Page 44 - Drumul_socialismului_1971_11

4 DRUMUl SOCIALISMULUI • N>. 5 241 • SIMBATA 13 NOIEMBRIE 1971

Lucrările celei de-a IV-a sesiuni a

Comisiei mixte guvernamentale

româno-franceze de cooperare ATLAS

economică, ştiinţifică şi tehnică

| Dificultăţi
perării In fabricaţia de echi­ ţiile de maşini, energetică, si­
pamente pentru diverse ra­ derurgie, chimie, petrol, agri­
(Urinare din pag. 1) \ în aprovizionarea
muri industriale, de autoturis­ cultură şi din alte sectoare
me, In realizarea de maşini- de interes reciproc. Cu acest \ -
unelte cu tehnicitate ridicată, prilej, au fost abordate căile , cu apa
samble pentru diverse instala­ fn aeronautică, In telecomu­ de realizare a unei cooperări
ţi) In industria de autoturis­ nicaţii, pentru realizarea de cu caracter complex, care să
me tn siderurgie ele. Pornind noi tehnologii şi produse în cuprindă într-o activitate in­ Toamna neobişnuit de d- J
de la condiţiile favorabile pe domeniu] chimiei. tegrată toate fazele, da la cer­ ' ridd semnalată anul acer- >
care le oferă dezvoilarea eco­ S-a apreciat că există con­ cetare şi proiectare, ptnâ Ia ţ ta în Austria are drept \
nomică, sliintilică si tehnică diţii pentru realizarea si livra­ fabricarea şi desfacerea pro­ i consecinţă apariţia unor .
6 celor două ţări, ei au exa­ rea In comun pe terte pieţe duselor. * serioase dificultăţi in apr o- i
minai posibilităţile şi princi­ de instalaţii şi utilaje petro­ Referitor la dezvoltarea \ vizionarea cu apă a popu- ţ
palele căi de dezvoltare in liere, energetice, metalurgice schimburilor de mărfuri din­ l laţiei de la oraşe. Oficiali- ,
perspectivă a cooperării ro­ şi chimice, pentru explorarea tre cele două ţări, au fost ana­ tăţile au lansat populaţiei 1
mâno-franceze. şi valorificarea unor resurse lizate o serie de posibilităţi S Vienci un apel de a eco- \
In şedinţa plenară au fost naturale, executarea de lu­ pentru creşterea în continua­ ţ nomisi apa.
prezentate concluziile activi­ crări de construcţii Şi mon­ re a comerţului roraâno-fran- l Nivelul scăzut al apelor |
tăţii desfăşurate în grupele de taj. cez. 1 Dunării şi altor riuri a \
luciu — pentru cooperare e­ In şedinţa plenară au fost Lucrările sesiunii continuă \ paralizat aproape în între- i
conomică şi industrială, pentru dezbătute, de asemenea, pro­ In grupe de specialitate. S-a . gime navigaţia şi a avut ,
cooperare ştiinţifică şi tehnică bleme privind rezolvarea In stabilit ca următoarea şedin­ drept consecinţă şi reduce- ’
şi pentru schimburi comercia­ comun a unor teme de cerce­ ţă plenară să aibă loc luni. 15 \ rea cu aproape 50 la sută ţ
le — evidenliindu-se rezerve­ tare de mare actualitate ştiin­ noiembrie. i a producţiei dc energie e- *
le ce există in domeniul coo­ ţifică şi practică din construc­ (Agerpres) . lectrică. '
’ Specialiştii apreciază că '
ANGLIA. — In cadrul campaniei Împotriva şomajului, organizată In Anglia dc organizaţiilo sindicale, la Londra a avut \ toate aceste dificultăţi se \
loc recent o nouft demonstraţie împotriva şomajului.
In fotografie : Aspect din timpul demonstraţiei care a avut loc recent In Trafalgar Square. vor agrava fn cazul în ca- t
re înainte de sosirea iernii *
Naţiunile Unite in Austria nu vor cădea ^
ploi abundente. i
întrevederea miniştrilor de externe „Journal d’Egypte“, despre cooperarea
Delegaţia R.P. Chineze a sosit la New York al Franţei şl Marii Britanii dintre România şi tarile arabe Ca urmare a faptului că ,

in septembrie, octombrie şi *
în domeniul industriei miniere noiembrie a căzut o canti- \
NEW YORK 12. — Cores­ restabilirea drepturilor legiti­ ,.Poporul chinez şi popoare­ late infimă de precipitaţii, l
pondentul Agerpres, Constan­ me ale R.P. Chineze la O.N.U., le lumii au fost întotdeauna O „revenire la sursele ’ la Budapesta, Dunărea a '
tin Alaxandroaie, transmite: precum şi reprezentanţi per­ prietene. Guvernul chinez s-a CAIRO 12. — Corespon­ rea imenselor resurse natura- \ atins unul dintre cele mai \
Delegaţia Republicii Populare manenţi şi delegaţi ai altor situat consecvent pe poziţia dentul Agerpres, Nicolae N. 'îud* 1 niveluri cunoscute ţ
Chineze, condusă de Ciao Ku- state membre ale O.N.U., de stabilirii şi dezvoltării de rela­ antantei cordiale”? Lupu, transmite: Ziarul „Jour­ celerarea progresului lor eco- dm onu( !m VinCŢl dj_
an-hua, adjunct al ministrului oficialităţi ate Secretariatului ţii normale cu celelalte ţări, nal d'Egypte" a publicat joi nomic ş» social . In acest con- 1 . . . . . _ „ ..
afacerilor externe, a sosit la Naţiunilor Unite. pe baza principiilor coexisten­ un amplu articol consacrat coo­ lext se înscriu o serie de al- | t
New York pentru a participa tei paşnice şi a sprijinit în­ perării dintre România şi târî - le importante acţiuni de coo- ,0st % 83 1
1a cea de-a 26-a sesiune a A- totdeauna popoarele şi ţările LONDRA 12 (Agerpres). — nuanţe diferite, şi de majori­ le arabe In domeniul industri­ perare Intre România si tarile ' această cauză‘ pe ţ
dunârii Generale a Organizaţi­ ■ NEW YORK 12 (Agerpres). oprimate în lupta lor dreaptă Ministrul francez al afacerilor tatea ziarelor pariziene de vi­ ei miniere. Luînd ca punct de arobe, scrie ziarul, mentionind. \ ? u"5ret zonă a ,
ei Naţiunilor Unite. La aero­ — Intr-o declaraţie făcută la externe, Maurice Schuman, a­ neri. Oficiosul „La Natîon", de plecare un eveniment petrecut ca exemplu, complexul de ex- * .
portul internaţional „Kennedy", sosire, şeful delegaţiei a expri­ pentru libertate, împotriva a­ flat în vizită oficială la Lon­ pildă, apreciază că vizita ar recent în Siria, inaugurarea ploatare şi prelucrare a losla- De “temenea, \
delegaţia a fost salutată de mat satisfacţia de a participa mestecului străin, pentru a de­ dra, a conferit cu ministrul de putea determina o „revenire la complexului minier de Ia tilor care se construieşte în ’ s~au înregistrat dificultăţi i
Nicolae Ecobescu. adjunct al la cea de-a 26-a sesiune a A­ veni stâpînii propriilor lor des­ externe britanic, Alee Dou- sursele antantei cordiale". Khnei/iss, care constituie re­ localitatea Hamrawein din Re- \ m aprovizionarea cu apă
ministrului afacerilor externe dunării Generale a O.N.U, şi tine. Urinînd politica stabilită glas-Home. Printre problemele Aceste aprecieri vin într-o zultatul cooperării economice publica Arabă Egipt. După cum i industrială a unor între ! 1
al Republicii Socialiste Româ­ a exprimat mulţumiri oficia­ de guvernul chinez, delegaţia abordate au figurat criza mo­ oarecare contradicţie cu con­ româno-siriene, ziarul scrie : arată ziarul, complexul va dis- ’ prinderi şi combinate. I
nia. şi Gheorghe Diaconescu, noastră va acţiona la Naţiuni­ netară occidentală, pregătirea cluziile trase de cotidianul „Aşa cum a ieşit în evidenţă pune de o capacitate anuală ^
reprezentantul permanent al lităţilor O.N.U. şi reprezentan­ le Unite împreună cu repre­ unei conferinţe la nivel înalt londonez „Financial Times", cu ocazia dării în exploatare de 2 milioane tone de minereu \
României la Naţiunile Unite, ţilor diverselor ţări care au zentanţii tuturor ţărilor care a Pieţei comune şi ţărilor can­ care manifestă un anumit scep­ a complexului, participarea la brut şi de 600 000 tone de i Secrete
de reprezentanţii ţărilor coau­ venit în Intîmpinarea delegaţi­ iubesc pacea şi dreptatea, pen­ didate, războiul din Indochina ticism în legătură cu amploa­ realizarea acestuia reprezintă o concentrate de fosfat. In înche- *
toare ale rezoluţiei din care ei — informează agenţia Chi­ şi situaţia din Orientul Apro­ rea înţelegerii Jranco-britanice. concretizare a politicii consec­ îere, articolul prezinlă nume- k costisitoare
Adunarea Generală a hotărî! na Nouă. tru cauza salvgardării păcii in­ piat. Agenţia France Presse a- Inlerprelînd fenomenul, ziarul vente a României de dezvolta­
ternaţionale şi promovării pro­ firmâ că întrevederea ar fi exprimă părerea că această re a raporturilor cu ţările a­ roase alte forme de cooperare \
In domeniul minier ale Româ- .
rabe, ceea ce răspunde din
gresului omenirii".
Problemele dezarmării — S.U.A. şi poporul chinez exis­ prilejuit constatarea unei nouă „antantă cordială", în ca­ plin aspiraţiilor şi eforturilor niei cu Tunisia, Republica Ara- * William Proxmire făcea re­
Senatorul nord-american
El a spus că între poporul
zul în care este reală, ar pu­
„identităţi de vederi" In majo-
cetor ce urmăresc valorifica-
bă Yemen, Maroc şi Algeria. '
îndreptată
tea fi
împotriva
Titatea chestiunilor
discutate,
tă o prietenie profundă şi a a­ fapt care ar marca deschide­ Germaniei federale, In perspec­ cent cunoscut faptul că
Pentagonul este pe cale să \
tiva, mai îndepărtată, a unei
in dezbaterea dresat urări de bine populaţiei rea unui „nou capitol" în re­ realinîeri politice a principa­ Incidentele de la frontiera i comande construirea unei \
laţiile dintre cele două ţări.
New Yorkului, întregului po­
lelor state ale Europei occi­
noi clădiri, undeva pe riul \
por american. Această idee este reluată, în| dentale. indo - pakistaneză Potomac. După primele ţ
Comitetului Politic carea eşuată de lovitură de reuşii să obţină sprijinul larg pres). — Un comunicat mili­ Avioane pakistaneze au violat, ■ calcule estimative, costul ţ
DELHI 12
(Agerpres). —
12
RAWALPINDI
(Ager­
clădirii se va ridica la im-
stat din luna octombrie. pe care îl scontau în speran­ tar pakistanez, difuzat la Dac- pentru a treia oară In ultime- t presionanta sumă de 144,9 .
NEW YORK 12. — Cores­ nor acorduri internaţionale ţa de a avea libertate de ac- ca, anunţă că trupe indiene le zile, spaţiul aerian al In- i milioane dolari. In cercu- ’
pondentul Agerpres, Constan­ pentru interzicerea tuturor ex­ BELFAST. — Lideri al par­ jiune. Biroul Politic al P.C. au lansat la 10 noiembrie diei — informează agenţia U- J rile bine informate din \
tin Alexandroaie, transmite: perienţelor nucleare, a tuturor tidelor laburiste din Marea din Belgia declară că comu­ atacuri asupra unor regiuni nited News of India. Forţele ) Washington, devizul exorbi- \
Joi după-amiază, Comitetul armelor chimice şi bacteriolo­ Brltanie, Irlanda şi Ulsler au niştii vor continua lupta pen­ din Pakistanul oriental. A­ aeriene indiene au intervenit, \ tant este explicat prin do- \
Politic al Adunării Generale a gice şi a transformării fun­ participat joi la o reuniune tru a accelera unirea forţe­ tacurile au fost respinse, men­ obligînd avioanele pakistaneze <
trecut la abordarea probleme­ dului mărilor şi oceanelor In desfăşurată la Belfast. După lor progresiste care sînt g‘a- ţionează comunicatul. să se retragă, menţionează a- 1 tarc o noii clădiri cu dispo- ^
Surse militare pakistaneze,
lor dezarmării, capitol la care terenuri de competiţie milita­ cinci ore de discuţii, cele ta să se opună putorii ma­ citate de agenţia Associated gentia. \ zitive de o construcţie cu
slnt înscrise şapte puncte : ră. Totodată, el a relevat că trei partide n-au reuşit să a­ relui capital şi să respingă Press, informează că un grup Un purtător de cuvînt al i tolui specială pentru came- . \
.
,
.
citat de
dezarmarea generală şi totală, progresele înregistrate în do­ jungă la nici un acord asu­ influenta cercurilor de dreap­ de militari indieni a pătruns guvernului indian, citat de a- t rele ultrasecrete în care '
*
a nun- ţ j
interzicerea armelor chimice şi meniul perfecţionării mijloace­ pra măsurilor imediate ce ar ta în mişcarea muncitorească. pe teritoriul Pakistanului, prin gentia France Presse, a anun- — ~ ~ ----- i
tat că la 10 noiembrie, patrule t VOr D păstrate documen- ’
bacteriologice, suspendarea ori­ lor tehnice de detectare a ex­ urma să fie adoptate pentru punctele de frontieră Bantarn
căror experienţe nucleare în ploziilor nucleare subterane WASHINGTON. — Pre­ soluţionarea îndelungatei cri­ AMMAN. — La Conferinţa şi Mohanpur. Militarii indieni ale armatei pakistaneze au pă- j tele „top secret“ privind \
toate mediile, folosirea în permit încheierea unui acord şedintele S.U.A.. Richard Nl- ze din Irlanda de nord, criză de la Djeddah a intervenit au fost interceptat) de trupe truns pe teritoriul Indiei, prin \ războiul din Indochina. k
scopuri paşnice a exploziilor pentru interzicerea acestora, xon, a accepfat demisia mi­ care se află în prezent in­ joi, între delegaţia iordania­ pakistaneze şi obligaţi să se două puncte de frontieră şi că i \
ete au fost obligate să se re-
atomice, chestiuni legate de folosindu-se in controlarea a­ nistrului agriculturii, Clifford tr-o fază foarte acută. retragă.
Tratatul pentru denuclearizorea plicării prevederilor acordului Hardln, care a anunţat că se nă şt cea a rezisfenţei pales­ tragă*
Americii La’ine, transformarea aparatele de detecţie naţiona­ reîntoarce în sectorul privat ROMA. — Adam Willman, tiniene, un acord pentru „e­
regiunii Oceanului Indian in­ le. Uniunea Sovietică, a ară­ pentru a prelua funcţia de adjunct al ministrului aface­ xaminarea protocolului de la
tr-o zonă a păcii. De aseme­ tat A.A. Roscin, este gata să preşedinte al unei societăţi rilor externe al R-P. Polone, Amman, in lumina principii­
nea, în cadrul problematicii treacă la distrugerea unor de produse cerealiere de con­ şi-a încheiat vizita in Italia, lor propuse de mediatorii
dezarmării este înscris punctul stocuri de arme chimice şi sum. Preşedintele Nixon a informează agenţia PAP. El a saudlt şl egiptean", anunţă
intitulat „Consecinţele econo­ bacteriologice fn cazul în care prezentai presei pe noul titu­ purtat convorbiri cu oficia­ un comunicat oficial publicat
mice şi sociale ale cursei înar­ şi alte state ar proceda la fel, lar al acestui departament — lităţile italiene referitoare la la Amman.
mărilor şi cheltuielilor milita­ fapt care ar constitui în fond, Earl Bulz, fosi ministru ad­ actuala situaţie internaţională Agenţia France Presse, ca­
re", punct înscris de România un prim pas făcut în direcţia junct al agriculturii In tim­ şi la colaborarea polono-ila- re transmite ştirea, precizea­
pe ordinea de zi n sesiunii dezarmării. pul Administraţiei Eisenho- liană.
precedente a Adunării Genera­ Reprezentantul permanent al wer. ză că aceste „principii de ne­
le, şi care revine acum în a- Statelor Unite la O.N.U., Geor- BRUXELLES. — Biroul Po­ gociere" au fost propuse de
tentia Comitetului Politic ca ge Bush, a subliniat că ţara sa DUENOS AIRES — Consi­ litic al Partidului Comunist Omar Sakkaf şi Hassan Sa-
urmare a unuî raport întocmit se pronunţă pentru continua­ liul Suprem al forţelor arma­ din Belgia a dat publicităţii o bri El Kholi, mediatorul sau-
de secretarul general. U Thant, rea negocierilor din cadrul te argenlîniene a condamnat declaraţie cu privire la re­ dit si respectiv egiptean, în
privind consecinţele cursei Conferinţei Comitetului de la închisoare pe diverse ter­ zultatele alegerilor parlamen­ cursu) reuniunilor restrînsc
înarmărilor asupra situaţiei e­ dezarmare de la Geneva asu­ mene un grup de 22 ofiţeri tare desfăşurate la 7 noiem­ pe care aceştia le-au tinut
conomice, politice şi sociale pra interzicerii perfecţionării, care au participai la rebeliu­ brie. Declaraţia apreciază că separat cu delegaţiile iordani­
din lume. fabricării $i stocării armelor nea armată din 8 octombrie partidele de dreapta nu au ană şi palestiniană.
Actualele dezbateri din Co­ chimice şi bacteriologice şi în­
mitetul Politic asupra proble­ cheierea unui acord în acest de Ia garnizoanele din Azul
Şi Olavarria Printre cei con­
melor dezarmării, aşa cum a sens, fapt care ar contribui la damnaţi sc află şî colonelul
reieşit clar din dezbaterile de progresul pe calea păcii $i NAŢIUNILE UNITE. — Comitetul pentru teritoriile neau­
politică generală a)e plenarei securităţii generale. Vorbitorul Manuel Alejandro Garcîa, tonome al Adunării Generale a O.N.U. a aprobat proiectul
adunării, se desfăşoară in con­ a condiţional încheierea unui considerai conducătorul mili­ de rezoluţie prin care se cere guvernului S.U.A. să inter­
diţiile afirmării tot mai puter­ tratat privind interzicerea tu­ tarilor rebeli. Numeroşi alţi zică importul de crom din ft hodesla. După cum s-a mai
nice a nemulţumirii majorităţii turor experienţelor nucleare de ofiţeri urmează să compară, nnuntat, proiectul de rezoluţie, prezentat de un grup de 16
covîrşitoare a statelor mem­ efectuarea controlului la fata de asemenea, în fata Con­ state membre ale O.N.U., exprima îngrijorarea fată de acţiu­
bre ale organizaţiei faţă de locului. Referindu-se apoi la siliului Suprem al armatei nea Congresului american care votase ridicarea embargoului
basculante, fabricate de uzina de autocamioane din Bielorusia, slnt cunoscu­
Autocamioanele
lipsa unor progrese concrete posibilitatea încheierii unor pentru a li se stabili gradul impus de Consiliul de Securitate asupra comerţului cu regi­ te in toate colturile U.R.S.S. Ele au obţinut medalii dc aur la diverse tlrgurl Internationale sl
în negocierile asupra proble­ acorduri regionale pentru responsabilităţii lor în încer­ mul rasist de Ia Salisbury. se exporta tn 30 dc ţftrl. In prezont se fac tncercârllc dc probA a autocamionului basculant din
melor dezarmării. Există Insă controlul armamentelor, Geor- seria „B da Z“ cu o capacitate de 7S tone. In acest cincinal se prevede construirea unor aseme­
nea tipuri de maşini auto cu o capacitate do 180-250 tone.
speranţe că Îmbunătăţirea cli­ ge Bush a arătat că S.U.A.
matului internaţional din ulti­ apreciază pozitiv propunerea
mul an va contribui la crearea Uniunii Sovietice privind re­
cadrului şi atmosferei necesa­ ducerea simultană a armamen­
re anqajării unor dezbateri şî telor şi forţelor militare din
negocieri serioase de natură Europa centrală.
să faciliteze progresul pe calea Carlos Ortiz de Rozas, re­ Inima patriei lui Wilhelm Teii este in periccl!“
dezarmării generale şi totale. prezentantul Argentinei, a sub­
Rea/irmînd poziţia Uniunii liniat că particularitatea cea
Sovietice fală de problemele mai importantă, de bun augur,
aflate în dezbatere, reprezen­ a dezbaterilor de anul acesta Signor Emmanuelle Lom­ velice, Saint Gotthard-ul a
tantul sovietic, A.A. Roscin, a asupra pachetului de proble­ bard i nu se lasă impresio­ picătura care a făcut să se cerile pe loc. Astfel, numai
subliniat necesitatea convocării me ale dezarmării o constitu­ fost martorul unor eveni­ reverse paharul nemulţumirii în anul 1070, străinii au cum­
nat de considerente „senli-
unei conferinţe mondiale de ie participarea la aceste dezba­ mentnlisl-patriotice". Pentru mente deosebile din istoria elveţienilor fată de acest as­ părat peste 3 kilometri pa-
dezarmare la care să participe teri din Comitetul Politic a e) o proprietate este o pro­ Elveţiei. După rolul impor­ pect al politicii autorităţilor trali de teren elveţian.
toate statele lumii, urgenţa pe delegaţiei Republicii Populare prietate, adică un bun care tant pe care l-a avut în Evul cantonale. Se reproşează gu­ Toate aceste considerente,
oare o prezintă încheierea u-v Chineze. Mprf.iu şi în epoca modernă vernului că nu intervine în au fost evocate pe larg In
se dobindeşte, se foloseşte dezbaterile din presa elve­
şi, bineînţeles, se vinde. Iar ţiană, in Adunarea Federală,
dacă pe domeniul de vînza- iar unele partide politice au
re se află, tntîmplător, vreun Notă externă declanşat o adevărată „lup­
Conferinţa de presă monument istoric, cu atlt tă împotriva înstrăinării exa­
mai bine I Un anunţ la mica gerate a pămînturilor tării"
a lui Fidel Castro publicitate va declanşa ofer­ ca punct de legătură între asemenea cazuri, că priveş­ ca unul din punctele impor­
generoase.
te
prompte şi
Deci „VInd proprietate 4 000 ncrfiul şi sudul Europei, tre- te cu nepăsare continua tante ale campaniei electo­
rate pentru alegerile parla­
la Santiago de Chile metri pătraţi, inclusiv trecă- <-‘jlotii'en a fost transformată „parcelare" a teritoriului el­ mentare. Fără a fi o mani­
(.n timpul celor două războaie
toarea cunoscută sub numele
veţian în mici domenii apar-
Saint Golthar/.l. Adresaţi Sg. mondiale, în redută fortifica­ tinînd străinilor. Reprezen­ festare de xenofobie, căci po­
porul elveţian a demonstrat,
SANTIAGO DE CHILE 12 gali o . luptă îndîrjită de eli­ Lombardi Aî:olo etc~. Efec­ tă, de unde patrioţii clve-' tanţii opoziţiei atacă legea
(Agerpres). — Primul minis­ berare naţională. Ele au avut tul a fost fulgerător, dar nu tieni se pregăteau să ripos­ federală potrivit căreia eli­ prin respingerea iniţiativei
tru al guvernului revoluţionar nevoie de eforturi susţinute alit in rirdul milionarilor teze oricărui atac al trupe­ berarea autorizaţiilor dc vîn- Schwarzenbach*, că nu în­
al Cubei, Fidel Castro, care pentru a se elibera de sub străini, al c.Nror „hobby" es­ lor germane. Şi iată că a- zare a proprietălilor particu­ cearcă acest sentiment, cam­
întreprinde o vizită oficială în jugul dependentei externe, te colecţionarea locurilor is­ ccsl „leagăn al confedera­ lare este lăsată in competen­ pania „Salvaţi reduta Saint
Chile, a declarat ziariştilor, in iar acest element prezintă o ţiei" este ameninţat să cadă Gollhard" este o dovadă de
cadru] unei conferinţe de uriaşă însemnătate istorică. torice (desî ofertele s-au ri­ In miini străine. ta autorităţilor cantonate. A­ patriotism, care ar putea da
ceasta a determinat o ase­
presă, că izbînda Frontului U- Victoria’ iroastră a fost şi vic­ dicat pină la 300 000 de do­ Chemarea „Inima patriei menea simplificare a forma­ de gîndit şi unora ca Signor
nitaţil Populare în Chile a toria întregii- Americi Latine". lari), cit printre elveţienii de lui Wilhelm Teii este în pe­ lităţilor de încheiere a Emmanuelle Lombardi...
prezentat o deosebită însem­ întrebat dacă apropierea rînd, care au organizat o ricol" are un puternic ecou tranzacţiilor, îneît agenţii •) Prin votul popular din Iu­
nătate şi pentru Cuba, deoa­ Cubei fată de ţări cum sînt campanie ta scară naţiona­ tn întreaga tară: se strîng specializate din ţările limi­ nie 1070, ceiAţenil elveţieni au
rece a pus capăt izolării Cu­ Chile şi Peru înseamnă o lă pentru salvarea unui sim­ mii de semnături pe declara­ trofe organizează de mai respins proieciul elaborat de
bei, mareînd începutul proce­ schimbare a politicii externe bol al is’.oriei elveţiene. ţii de protest, iar in interpe­ multe ori pe săptămînă „tu­ deputatul Scbwarzenbflch. care
cerca limitarea procentului
de
sului de stabilire a unor re­ a ţării sale, primul ministru La şantierele navale „WARNOiv-, din Rostock, s-a terminal, Pentru că, înlr-adevăr, în lările din parlament se a­ ruri speciale" ale Elveţiei, muncitori strâlni imigraţi ia ccl
laţii prieteneşti cu ţările A- cubanez a răspuns că ceea ce do curlnd, construirea celui mai rapid vas dc transport al R.D.G. cei 700 de ani de cind s-au trage atenţia că „afacerea cu ocazia cărora potenţialii mult 10 la sutA In fiecare can­
mericii Latine. „Chile şi Cuba s-a modificat a fost poziţia a- — Karl Marx. Vasul are o lungime dc 16C m şi o capacitate dc pus bazele Confederaţiei Hel- Saint Gotthard" este numai cumpărători pot încheia afa­ ton al Elveţiei. I. SAVASTRE
— a spus Castro — sint două ceslor târî fală de Cuba, nu 13100 tone. Acest vas va putea atinge o vitczA maxlmA de
21,7 noduri. El este dotat cu echipament modera.
ţări care au dus ani îndelun- politica stalului cubanez.
Redacţia ţi administraţia ziar oloi i Deva, st*. D*. P. Groza nr. 35. Telefoane ni. 12317 şl 1 15 88. Tiparul i întreprinderea pollgraîlcă Deva.