Page 41 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 41
W * .
Preşedintele Consiliului de Stat,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA*
i 7
Nicolae Ceauşescu, a primit pe
primul ministru al Republicii
Singapore, lee Kuan Yew
Preşedintele Consiliului de gapore prezintă o vădită ten
Slat a) Republicii Socialiste dinţă de extindere şi diver
România, Nicolae Ceauşescu, sificare, exprimindu-se totoda
a primit vineri la amiază pe tă dorinţa pentru dezvoltarea
primul ministru al Republicii lor continuă în inleresul am
Singapore. Lee Kuan Yew, ca belor popoare, al cauzei ge
re face o vizilă oficială Iu nerale a cooperării intre sta
tara noastră. te.
Oaspetele a fosl însolit de Au fosl abordate, de aseme
E.VV. Barker, ministrul justiţiei nea, unele aspecte ale situa
şi al dezvoltării industriale. ţiei internaţionale actuale din
La primire au participat pre Europa şi Asia, subliniindu-se
şedintele Consiliului de Miniş necesitatea participării active a
tri, Ion Gheorghe Maurer, mi tuturor ţărilor, inclusiv a ce
ANUL XXIII. Nr. 5 241 SIMBATA 13 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI nistrul afacerilor exlerne. Cor- lor mici şi mijlocii, )a dezba
neliu Măncscu, ministrul co terea si soluţionarea proble
merţului exterior, Cornel bur melor privind securitatea şt
tică. pacea în lume.
In cadrul convorbirii care a Convorbirea s-a desfăşura!
avut loc s-a evidenţiat câ re Intr-o atmosferă cordială, do
laţiile dintre România şî Sin înţelegere reciprocă.
Documentele Plenarei C.C. j DEJUN LA CONSILIUL DE STAT
Vineri, preşedintele Consiliu uă ţări vor cunoaşte un pro
AL P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. j lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, gres continuu. A fost relevat,
şi soţia sa, Elena Ceauşescu.
de asemenea, faptul că asupra
au oferii la Consiliul de Stat unui şir de probleme privind
un dejun în onoarea primu viaţa internaţională, punctele
lui ministru al Republicii Sin
şi
PROGRAMUL | soţiei sale, doamna Lee Kuan Singaporelui sint foarte apro
României
de vedere ale
gapore, Lee Kuan Yew, şi a
piate.
Yew.
Preşedintele Consiliului
de
Au participat preşedintele Stat a toastat pentru dezvolta
Consiliului de Miniştri, Ion rea relaţiilor dintre cele două
Gheorghe Maurer, ministrul a ţări, In sănălatea primului mi
nistru ii Republicii Singapore
PROSPER!TĂŢII j facerilor externe, Corneliu Mă- şi a soţiei sale, in onoarea
nescu, ministru]
comerţului
exterior, Cornel Burtică.
De asemenea, au luat parte celorlalţi oaspeţi.
Răspunzind, primul mlnislru
E.W. Barker, ministrul justiţiei al Republicii Singapore a urat
şi al dezvoltării industriale, A. succes deplin poporului român
Sankaran, secretar particular
MORAL - SPIRITUALE, j al primului ministru al Repu rea principiului egalităţii în
In activitatea sa, în promova
blicii Singapore.
Dejunul s-a desfăşurat Intr-o tre toate naţiunile. Oaspetele
a toastat în sănătatea preşedin
atmosferă de caldă cordiali telui Consiliului de Slat si a
tate. soţiei sale, a preşedintelui Con
AL DEVENIRILOR j prilej, preşedintele Consiliului siliului de Miniştri şi a celor
acest
In toastul rostit cu
lalte persoane oficiale române,
de Stat a salutat vizita pre
mierului singaporez In Româ pentru lărgirea raporturilor re
ciproce dc colaborare in inte
nia, exprimîndu-şl convinge resul bunăstării ambelor po
rea că relaţiile dintre cele do poare.
DEMNE, COMUNISTE ! CULM SI EDUCAŢIE SOCIALISTĂ CONVORBIRI OFICIALE
La Palatul Consiliului de secretar particular al primu
Miniştri au început, vineri di lui ministru.
convorbiri oficiale
In timpul convorbirilor, ca
Răspunderi majore pentru Munca de formare a ; AL JUDEŢULUI HUNEDOARA mineaţa, preşedintele Consiliului re s-au desfăşurat înlr-o atmo
între
de Miniştri al Republicii So
sferă cordială, au fost discuta
întărirea legalităţii lucrătorilor din comerţ j cialiste România, Ion Gheor te probleme privind relaţiile
ghe Maurer, şi primul minis
In cadrul măsurilor înlre- cipal Deva al P.C.R.; loan Ba- tarul comitetului de partid de tru al Republicii Singapore, dintre România şi Singapore,
prinse pentru aplicarea în via clnschi. şef de sector la Co la E.M. Lupeni ; Petru Lungii, Lee Kuan Yew. extinderea schimburilor co
socialiste şi traducerea în trebuie să ducă la crearea ! tă a amplului program edu mitetul judeţean Hunedoara at secretarul comitetului de par Au participat, din partea ro merciale dintre cele două
ţări pe baza avantajului
re
viaţă a principiilor de unei conştiinţe care să j caţional iniţiat de secretarul P C.R.; Vasile Pîţan. secretar tid de la C.S. Hunedoara ; Pe mână Corneliu Mănescu, mi ciproci în interesul ambelor
al Consiliului
judeţean al
general al partidului, tovară
tru Ormindeanu. secretarul co
popoare. Au fost abordate, de
şul Nicolae Ceauşescu, adop- Frontului Unităţii Socialiste; mitetului de partid de la Şan nistrul afacerilor externe. Cor asemenea, unele aspecte ale
nel Burtică, ministrul comer
Constantin Purcilean, secretar
lat de recenta plenară a C.C.
etică si echitate dispreţuiască cîştigul j *1 P.C.R., ieri a avut loc la al Comitetului judeţean al tierul I Deva a! T.C.H.; Ana ţului exterior. Teodor Vasiliu, situaţiei internaţionale actua
Herlea, secretarul comitetului
Deva conslltuirea Comitetului U.T.C.; Traian Tămăşan, mem de partid de la F.C. Orăştie; ministrul justiţiei, George Ma- le. it
socialistă şi comunistă fără muncă ! pentru cultură şi educaţie so bru al biroului Consiliului ju Ioan Suciuman, secretarul Co covescu, prim-adjunct al mi In cursul dimineţii de vi
externe,
nistrului
afacerilor
cialistă al judeţului Hunedoa-
i ia. La adunarea de constituire deţean al sindicatelor < Gllgor mitetului comunii de partid Lucian ' Petrescu; director a-.r: neri, soţia _ primului ministru
Haşa, preşedinte al Consiliu
Sini convins că exprim un adevăr atunci Programul dezvoltării conştiinţei socialiste, i% lui judeţean al Organizaţiei Geoagiu ; Ioan Zaharle, secre Sn Ministerul Afacerilor Exter al Republicii Singapore, doam
cînd afirm câ documentele plenarei CC. al elaborat de secretarul general al partidului, a- > au luat parte tovarăşii Lazăr tarul Comitetului comunal de ne. na Lee Kuan Yew, a făcut o
P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c. se înscriu ca un doptat de Comitetul Executiv al C.C al P.C.R. ^ David, secretar al Comitetului pionierilor; Elena Borza, pre partid Dobra ; Marin Mălă- vizită la Muzeul Zambaceian
şedinta Comitetului judeţean
judeţean Hunedoara al P.C.R.,
eveniment de o importantă excepţională în is şi supus unei ample dezbateri în organizaţiile i Ion Jinga, vicepreşedinte al al femeilor • Andrei Soos, pre lescu, secretarul Comitetului Din partea singaporeză au din Capitală, unde sint expu
toria partidului nostru, pentru edificarea în de partid, dezbateri intrate într-o etapă nouă * comunal de parlid Densuş ; luat parte E. W. Barker. mi se opere create de unii dintre
nistru! justiţiei şi al dezvol
România a societăţii socialiste multilateral o dată cu plenara din 3-5 noiembrie a C.C. af \ Consiliului Culturii şi Educaţi şedintele Consiliului judeţean Aron Medrea, secretarul Co tării industriale, A. Sankaran, cei niai de seamă artişti plas
al oamenilor munciî de naţio
Sabin Boticiu,
ei Socialiste,
dezvoltate. P.C.R,, este programul militant, revoluţionar, I vicepreşedinte al Comitetului nalitate maghiară; lullu Han- mitetului comunal de partid tici din ţara noastră.
In cadrul muncii educative — spunea secre pe baza căruia, acum şi în perspectivă, se va J executiv al Consiliului popu ke. secretar al Consiliului ju Vaţa de dos; Ioan Mardale.
tarul genera! al partidului, tovarăşul Nicolae acţiona pe multiple planuri pentru făurirea o- I lar judeţean, activişti de par deţean al oamenilor muncii de preşedintele comitetului sindi
Ceauşescu — trebuie să se acorde o atenţie mului nou, înzestrat cu( o înaltă conştiinţă, o ^ tid şi de stat, oameni oi mun naţionalitate germană; Vasile catului de la I.C.S. Hunedoa
sindicatului Preşedintele Consiliului de Stat,
deosebită întăririi disciplinei şi ordinii, res cultură şi un comportament înaintate, cu o « cii din întreprinderi şi institu Chirculescu. directorul Casei ra ; Gheorghe Ştefan, preşedin
pectării legalităţii socialiste, cunoaşterii şi a puternică personalitate, multilateral dezvolta- 1 ţii, lucrători din domeniul cul tele comitetului
plicării riguroase a legilor statului nostru so tă Personalitatea aceasta se poate forma doar \ turii, artei şi învălămîntului. de cultură Petroşani; Nico de la Uzina „VictoTia“ Că-
după ce am înlăturat din conştiinţa oamenilor i
lae Boldnra. vicepreşedinte al
cialist. Numai în măsura în care vom acţiona toate racilele, între care şi tentativa clştigului reprezentanţi ai organizaţiilor U.J.C.A.P.; Glieorghe Cernă- lan • Liviu Irinca, preşedintele
pentru asigurarea respectării legilor, a disci fără muncă. S de masă si obşleşli. lanu, vicepreşedinte al comitetului sindicatului de la
plinei sociale în toate domeniile de activitate Lucrătorii din comerţ participă şi ei activ l După ce a relevat însemnă U.J.C.M.; Mircea Mîron, vice U. M. M. R. Simeria ; Tovlcă Nicolae Ceauşescu, a primit pe
vom putea spune că în adevăr ne facem da la opera de dezvoltare socialistă a lârii. Avem * tatea deosebită pe care o are preşedinte al CJ.E.F.S,; Nico Manea, preşedintele consiliu
toria de comunişti. Comitetul pentru cultură şi
în comerţ mulţi lucrători care îşi onorează ) lae Pleşa, vicepreşedinte al lui de conducere al C.A.P.
Pe bună dreptate s-a criticat în plenară exis prin muncă sîrguincioasă. cinstită, devotată ţ educaţie socialistă al judeţu U.J.C.C. • Vasile Blendea, in Boz; Damlan Groza, preşe
tenţa unor stări de lucruri negative, de încăl marile obligaţii sociale ce le revin în dîver- lui, organism de partid şi de spector şef al Inspectoratului dintele Asociaţiei culturale ministrul economiei si finanţelor
care a legilor tării, de sustrageri din avutul sele compartimente ale deservirii publice, asi- • stat cu multiple atribuţii in şcolar judeţean; Emil Slolca, din comuna Roroos; Ioan Fu-
obştesc şi de existenţa a unor fapte de para gurfnd o bună organizare şi o ridicată efi- ) aplicarea în viaţă a progra conferenţiar universitar la In lea, preşedintele consiliului » i
zitism social. Trebuie să recunoaştem că şi eienţâ în domeniul circulaţiei mărfurilor, al ( mului educaţional, adoptat de stitutul de mine Petroşani • li. de conducere al C.A.P. Boşo-
în judeţul nostru există astfel de stări negati circulaţiei monetare, în satisfacerea cerinţelor i partid, a Hotărîrii plenarei col. Ioan lanc» ; Victor Szyl- al Franţei
ve, numărul celor condamnaţi pentru diferite şi exigenţelor tot mai înalte aje consumato- / C.C. al P.C.R. din 3—5 noiem veszter, preşedintele filialei rod • Ioan Peter, preşedintele
infracţiuni fiind încă mare, ca şî volumul pa ritor. Locuitorii municipiului Deva apreciază ţ brie a.c., tovarăşul Lazăr David Petroşani a Uniunii artiştilor consiliului de conducere al f
gubelor aduse avutului obştesc. Această stare modul în care slnt serviţi de către lucrători i a făcut cunoscută componenţa plastici,- Radu Ciobănii, scrii C.A.P. Cristur; Emerik Horo-
directorul Întreprinderii
vîtz,
dupâ-amîază,
Vineri
pre
de lucruri consider că trebuie să fie pentru ca Maria Marian, Rozalia Vug, Tcolil Urs de t noului organism judeţean. In tor,- Simion Pop. şef de secţie cinematografice a judeţului şedintele Consiliului de Stnt, In cursul Inlrevederlt care
funcţia de preşedinte al Co
toţi lucrătorii din justiţie un prilej de analiză la O.C L. induslri.il. Silvia Mihuţ, Nicolae La- mitetului pentru cultură la ziarul „Drumul socialismu Hunedoara ; Vladlmlr Pop, di Nicolae Ceauşescu, a primit a avui loc, s-a relevai satis
zăr, Eva Negrilâ, Victoria Mălăeşlenn de fa lui*' ; Iuliu Kulaş,. judecător facţia fală de cursul ascen
critică şi autocritică a întregii activităţi şi O.C.L, alimentara, luliana Fara, Miron Certe- educaţie socialistă al judeţului rectorul Centrului judeţean de pe ministrul economiei şi fi dent a) relaţiilor de colabo
Hunedoara a lost numit tova la Tribunalul judeţean Hune nanţelor al Franţei, Valery rare multilaterolă dintre Româ
in
doara; Viclor
Mureşan,
GHEORGHE BUSUIOC răşul profesor Pelrn Stolcan, spector la Comitelui judeţean Giscard d'Estaing, preşedintele nia şi Franţa şi rezullalele
NICOLAE STINEA secretarul comitetului de membru supleant al biroului pentru cultură si educaţie so (Continuore in pog. o 2*o| delegaţiei franceze Ia lucrările pozitive ale activităţii comisi
preşedintele Tribunalului partid pe comerţ din Comitetului judeţean HuncT cialistă ; Ioan Raczek, secre celei de-a IV-a sesiuni a Co ei mixte guvernamentale. A
judeţean municipiul Deva doara al P.C.R., iar în cea de misiei mixte guvernamentale fost exprimată dorinţa comună
vicepreşedinte, profesoara Ma româno-franceze de cooperare de a se explora şi folosi not
ria Creţu. Din comitet mai fac Programul Universităţi serale economică, ştiinţifică şi tehni forme şi domenii de coope
(Conţi r“a re; in pag- a Z- parte, in calitate de mem că, ce se desfăşoară la Bucu rare economică, ştiinţifică ş!
(Continuate' in pog> d 2-o) reşti.
bri, tovarăşii : losif Nclcga. de marxism-leninism Deva Oaspetele a fost însoţit de tehnico, de a se dezvolta în
__________ţ secretar al Comitetului muni- Pierre Pelen, ambasadorul continuare, pe ţoale planurile,
Franţei (a Bucureşti. relaţiile româno-franceze, In
LUNI 15 XI 1971
La primire a luai parte Ma avantajul, ambelor (âri, a| co
Economie anul II. predare in sala Centrului militar nea Mănescu, preşedintele
laborării şi păcii între popoa
judeţean. Consiliului Economic, preşedin re. Au fost, de asemenea, abor
CINCINALUL EDIFICĂRII nicipal de partid. tele delegaţiei româno la lu date unele probleme ale vieţii
Economie anul III. predare In sala comitetului mu
crările celei de-a IV-a sesiuni
Construcţie de partid anul I, predare tn sala Cabi
netului judeţean de parlid. a comisiei mixte. internaţionale actuale.
Filozofie anul III, predare in sălile şcolii generale
Dr. P. Groza.
MULTILATERALE A PATRIEI judeţean al U.T.C. Lucrările celei de-a IV-a sesiuni
Etică-eslelică anul III, predare in sala Comitetului
Islorie anul I, predare în sala
popular judeţean. mică a Consiliului a Comisiei mixte guvernamentale
MARTI 16 XI 1971
-Economie politică anul I, predare în sata comitetului româno-franceze de cooperare
1915 - APROAPE municipal de parlid.
Construcţie de parlid anut II. predare în sălile Şcolii
generale Dr. P. Groza Deva. economică, ştiu ifică şi tehnică
Filozoiie anul 1. dezbatere în sala Cabinetului jude-»
«MILIOANETONE IE OTEL (ean de parlid. Vineri dimineaţa a avut Ioc, grupe de specialitate să fie
Etică anul I, predare în sala mică a Consiliului popu
lar judeţean. la Palatul Consiliului de Stat, studiate şi stabilite metodele
In condiţiile dezvoltării progresului (clinic şi al creşterii po şedinţa pjenarâ a celei de-a şi căile concrete ale dezvol
tenţialului economic se face simplă o cerere masivă de noi clase IV-a sesiuni a Comisiei mixte tării cooperării dintre Româ
şl calităţi de oţeluri, mculte să duca Ia uşurarea utilajelor, la guvernamentale româno-fran
creşterea parametrilor de funcţionare a maşinilor. Ia ameliora Numirea noului ambasador, delegat ceze de cooperare economică, nia şi Franţa. In spiritul aces
rea durabilităţii diferitelor piese. Specialiştii nfirmă că fiecărei tei înţelegeri, In şedinţa ple
mărci noi de oţel II corespunde, de fapt, o nouă etapă de dez- ştiinţifică şi tehnică. nară, Manea Mănescu şi Va
voliarc a ramurilor producAtoare dc metal — cea actunlA fiind permanent al Republicii Socialiste Delegaţia română este con
a oţelurilor înalt aliate. Prevederile actualului plan cincinal ara lery Giscard d'Estaing au a
ră că Romănla se aliniază acestor cerinţe atU în ce priveşte dez România pe lingă U.N.E.S.C.O. dusă de Manea Mănescu, pre nalizat stadiul acţiunilor de
voltarea volumului de producţie de oţel, cit şi al diversificăm el. şedintele Consiliului Econo
mic, iar delegaţia franceză de cooperare convenite în dome
Prin Decret al Consiliului cii Socialiste România pe lin niul fabricaţiei de maşinî-
•In cadrul complexei opere ca gradul de acoperire cu me de Stat, tovarăşul Pompiliu gă Organizaţia Naţiunilor Uni- Valery Giscard d'Estaing, mi
de industrializare a tării, in tal a necesităţilor economiei le pentru Educaţie, Ştiinţă şi nistrul economiei şi finanţelor. unelle, în livrarea de suban-
dustria siderurgică cunoaşte si la peste 96 la sulă, element Alexandru Macovei a fost nu Cultură, in locul tovarăşului Potrivii înţelegerii dintre
in anii actualului cincinal rit de importanţă deosebită pentru mit în funcţia de ambasador Valentin Lipatli, care a foşt conducătorii celor două dele
muri înalte de producţie. Este menţinerea ritmurilor ridicate extraordinar şi plenipotenţiar, rechemat in centrala Ministeru gaţii, s-a convenit ca în şe (Continuore In pag. a 4 o>
semnificativ de relevat fap de dezvoltare a industriei şi delegai permanent al Republi lui Afacerilor Externe. dinţele plenare şi în cele pe
tul că în 1975 producţia de de diminuare substanţială a im
oţel pe locuitor, unul din cei portului.
mai expresivi indicatori ai po In scopul obţinerii acestei Numirea noului trimis extraordinar
tenţialului economic al unei masive creşteri de producţie, Ministrul afacerilor externe al
ţări, va alinge peste 450 kg, ni industriei metalurgice îl sint şi ministru plenipotenţiar al Republicii
vel apropiat de cel al unor alocate în cincinal fonduri dc Socialiste România în Statele Unite Republicii Populare Ungare va face
state europene cu o industrie investiţii de aproape 35 mili
dezvoltată Sub acest aspect, arde leî. Circn 40 la sulă din ale Braziliei o vizită oficială de prietenie
merită a fi relevată cifra de GH. IEVA
9,7 milioane tone de oţel ce Prin Decret <il Consiliului de în ţara noastră
urmează să fie elaborate în Slat, tovarăşul Ion Moraru a Unite ale Braziliei, in locul to
România anului 1975, cu 50 la iost numii in calitatea de varăşului Gheorghe Matei, ca La invitaţia ministrului afa Ungare, Peter Janos, va farg
sulă mai mult decît s-a obţi '(Continuore in pog. a Combinatul niilcnirgic Hunedoara. încărcarea cuptoarelor cu re a fost rechemat în centra cerilor externe al Republicii In zilele următoare o viî !ă o-
nui in 1970. Aceasta va ridi fontă la O.S.IM. 2. Folo : N. GI1ENA trimis extraordinar şî ministru Socialiste România, Corneliu
plenipotenţiar al Republicii la Ministerului Afacerilor Ex Mănescu, ministrul afacerilor fîcială de prietenie în ţara
Socialiste România in Statele terne. externe al Republicii Populare noaslră.