultimele sale nu prinderi şi sindicale. telor petrecute in Algeria în metal şi ceramică. Anali
anul 1050, numărul medicilor mere că 20 000 de englezi, In cuvîntul rostit, preşedin acest an. Houari Boumediene zele făcute la Univcr.sitalea
care deservesc cartierele cu dintre care o treime femei, tele Boumcdienc a explicat a spus: „Anul 1971 a fost a înainte «Ic deschiderea sesiunii extraordinare a dietei japoneze, Ia care urma să sc discute din Pennsi/lvanio au de
populaţia ma jorilnr neagră a sini actualmente instalaţi principalele prevederi ale le problema Oklnawei, in parcul Yoyogl din Tokyo a-au adunai circa 28 000 de tineri muncitori si monstrat că aceste obiecte
diminuat cu <>6 rle procente. dincolo de Rin. Intr-0 peri gii care va sta la baza func nul bătăliei petrolului, al în studenţi pentru a protesta Împotriva ratificării tratatului asupra Okinawel. datează din secolele XIV—
Se ştie c;\, conform Înţelegerii dintre cele două guverne, după retrocedarea Okinawei către
Jn limp ce pentru cartierele oadă dc trei ani, numărul su ţionării Întreprinderilor de ceputului aplicării revoluţiei Japonia, vor mai rămlnc pe Insulă baze militare americane, ceea cc nemulţumeşte profund popu XVIt, şi ar fi putut apar
cu oameni inslăriti există puşilor britanici care şi-au agrare şi a! organizării între laţia Japoniei. * ' r ţine navei lui Columb.
Io fotografie: Aspect de la demonstraţie.
un medic la ficcuie 500 locu părăsit insula pentru peisaje stal, arălînd. totodată, că fa- prinderilor de stat".
itori, proporţia se modifică le industriale vest-germane
la 1 700 în periferiile din sud s-o dublai. In ceea re priveş
Lipsa de cadre medicale se te femeile emigrante, notea
resimte mai ales în statele ză săptâmînalul citat, un ma Apelul
Kcnlurky (un medic la I 123 re număr dintre ele au găsii tîrgurile de la Acera, Dar nor importante contracte Tendinţa de participare la
locuitori), Ccuolinn de Suri dc lucru în diverse bănci, în preşedintelui C.C. „Tîrgul Pacificului" Es Saluam şi Nairobi. De comerciale dc export, a că manifestările spo.cializaie
(Ki-ll). Alubama (1331) Dn- sectorul asigurărilor. în co asemenea, au fost organiza ror valoare, conform unor continuă şi in 1972. Astfel,
kola dc Sud (1 35-1), Mississi merţ şi servicii. te succesiv expoziţii repre calcule estimative, este cu construcţia dc maşini ta ft
ppi (I 448). al refugiaţilor zentative, cu caracter naţio }iestc 50 la sută mai marc. reprezentată a tit la tîrguri^
In unul din r.clc moi im- Mulţi muncitori britanici — „Tîrgul Pacificului", găz au fost tocmai fa manifestă nal, la Moscova, Dusseldorf, dech cea obţinută în cadrul tehnice dc la Hm o, Uelgrad,
porianlc cdilicii medicale ale scrie ,,Rheinischer Merkur" politici greci duit de capitala Perului, rile de acest gen, faţă de 30 Pekin, Caracas şi Kuala participărilor dm anul pre Moscova, Londra, Paris, Ha-
Statelor Unite, Cook Counly — sc instalează in Germania unde România este prezen la sută in perioada 1961 — Lumpur, care s-au bucurat cedent. novra, Stockhohn, Vancou-
Hospital, din Chicago, o federală înainte de n-şi adu ROMA 11. — Coresponden tă cu o expoziţie de maşini 1965. de un deosebit succes. ver, Sidney şi Hucnos Aircs,
mulţime de bolnavi este ne ce cu sine soţiile şi copiii. tul Agerpres, Nicolae Puicea, şi utilaje, încheie, practic, In dorinţa de a extinde cit şi in cadrul expoziţiilor
voită sS aştepte orc, chiar Dc fapt, nu este posibil să transmite : Ziarul „L'Unîla" a- bilanţul participărilor ţării generale de mărfuri pe care
noastre la tirgurilc şi expo
zile întregi înainte de a pu găseşti o locuinţă convena nuntă că preşedintele Comite- ziţiile internaţionale pe 1971. România le va organiza in
tea fi consultaţi de un me bilă riecît dacă lucrează şi 1 ului Central al refugiaţilor In acest an, România a fost cadrul tirgurilor dc la Plov-
dic, Această siluotic a fost soţia. O altă problemă re se politici greci, Mitsos Papadî- prezentă — cu expoziţii ge div, Leijtzig, Zagreb, Poz
lăculă cunoscută rle rcvisla cere surmontată dc familiile mitrîs, n adresat Comitetului nerale dc mărfuri, cu stan PREZENŢA R O M ÂN EI LA TÎRGURILE nan, Budapesta, Viena, Sa
americană ,,Look". Au fosl emigrate eslc chestiunea Central al Partidului Comunist duri de produse pc ramuri lonic, Helsinki, Milano, Bar
eliberate foi de ieşire din lingvistică, care ncează o Italian, partidelor şi mişcărilor industriale sau cu oficii co celona, Goteborg, Izmir, O-
spital unor bolnavi dc pneu scrie de dificultăţi, de loc democratice italiene o scrisoa merciale — la circa 120 dc saka, Damasc, Tcl-Âviv,
monie cărora li se adminis plăcute. Şcoala prezintă şi re în care solicită „o viguroa tîrguri şi expoziţii, faţă de Şl EXPOZIŢIILE IN Ncw-Dclhi, Djakarta, Tehe
traseră doar caşctc de peni ca anumite probleme; ma să acliune de protest $i de aproximativ 100 in anul ran, Bagdad, Tripoli, Cairo,
cilină. Medicii ocestoi spital mele engleze sînt surprinse solidaritate împotriva noilor precedent, care s-au desfă Dar Es Salaam, Nairobi,
in
arestări ce se efectuează
îl denumesc pur şi simplu să alic că în R EC. şcolile Grecia. şurat in zeci dc copilalc şi Lima, Bogota şi Santiago dc
„azilul din secolul al XIX- comunale îşi închid porţile oraşe din Europa, Asia, A Chile.
loa". ,,Nc lipsesc meri ici î. in cu o oră şi jumătate mai de Preşedintele Comîlelului frica, America Latină şt Alături dc tîrgurile şi ex Făcind, încă o dată, do in continuare sfera relaţii In 1972, ţara noasiră eslc
firmierele, ne lipsrsr prea vreme riccil dincolo rle Ca Centrul al refugiaţilor politici Australia. poziţiile unde ţiarticiparea vada posibilităţilor econo lor economice ale ţârii, fo ])rczeată şi la tîrguri şi ex
multe", se pling administra nalul Minerii ; în schimb, so greci rculirmă in scrisoarea Progresul industriei româ ţării nuastre a devenit tra mie/ noastre. atir pe linia rurile de resort au întocmit, poziţii internaţionale „in
torii spilalului din Chicago lii lor trebuie să plece la lu sa unele dintre cele mai pre neşti şi îndeosebi al con diţională (l^eiţizig — a 37-a ţuoducţici, cit şi a expor pentru anul viitor, un pro premieră" : la New York, la
Si situaţia este valabilă si cru la o oră mult mai ma sante cereri ale forţelor de strucţiei de maşini a faci oară ; Viena şi Poznan — turilor, participările la ma gram dc participări îmbună Valiena, Mngadiseio şi San
mocratice greceşti, cum ar fi
pentru multe alte spitale din tinală decît în Anglia. încetarea arestărilor $i pro litat participarea ţării noas n /7-a oară ; Milano, Za nifestările pc anul 1971 au tăţit, in comparaţie cu cel Salvador... De asemenea, se
Statele Unile. Guvernul britanic încura ceselor ilegale, a deporlărilor tre la un număr tot mai greb, Izmir şi Salonic — a creat, in acelaşi timp, cadrul din 1971. Astfel, in cursul preconizează organizarea u
IC-a oară ; Ploudiv şi Dr no
unor contacte utile, al unui
Coslul unui tratament creş jează emigrarea muncitorilor şi torturilor, revizuirea de că- marc dc tîrguri şi expoziţii — a 14-a nară; Frankfuri dialog fructuos între repre anului viilor, f.ara noastră nor expoziţii naţionale pro
ta participa la )teste 170 de
te fără inrelarc. După llJl>i). specializaţi în RE a Ger Ire tribunalele civile a con pe Main şi Damasc — a II-a zentanţi cercurilor comer tirguri şi expoziţii interna prii la Phenian şi Kiev (cu
el s-a mării de două ori mai manici, între altele din cauza damnărilor pronunţate in mod specializate. In 1071, circa oară etc.), in acest an au ciale româneşti şi străine, ţionale, care vor avea lor accent tehnic), Milnchen şi
repede docil costul vieţii, iar creşterii şomajului în An ilegal de Iribunalclc militare trei pătrimi din numărul to fost consemnate prezenţe concretizat, in cea mai ma in zeci de centre industria Lagos.
cheltuielile de spitalizare — glia. speciale, eliberarea deţinuţilor tal al prezenţelor româneşti româneşti „in premieră" la rc parte, prin încheierea u- le din toate continentele (Agcrţircs)
politici şi u deportaţilor.
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva, str. Df. P. Groia nr. 35. Telefoana nr. 12317 şl 1 15 88. Tiparul i întreprinderea oollaraflcă Deva.