Page 42 - Drumul_socialismului_1971_11

2 DRUMUL SOCIALISM ULUI ® Nr. 5 241 9 SIMBATA 13 NOIEMBRIE 1971

Eforturi stăruitoare, mobilizarea forţelor Aproape 19

tehnice proprii pentru
milioane tone

LITERATURA
MODERNIZARE TRANSPORTURILOR AUTO oţel A R T A

PRIN AUTODOTARE SI AUTOUTILARE (Urmdu* iftin piJQ* O

Sarcina de a folosi In mal şi am adus o serie de îmbu- mecanizare noi staţii mecani­ Investiţii se vor folosi pentru
mare măsură forţele tehnice tăţiri unor instalaţii şi dispo­ zate de spălare, gresare şi pen­ lărgirea gamei sortimenlale de
proprii pentru modernizarea zitive pe care le-am construit tru schimbarea ulfelului, la au­ mărci şi tlportimensiunî, pen­
întregii Activităţi productive anterior. Aş aminti, între al­ tobazele Alba lulia şl Haţeg — tru ridicarea vn lor îl metalului
este o îndatorire de maximă tele, punerea In stare de func­ singurele autobaze din cadrul prin prelucrarea mai avansată
importanţa pentru toate unită­ ţionare a staţiei de spălare de întreprinderii care nu dispun a acestuia. In acest context,
ţile economice. Jzvorît din Ia Autobaza Deva, complet au­ Încă de asemenea instalaţii. producţia de oţel aliat va a­
indicaţiile concrete ale condu­ tomatizată, adaptarea unor me­ Paralel, vom insista mai mult junge la 1 I milioane lone ,ă scriem oe înţelesul tuturor
cerii superioare de partid şi canisme la staţia de gresare şi penlru organizarea activităţii Actualul cincinal stabileşte
concretizat In recenta Jege a­ schimbare a uleiului, construi­ de revizuire şi întreţinere a sarcini mobilizatoare şi In do­ I M
doptată de Marea Adunare rea unul dispozitiv optic pen­ parcului de autovehicule — la­ meniul modernizării procedee­
Naţională, cu privire la gos­ tru măsurarea şi verificarea tură a activităţii noastre In ca­ lor tehnologice. In 1075, peste j
podărirea mijloacelor fixe, a­ unghiurilor de direcţie la toa­ re mica mecanizare poate fi a­ 58 la sută din producţia sec­ artă şi literatură izvorlte din viaţa poporului, pentru pro- f
cest obiectiv se referă la ne­ te tipurile de autovehicule, a­ plicată cu precădere. Sînlem torului metalurgic se va obţi­ ! tlCe artă şi ce literatură oferim poporului ?" este o în­ pria lui sete de lumină şi frumuseţi, artă şi literatură cu \
cesitatea mobilizării mai acti­ menajarea în majoritatea ate­ de asemenea mobilizaţi la găr ne după tehnologii noi sau tn- trebare care se desprinde pregnant din multiplele proble­ temeinice rădăcini in pămîntul rodnic al tradiţiei noastre. \
ve pentru perfecţionarea unor lierelor noastre a unor bancuri sirea altor soluţii privind lăr­ trro nouă gamă sortimentală. me ideologice-educative cuprinse şi dezbătute in cuvinta-
tehnici şl tehnologii prin acţi­ dotate cu dispozitive, care girea posibilităţilor de autodo­ Ponderea otelului elaborai tn rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara Comitetului Fără aceste rădăcini, înaintarea pe verticala culmii care j
uni de autodotare şl autoutl- concură nemijlocit la scurta­ tare, soluţii pe care. de altfel, convertizoare cu oxigen, teh­ ne defineşte ne oglindeşte eforturile nu este posibilă.
lare, acţiuni cu largi implica­ rea limpului de execuţie a re­ am avut prilejul să le pre­ nologie modernă de înaltă pro- j Central al partidului. Indicaţiile de o deosebită valoare, Clnd în patria noastră fiecare om se integrează efor- \
ţii In consolidarea economiei paraţiilor etc. zentăm de curind la schimbul ductivitale şi eficienlă, va I profund mobilizatoare, date de secretarul general al parti- tului colectiv de edificare a unei lumi pe care au visat-o j
noastre socialiste. Din împrumuturile bancare de experienţă organizat recent creşte la 41 la sută faţă de | dului nu constituie un răspuns teoretic, ci o che- toţi truditorii acestui pămint, locul creaţiei este pretutin- j
Pornind de la aceste dezi­ penlru mica mecanizare am la Deva cu participarea re­ 30 Ia sută In 1070 Şe va du­ ! mare patriotică, un îndemn viu şi imperios. Este de dalo-
derate, colectivul nostru a Ini­ mai realizat dotarea ateliere­ prezentanţilor întreprinderi bla producţia de otel obţinut ] ria noastră, a celor care, printre uneltele de muncă pur- deni acolo unde palma san o frunte asudă, unde un vis j
ţiat în ultimul an sub condu­ lor de Întreţinere cu diferite lor de transporturi auto In cuptoare electrice, scăztnd se-mplineşle.
cerea organizaţiei de partid aparate de testare a parame­ din ţarS. A fosf un pri­ In acelaşi timp ponderea pro­ j tim cu sinceră mindrie şi condeiul, să răspundem cu toa­ Acolo să ne fie şl cinicul Pretutindeni! j
un proces amplu de valorifi­ trilor de funcţionare a moto­ lej deosebit pentru o confrun-r ducţiei de otel realizată în tă seriozitatea şi responsabilitatea menirii noastre. TRAIAN FILIMON j
care a capacitâtfi tehnice si rului, a ansamblelor şi sub- tare vie de opinii, pentru fixa­ cuptoare Siemens MaTlin. Şi răspunsul nostru nu poale fi declt unul singur:
profesionale de care dispunem, ansamblelor, pentru un control rea mal clară a sarcinilor car In vederea asigurării consu­ i
la realizarea cu mijloace pro­ mal rapid şi eficient. De ase­ re derivă din indicaţiile condu­ matorilor cu acele produse ca­
prii a unor maşini, utilaje şi menea, am introdus noi uti­ cerii de partid şi de stat pri­ re, fie din cauza cantilătiTer
dispozitive care să contribuie laje de ridicat şl transportat vind modernizarea şi perfec­ mici, fie a condiţiilor speclnle
care, reducînd efortul fizic al ţionarea transportului auto
la dezvoltarea activităţi! de pe care trebuie să le respecte
■transporturi auto. Un obiectiv meseriaşilor, au condus la prin acţiunile de mică mecani­ nu pot fi realizate In agrega­ m m sum au - De ia
zare, autodotare şi autoutjlaie.
principal avut în vedere a fost creşteri simţitoare de produc­ tele industriale' de mare capa­
acela de a găsi cele mai bune tivitate. Coordonatele majore ale ac­ citate, în clteva unităţi a înce­
soluţii pentru modernizarea şl Desigur, efectul acestor pre­ tualului cincinal presupun un put organizarea unei mteropro- cenaclul
mecanizarea operaţiunilor care ocupări se resimte atît In complex de măsuri esenţiale In duc|ii de laminate. De aseme­
creşterea şi modernizarea ca­
privesc exploatarea şi întreţi­ pacităţilor noastre de trans­ care, alături de prevederile re­ nea, în scopul creării unei ne­ m srrn m m sm m u
nerea parcului de autovehicu­ port, în scurlarea timpului de feritoare la creşterile cantita­ mijlocite leqăluri între cerce­ „Ritmuri"
le, convinşi fiind că prelun­ imobilizare In reparaţii a au­ tive, un rol primordial îl va a­ tare şi producţie, In cadrul In­
vea intensificarea dezvoltării
girea durate! de funcţionare a tovehiculelor cK şi în obţine­ calitative a activităţii econo­ stitutului de cercetări metalur­ Era in august 192S, cind parte, am dat de tău. Era o rapsodul. Şi seculare zvîrco-
gice (ICEM) din Bucureşti a lu­
acestora contribuie efectiv Ia rea unor Însemnate economii mice. Conştienţi că autodota* at fiinţă recent o secţie de u­ paşii LUI se opreau pe dru­ apă de munte, pe care acum liri ale fiinţei neamului s-au Duminică, 14 noiem­
eficienţa întregii economii. In la preţul de cost şl obţinerea rea şi autoutîlarea sînt fac­ muri hunedorene întîlnind două sute de ani au inchis-o zbătut, la ora marii creaţii, brie ac. ora 10, ila se­
această direcţie am trecut la unui volum sporit de benefi­ tori care conferă un suport so­ tilizare a oţelurilor, care, în „oamenii ţinutului Inidoara în oamenii acolo, zidind cu in sufletul plămădit din pu­ diul Centrului Judeţean
funcţie de cerinţele interne şî
executarea reviziilor tehnice cii. Este tocmai ceea ce se ur­ lid perfecţionării producţiei, externe, recomandă mărcile porturi felurite, care de care stinci rîpa şi intărind-o. Ape­ ritatea şi fierbintea dragoste de îndrumare a creaţiei
de gradul doi în flux tehno­ măreşte prin acţiunile de mică Implicit activităţii de trans­ ce se impun a fi fabricate In­ mai vii şi mai frumoase" şi le închise, adinei de 20 metri de ţară românească a neamu­ populare şi mişcării ar­
logic, prin specializarea mese­ mecanizare, autodotare şj. au- porturi auto, ne vom mobiliza tr-o anumită perioadă. Totoda­ savurxnd vorbele lor colora­ le puteau cu meşteşug şi du­ lui, dind nemuritoare pagini tistice de masă, strada
riaşilor pe operaţii, auloutillnd toutilare. maî stăruitor eforturile în di­ tă, specialiştii de aici asigură te. „Cind le aud, eu am mai pă voie slobozi pe dedesubt rupte din vremurile de de­ Emînescu nr. 17, va a­
cu o serie de scule şl dispozi­ Acţiunile întreprinse, re­ recţia modernizării muncii o legătură permanentă Intre multă plăcere decit mirare", pentru trebuinţa şteampurilor mult, dar populate de bucurii vea Ioc şedinţa de lucru
a cenaclului „Ritmuri".
tive locurile de muncă din zultatele obţinute şi sarcini­ noastre prin autodotare şi au- sîderurgişli şi constructorii de însemna autorul in acel an unde spălau aurul pietrelor, şi dureri, de izbăviri şi în-
cadrul fluxului. De asemenea, le care ne revin în viitor ne toutilare. majinl sau alţi consumatori în „Memoriul lui Cuconu Ilie Intr-o vreme aurarii s-au mu­ frîngeri adine omeneşti, vii Va cili Ionel Grişan nu­
am introdus instalaţii moderne obligă să nu ne oprim aici. In IOSIF BULEA de oţel, în vederea valorifică­ Leu, despre o călătorie in tat spre Săcărimb şi locurile dintotdeauna. Prin Eh vor­ vela „Jurnal pierdut".
pentru spălarea şl întreţinerea anul viitor vom amenaja şl directorul întreprinderii de rii superioare a acestui pre- locuri depărtate, tocmai la In continuare va avea
mecanizata a autovehiculelor construi din fonduri de mică transporturi auto Deva tîoş metal. Deva", cuprins in volumul au rămas pustii. Iar tăul stă besc pădurile, cu toate vie­ loc o audiţie muzicală cu
şi
„Depărtări" din 1930. singur, oglindind cerul intre tăţile, florile şi gizele, păsă­ „Simfonia fantastică" de
norii. Şl noi am găsit
Trecuseră mai bine de două bolovani, pe malul lui lingă rile şi peştii, prin paginile Hector Berlioz.
decenii de la decretarea anu­ apa neagră, numai pe un lui renasc uitate datini şi
CONSTITUIREA COMITETULUI PENTKU CULTURA lui „Sadoveanu" de către Ni­ moşnegel mărunt, care păzea drăgite obiceiuri. Receptacul
vechi credinţe străbune şi în­
nă­
colae lorga, la debutul
valnic, în 1904, cu cele patru nişte vite". sensibil al frumuseţii naturii Poşta
Trecător pe tărimuri înde­
volume „Povestiri", „Dureri părtate, atras de neostoita se­ şi sufletului, povestitorul pic­
Şl EDUCAŢIE SOCIALISTĂ AL JUDEŢULUI HUNEDOARA înăbuşite", „Şoimii", „Crîşma te de a şti, prozatorul închide tează în cuvinte. Şi vorbele
lui Moş Precu şi alte cîteva
încep să
mişte, să trăiască.
povestiri". Apăruseră „Amin­ în cîteva pagini dc notaţie Şi ne aduc, la ceasuri tirzii
ra | Pavel Petru, directorul Ca­ le Gavrilescu, miner şef de turii, artei şi ştiinţei. In înche­ tirile căprarului Gheorghiţă", memorialistică un imens vo­ ale serii, nepreţuite bucurii, lite ra ră
lum de viaţă, tablouri de o
(Urmare din pag. 1) sei de cultură Orăştie ) Cornel brigadă la E,M. Lonea | Vulcu ierea adunării, tovarăşul Lazăr „Floare ofilită", „La noi tn rară putere de observaţie, O excursie in munţi sau in
fiusu, directorul Şcolii genera­ Bujor, preşedintele comişlel de David a recomandat noului or­ Viişoara", „însemnările lui trecute vremi, o vinătoare pe
le nr, 8 Hunedoara; Partenie răspîndirea cunoştinţelor ştiin­ ganism judeţean de partid şi Neculai Manea", „Genoveva portrete caracteristice, des­ cinste ori o escapadă tn raiul Ion Dinu — Hunedoara. Sim­
Tăulu, directorul căminului ţifice | Iacob Munteanu, mem­ de stat «ă desfăşoare o vie ac­ de Brabant", „Apa morţi­ crieri pur şi simplu... sado- Deltei, o intîlnire cu vajnicii ple versificaţii a unor terne-la
librării şi difuzarea cărţii i cultural din comuna Bretea bru al C.A.P. Beriu; Otllia lor", „Neamul Şoimăreştilor", veniene. Venit aici, autorul fel de simple. Mai trimiteţi.
Consfandin Clemente, directo­ Română | doctor docent Oc- Teodorescu, membră a C.A.P. tivitate pentru popularizarea „Printre gene", „Neagra Şa- işi însuşeşte repede particu­ oşteni ai lui Vodă-Ştefan, ori
programului educaţional iniţi­
rul Centrului judeţean de în­ lavian m ea ; Kodtca Frese- Simeria ; Nicolae Dumitru, rului", „Venea o moară pe larităţile de limbă pe care u­ cu gingaşele vietăţi mirifice Lucian Mlhuţ — Hunedoara.
drumare a creaţiei populare can, bibliotecară, comuna Gu- muncitor la S.M.A, Nia ; loan at de secretarul general al Şiret" etc. neori cu puţină maliţiozitate, din „Dumbrava minunată", cu 1. Tipografia din Deva nu tipă­
partidului nostru
tovarăşul
şi mişcării artistice de masă; rasada ; Petre Fărcaşlu, redac­ Cenuşieru, muncitor la I.AS. Intuiţia marelui lorga se cel mai adesea cu neascunsă neiertătoarea Vitorie ori cu reşte romane. 2. Maeştrii con­
loan Costea, directorul Tea­ tor al staţiei de radioflcare Orăştie. Nicolae Ceeuşescu, a documen­ confirmase din plin. Frumu­ plăcere, le presară in textul împlinita „Vale a Frumoasei", deiului nu revizuiesc şi nu co­
trului de -estradă Deva j Mir- telor şi Hotărlrii plenarei C.C, seţile şi tristeţile Moldovei
Haţeg ; Nicolae Mărcuiescu, Comitetul pentru cultură şi al P.C.R. din 3-5 noiembrie, povestirii sporindu-l autenti­ toate sint posibile. Fiindcă rectează romanele scrise de
cea Valea, directorul Muzeu- maistru furnalist la C.S. Hu­ educaţie socialistă al judeţu­ în vederea Îmbunătăţirii acti­ trecuseră, cu scrisul său, citatea, mărindu-i culoarea lo­ Sadoveanu s-a născut la cum­ alţi autori (vezi Caragiate:
Oui judeţului Hunedoara; loan nedoara, Erou al Muncii So­ lui Hunedoara a dezbătut şi munţii. Şi tot in scrisul său cală. Descrierea pieţei de la pănă de ţinuturi, să adune „Concurenţa este muma pro­
Poporogu, preşedintele Comi­ cialiste | Gheorghe Strâuţ, aprobat planul de acţiune pen­ vităţii politice, ideologice şi mărunt şi dantelat se legănau Deva rămine o pagină anto­ tot ce-i adine românesc, tot gresului"...) 3. Anul 1971 nu
cultural-educalive, pentru ridi­
tetului pentru cultură şi edu­ muncitor la I.P, Bîrcea ; Aurel tru perioada următoare, pre- carea nivelului de conştiinţă ol nfunct, in acele zile fierbinţi logică prin minuţiozitatea cu­ plinul de neasemuită frumu­ face parte din deceniul 7, ci
caţie socialistă din municipiul Slpoş, miner şef de brigadă la zenlat de tovarăşul Petru Stoi- oamenilor muncii din judeţul de august, drumurile către prinderii, prin vivacitatea seţe al graiului dulce moldo­ din deceniul 8 al secolului
Petroşani i Florin Izdrăilă. ■I.M. Barza; loan Ştefan, acti­ can, plan care cuprinde prin­ Hunedoara. Tovarăşul Lazăr „măgura cea rotundă unde tabloului realizat. venesc şi al ştiinţei din stele XX.
preşedintele Comitetului pen­ cipalele obiective ale activi­ şi frunze a ţăranului, al văi­
vist cultural in comuna Ro- David a urat, în numele bi­ sc-nalţă cetatea DeveiM şi „de Dar drumul prin Transil­
tru cultură şi educaţie 60cia- mos; Lazăr Guguţ, muncitor, tăţii viitoare a organismului roului Comitetului judeţean de unde se văd munţii depărtă­ vania „in locuri depărtate", e lor potolite şi munţilor uitaţi Ion Hnat — Deva. Spre e-
ilstă din municipiul Hunedoa­ sectorul de industrializare a judeţean nou creat. partid, membrilor noului orga: rii pînă la Zarand la miază­ scurt şi scriitorul se îndreap­ in cercai bătrînilor cronicari xempllficare alegem poezia
ra* loan Faur, directorul Bi­ lemnului Vata ; Octavlan Alic, In cadrul adunării a luat cu- nism, întregului acliv din do­ noapte şi pfnă la Paring la tă din nou spre matca Mol­ şi al cuvîntătoarelor zapise, „Clipa"; „Clipa vine.../uite că
bliotecii municipale Deva ; Nl- maistru la E.M. Ghelar; Cos- vlnlul tovarăşul Ion Jinge, ca­ meniul culturii, mult succes miazăzi şi apele din şesnri — dovei unde il aşteaptă „Dum­ al tulburătoarei Mioriţe şi al mi-a prins/inîqia mai caldă A.,
colae Ţirlea, director adjunct tache Zaharla, miner şef de re a Irecut !n îeviştă princi­ în activitatea sa viitoare pen­ Mureşul şi Cema — şi alte brava minunată", „Ţara de tremurătoarei Ciocirlii. Totul. uite că privirea /mi-este mai
al Liceului pedagogic Deva; brigadă la E.M. Paroşeni; Eu­ palele sarcini ce stau In fala tru făurirea omului societăţii piraie şi bălţi" şi adincurile dincolo de negură", „Hanul Sadoveanu a văzut şi a trăit duioasă, / glasul meu puternic,
loan Adam, directorul Clubu­ genia Burducea, şefă contabi­ comitetului, a lucrătorilor din socialiste multilateral dezvol­ cu graiuri nedesluşite ale Ancufei", „împărăţia apelor" totul penlru noi, penlru toţi /mai puternic, încă'1''
lui „Siderurgistul" Hunedoa­ lă la O.C L. mixt Brad ; Vasl- domeniul Invăţămtntului, cul­ tate. Tăului de la Cloamba Albă, şi multe, multe altele. cei ce, recitindu-i paginile, Glasul da, poezia Insă... Ar
unde se află „împărăţia cea Răsar mereu de sub pana, tresărim la frumuseţea ce ne fl bine să frecventaţi cenaclul
mare a racilor" : „Ş-apoi cind grăbită parcă să cuprindă în­ înconjoară, dezvăluită de el. „Ritmuri".
ne-am apropiat, de-am văzut treg universul, noi şi noi ca­ El rămine mare, mereu mai
muntele cel sLincos al Săcă- podopere. Tăcerile prelungite, mare, pentru că a văzut de­ D.E. — Clopotiva. Cind am
Răspunderi majore pentru Munca de formare a rimbului, am făcut popas in­ proverbiale pentru întilnirilc parte, in urmă şi mult înain­ văzut plicul semnat „Fanto-
tr-un sat c.u gardurile imple- prozatorului cu natura, işi te, in adîncuri şi in eter, şi mas", nc-a cuprins spaima. E­
începeau incă din acele clipe
întărirea legalităţii socialiste lucrătorilor din comerţ trebuie litc cu rugi de mure. Am de extaz freamătul neliniştit, ne-a povestit totul cu gene­ roare ! Poezia din plic era otît
de slabă, Incit o puteaţi sem­
fructe
de acestea
miticat
rozitate şi neasemuită
dra­
acruţe ş-am simţit in nări răsărind, In miile de pagini goste. Fiindcă in bucuria ză­ na, fără teamă, cu un pseu­
scrise, cu pregnanţa întrupă­
şi traducerea în viată a mireasma pădurii. Ş-am por­ rilor din veacuri de aştepta­ mislirii slovelor maestrul dez­ donim mult mai blajin.
să ducă la crearea unei nit a urca pe jos, pe cărări re. Fiindcă existenţe milena­ lega bucuria desluşirii nea­ Petru Boblacov — Ha|eg.
principiilor de etică şi prăpăstioase, pe sub stinci in re şi număr uitat de rotiri mului. Deocamdată, nu.
ale anotimpurilor s-au perin­
care străluceau la soare cvar-
conştiinţe care să dispre­ ţuri aurii. Şi tocmai sus, de­ dat, aşteplindu-şi pictorul, ILEANA LASCU RED.
echitate socialistă şi comunistă
ţeni. Deşi In cele Irei trimes­ ţuiască ciştigul fără muncă
(Urmare din. pag., 1) tre ale anului 1971 comisia
controlului averilor a trimis In
Judecată 10 persoane care nu ersonalitatea - calitate esenţială
au justificat bunuri In valoa­ vîpd scopul de a lărgi orizon­
impune din partea noastră o re de 570 000 lei, totuşi numă­ (Urmore din pag. 1) tul de cunoaştere al lucrăto­ t
hotârîre fermă pentru lichida­ rul sesizărilor făcute esle în­ rilor din comerţ. Milităm pe
rea neajunsurilor care mai e- că reduis. Se remarcă în aceas­ planuri multiple pentru ca lu­
Kistă în privinţa soluţionării tă privinţă că de Ia data apa­ Jan, Rodica Todea, Teodor crătorii din unilăţi să-şi com­
operAtive a cauzelor, a lichi­ riţiei Legii nr. 18/1968 nici o Moldovan de la T.A.P.L. Deva pleteze studiile de cultură ge­
dării tendinţei de bllndeţe ca­ sesizare către comisie nu a şi mulţi alţii care îşi onorea­ nerală. Desfăşurăm, la fel, o a­ a interpretului de muzică uşoară!
re s-a manifestat izolat, pen­ fost făcută de vreun conducă­ ză profesia, unităţile in care gitaţie politică maî de conţi­
tru sancţionarea cu toată fer­ tor de organizaţie socialistă, lucrează, familiile lor prinlr-o nut, prin gazete de perete şi
mitatea a tuturor acelora care deşi toate persoanele cerceta­ comportare corecta. gazete de perete satirice, abor-
lovesc în avutul obştesc şi a­ te la această lege erau anga­ dlnd în ediţiile acestora ace­ — Prezenţa dumneavoastră — Soliştii preferaţi 7 naţionale şi internaţionale, aţi
duc grave prejudicii avuţiei jate. In contrast cu aceşti lucră­ le fapte ale activităţii noastre pe afişul estradei devene este — Doina Badea, Margareta dat note la „Steaua lără nu­
naţionale sau intereselor lega­ Propaganda Juridică, deşi mal tori, formaţi In spiritul înaltei care conving şi educă sau tre­ de mulfâ vreme statornică. Ţi- Pislaru, Aurelian Andreescu, me" şi aţi participat la con­
le ale cetăţenilor. conştiinţe socialiste, apar ele­ zesc dezaprobarea. nind cont de exigenţa compo­ Dan Spătaru. Şi Mîhaela Mihal cursurile de preselccţle. Am
amplă ca în trecut şi cu o efi­ mente puse pe căpătuială sau zitorilor laţă de soliştii sau an­ care se află în mare progres.
Un rol important în comba­ cienţă mai sporită, nu a cu­ cele cărora tentaţia cîştigului A intrat deja în practica co­ vrea — ne referim la acestea
terea stării infracţionale revi­ prins întreago populaţie şi a- fără muncă le suride mai mult mitetului de partid ca perio­ samblul cărora le încredinţea­ I-am amintit pe aceştia deoa­ din urmă — să cunoaştem pă­
ne Insă şi conducerilor unită­ Sa se explică de ce unii cetă­ decît munca cinstită. Progra­ dic să se analizeze reyuitatele ză lucrările... rece cu fiecare din eî melodii­ rerea examinatorului despre
ţilor economice şi social-cul- ţeni nu cunosc legile apărute mul de educaţie socialistă ne muncii de educaţie privind toa­ — Colaborez cu Teatrul d» le mele au obţinut succes. felul in care se prezintă con­
turale, ,,Acestora — spunea sau maî precis spus Implica­ obligă «să-i supunem şi pe te aspectele sub care se desfă­ estradă din Deva de vreo opt — Şi textierii preferaţi 7 curenţii.
secretarul general al partidu­ ţiile sau consecinţele neres- şoară ea în comerţ, luînd în Nume frecvent înttlnit pe ani şî nu am fost niciodată — Constantin Cîrjan şi maî — Popularitatea muzicii u­
lui — ie revine sarcina de a pectării acestora. Socotesc că aceştia unor transformări de discuţie totodată cazuri de a- genericul genului muzical le­ dezamăgit. Este un colectiv ales Mihaî Maximilian cu ca­ şoare este egalată poate doar
veghea în cadrul unităţilor şi Asociaţiei juriştilor din jude­ conştiinţă de loc uşor de efec­ baleri ale unor lucrători mem­ jer, Vasile Veselovskî are o artistic mereu tînâr, mereu en­ re lucrez de obicei. îmi place de... fotbal. Dar ca şi In sport,
instituţiilor respective la res­ lui Hunedoara, care cuprinde tuat. Ne dăm seama că în ac­ bri de partid. Măsurile politi­ biografie ce cuprinde peste o tuziast. Mulle din melodiile totodată să compun pe ver­ lucrurile trebuie învăţate din
pectarea legilor, a ordinii şî peste 400 de membri, îi revin tivitatea comerciala a munici­ ce au fost Însoţite de măsuri sută de melodii, multe din ele mele au fost lansate de pe a­ surile Iul Ion Minulescu. copilărie. De fredonai, fredo­
— Se discută foarte mulf
disciplinei, a intereselor soci­ sarcini sporite în desfăşurarea piului Deva trebuie sâ ne aş- organizatorice, s-a întărit mun­ devenite şlagăre de largă cir­ ceastă rampă. „Hăulita", de astăzi despre precara situaţie nează toată lumea. Fără cunoş­
pildă.
ternem serios la treabă pentru
etăţii''. acţiunii de prelucrare si popu­ a modela astfel de conştiinţe. ca de control în unităţi, ea fă- culaţie. — Ce calită{l pretlndeţi so­ a textelor de muzică uşoară. tinţe elementare de muzică,
Această prevedere a acos în larizare a legilor apărute. Con­ cîndu-se cu participarea mem­ Născut în anul 1925 Ia Pi­ listului de muzică uşoară ? — Da, subiectul esle foarte fără cultură muzicală, calităţi
vocale deosebite, totul rămîne
evidentă faptul că organele de sider că trebuie acţionat mai Comitetul de partid pe co­ brilor comitetului de partid ş! teşti, după absolvirea facultă­ — Personalitatea ! Fără per­ des folosit de către critici. Ta faza de intenţie. O prese-
miliţie, procuratură şi justiţie organizat şî operativ pentru ca merţ, birourile organizaţiilor comitetului oamenilor muncii, ţii de chimie, urmează cursu­ sonalitate, indiferent de calită­ Ilaritatea născută d* unele locţie este pentru unii o în­
nu pot să se substituie condu­ toate legile adoptate să fie a­ de bază, organizaţiile sindica­ a uteciştilor şi membrilor de rile Conservatorului din Bucu­ ţile vocale, de cultura muzi­ texte provine Insă numai a­ cercare a norocului, datorită
cerilor organizaţiilor economi­ duse la cunoştinţa tuturor ce­ le şi de U.T.C. au început sindicat cu o consliintă profe­ reşti | prima melodie o com­ cală, solistul nu va ajunge în tunci cind acestea sînt rupte unei viziuni idilice despre o
transpunerea în viaţă a aces­
ce şi instituţiilor, dar au obli­ tăţenilor, inclusiv a celor din sională avansată. pune in 1954, iar după zece prim-plan. Numai cei cu per­ din contextul lor muzical. Nu lume în care nu se munceşte.
gaţia să sancţioneze cu toată sate şi comune unde trebuie tui program printr-o serie de Rezultatele unor astfel de ani obţine Marele premiu Ia sonalitate pot fi recunoscuţi. vreau Insă să neg importanţa
muzicale
severitatea pe toţi cei care în­ să recunoaştem că aceste acţi­ acţiuni a căror înlănţuire şl acţiuni încep să se vadă. Lu­ Festivalul de muzică uşoară Asta am spus-o de fapt şi în calităţii textelor. In ultimul In sensul educaţiei De pildă,
mai avem carenţe.
calcă legile ţării. Din păcate uni au avut un caracter mal continuitate ne propunem s-o crătorii din comerţ se compor­ românească de la Mamaia. cadrul simpozionului. Noi nu timp. colaboratorii noştri pe a­ televiziunea emite numai pe
şi în judeţul nostru s-au con­ izolat. respectăm cu maximă riguro­ tă maî bine cu cumpărătorii, Dintre compoziţiile sale cele avem şcoli în care să studieze cest tărtm au făcut multe lu­ programul II muzică clasică şi
statat încălcări ale legalităţii Reţinînd importanţa politică zitate. se preocupă ma! mult de ridi­ maî cunoscute, amintim „O soliştii de muzică uşoară. Do cruri bune. Dar mai sînt încă de aceea este ascultată de un
sâvîrşite chiar de unii condu­ şî socială a documentelor ple­ Invâţămîntul de partid a fost carea nivelului lor politic sî chitară cinla", „Tu", „Luna la aceea, fiecare solist trebuie să multe de îndreptat. Trebuie să mic număr de oameni. Nu tre­
cători de organizaţii economi­ narei Comitetului Central al organizat anul acesta pentru profesional. Cu astfel de pre­ Mamaia", „De ce nu eşti ca-n fie propriul său profesor. In ne apropiem mai atent — şi buie să fii neapărat pedagog
ce, cum au fost cazurile de la P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971, un număr sporit de partici­ mise şi calităţi create si for­ prima 2i", „HăulitA", „Un raa- lumea muzicii uşoare, cu con­ muzicieni şi textieri — de pre­ pentru a-ti da seama că între
Centrul de legume si fructe lucrătorii din justiţie se anga­ panţi, Intr-un număr de 21 de mate pe baza acţiunilor noas­ telot clnta", „Scara de mâta- curenta nu e de glumit. De ocupările oamenilor muncii, de un concert şi un film oareca­
— Brad, la O.C.L. Alimentara jează în faţa conducerii de cursuri. Perfecţionarea profe­ tre concrete, din care am ară­ sâ", „Fluierînd pe stradă" fapt, asta duce la calitate. faptele lor, şi să le cuprindem re, primul arc mult mai multe
— Hunedoara, Clubul „Side- partid si de stat să depună sională prin cursurile de reci­ tat clteva, vom ajunge, fără etc. „Pretendenţii", cei mai mulţi, în cîntecete noastre. In acest valenţe educative. Ca muzi­
rurgistul" — Hunedoara, I.M. toată priceperea, elanul şl ca­ clare a fost, de ademenea, în­ discuţie, să avem In comerţul Piind oaspete al Devei — adoptă o pseudo-personalitate, sens, indicaţiile şi recomandă­ cian văd omul modern, multi­
Hunedoara şi altele. pacitatea lor de muncă pentru drumată îndeaproape de comi­ municipiului Deva lucrători cu compozitorul a participat în o gestică străină, mode de a- rile făcute de secretarul gene­ lateral pregătit pentru viniă,
O allă sarcină ce revine or­ a contribui la întărirea lega­ tetul de partid, de birourile o conştiinţă cu adevărat socia­ prima zi a Festivalului cultu- iurca. Ei formează „plutonul". ral al partidului nostru, tova­ capabil să picteze, să conducă
ganelor de justiţie în lumina lităţii socialiste, a ordinii de organizaţiilor de bază, Presa de listă, care să dispreţuiască si ral-artistic „Sarmis" la simpo­ Liderii Insă cunosc ce e mun­ răşul Nicolae Ceauşescu, sin» tractorul, să etnte In pian şi
acestor documente este com­ drept $i la ridicarea nivelului partid pătrunde acum mai mult să lupte cu tenacitate împotri­ zionul „Teatrul de revistă, ce­ ca. Gloria vine repede dar ia­ pentru noi creatorii de o im­ să facă oţel. Şi cred că nu
baterea tendinţei de căpătuia­ conştiinţei «socialiste a mase­ la lucrătorii din comerţ, iar cu va tendinţei de cîştig fără rinţe şi tendinţe contempora­ ră muncă... dispare repede. portantă eovirşitoarc. greşesc.
lă, de a trăi fără muncă, care lor de cetăţeni potrivit exi­ anumite materiale organizăm muncă, orice aspect ar lua a- ne" — am profitat de ocazie Muzica uşoară este o treabă — Aţi fost de nenumărate
se mai înlîlneşle la unii cetă­ genţelor c tuale. dezbateri colective, toate a- ceaslă tendinţă. 4 şl... foarte... grea. ori membru in diferite Jurii C. DR02D