Page 45 - Drumul_socialismului_1971_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA'

________________ _________________________________ (
r„ . ..................................................................IU ■ iniHAiifcgzap
A N U l XXIII. Nr. 5 242 DUMINICA 14 NOIEMBRIE 1971
4 PAGINI - 30 BANI

1
)
I MĂREŢ PROGRAM
I \
t
t
l
l ţ
t a U M Â m M U LU i r e v o l u ţ io n a r ,
ţ I
I
l Laboratorul pentru controlul seminţelor Deva. Laboranta Ma­
n a Grunlţan citeşte germinaţia seminţelor de legume.
I Foto: V. ONOIU
) MESAJ DE PROGRES Şl CIVILIZAŢIE

I Preşedintele Consiliului de Stat,
Muncitorul Petru Micluţa
din cadrul Atelierului minei I \
Barza este cunoscut ca unul \ Munca —izvorul bunăstării Alături de Întregul nostru Toţi oamenii muncii, indiferent de
din lucratorii cu o vast A expe­ popor, înflăcărat dc cea mai \ NICOLAE CEAUŞESCU, a primit
rienţă in muncă. El işi depă­ \ înaltă şi mal cuprinzătoare
şeşte lunar sarcinile de plan pledoarie închinată omului so­ naţionalitate, urmează neabătut \
In medie cu 30-35 la sută. l cietăţii socialiste, aşa cum sc
desprinde cu prisosinţă
din
I fiecăruia şi a tuturor lucrările Istoricei plenare a politica partidului pe Aiteţa-Sa regală, prinţul
Comitetului Central recent în­
\ cheiate, doresc din toată inima
să-mi exprim adtnca mulţu­ In condiţiile actuale, cind
Ceea ce
pămjnlul României.
Am citit cu maximă alentie expunerea tovarăşului simt. izvorită din sentimentul partidul nostru pune cu acui­ mi se pare deosebit dc impor­ Bernhard von Lippe-Biesterfeld,
sufletească
mire
pc care n
Metodă Nicolae Ceauşcscu [a recenta plenară a Comitetului Cen­ legitim de mlndric că sint ce­ tate problema îmbunătăţirii tant în problema naţională
tral, am urmărit cu deosebit interes lucrările plenarei. M-am
tăţean a ) acestei minunate pa­
bucurat din adineul fiinţei mele alunei cînd expunerea se­ trii şi părtaş la tot ceea cc activităţii poliliro-ideologîce şi este potrivirea dintre vorbe al Olandei
educative a tuturor membri­
eficientă I cretarului general al partidului a fost adoptată — împreună partidul 2idcşte azi pentru vii­ lor s3i, a întregului popor, o si fapte, dintre drepturile e-
nuntate si acordate. Şi In tre­
torime.
cu măsurile propuse In iulie — drepl program de muncă al
E v p u ne r e a
tovarăşului
I întregului nostru pariid. ol întregului noslru popor, pentru \Mcolac Crnuşcscu. precum şl alentie deosebită se acordă şi cut se enunţau drepturi pen­ Preşedintele Consiliului de blicii Socialiste România,
de lucru \ îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului ge­ dorumcnlcle adoptate de ple­ problemei naţionale, interna­ tru naţionalităţile conlocuitoa­ Stat al Republicii Socialiste Nicolae Ceauşescu, sîmbătâ
ţionalismului proletar. In re­
România, Nicolae Cenu$cscu,
străluminează ci dezv.i-
re dar nu exista baza mate­
nară
\ neral al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru petate rîndurî. secretarul ge­ rială pentru a fi transpuse in a primit, sîmbâtâ dupâ-amin- după-amia/.ă a sosit în Capi-
In cadrul acţiunilor în­ aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principii­ nera! ol partidului, tovarăşul fapte. Frăţia între români si zâ. la Palatul Consiliului de lalâ Alteţa-Sa regală, prinţul
treprinse pentru creşterea \ lor eticii, echităţii şi dreptăţii socialiste şi comuniste. Ca Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit minorităţile naţionale din tara Stat, pc Alteţa-Sa regală, Hcrntiard von Lippe-I3iester-
ellclenţel economice, la t mine au îimtit sute de cetăţeni din comuna noastră, cu care cu oameni ei muncii maghiari noastră s-a cimentat în de­ prinţul Reinhard von Lîppe- feld, al Olandei.
exploatarea minieră lelluc am stat de vorbă in aceste zile, O spun cu tărie, cu toată Adevărate şi germani, s-au Întreţinui a­ cursul timpului, In lupta co- Bicsterfeld, al Olandei, care La sosire, pc aeroportul Bă­
noasa, oaspetele a fost întîm-
s-a introdus rambleiajul hi­ I certitudinea că oamenii au ascultat, au înţeles şi sint mai supra unei sfere largi de pro­ se află într-o vizită priete­ pinat de Emil Uodnaraş, vice­
draulic. cu steril provenit I holărîli ca oricind să răspundă prin fapte la chemările con­ norme de bleme specifice vieţii naţio­ ŞTEFAN MA1GARDT \ nească în ţara noastră. preşedinte al Consiliului de
ducerii partidului, a mult stimatului secretar general, neo­
de la uzina de preparare. nalităţilor, a adoptat soluţii de secretar al Consiliului i La întrevedere, desfăşurată Stat, Cornel Burtică,, minis­
Acesf procedeu, care se a- \ bositul nostru conducător, tovarăşul Nicolac Ceauşescu. conduită spre rezolvare a lor, astfel îneît orăşenesc Brad al într-o atmosferă cordială, au trul comerţului exterior,
Stau si mă judec bine sî-mi dau scama că este firesc
plicâ pentru prima dată in 1 să nu existe nici o urmă de Frontului Unităţii Socialiste luat parte Emil Bodnnraş, vi­ George Macovcscu, prim-ad-
bazinul minier Poiana Rus- t să fie aşa. Rosturile noi pc care le are astăzi salul româ­ care tinde diferenţiere Intre români şi cepreşedinte al Consiliului de junct al ministrului afacerilor
nesc, cei care lucrează pămînhil. nu sînl altceva decît mo-
căi, s-a experimentat In do­ terialîzarea in viola de zi cu zi a mărclclor cuceriri dobin- minorităţile naţionale de pe (Continuare în pag. a 2-a) 1 Stat, George Elian, ambasa­ externe, George Elian, amba­
uă abataje de la mina cen­ i dite prin luplă de către poporul nostru, condus do partidul dorul României în Olanda. A sadorul României în Olanda.
trală şi urmează a fi extins l comuniştilor. Intre ceea ce era odinioară comuna Ilia si întregul popor \ fost de faţă Pieţei Vcecken Au fost dc faţă Pictor Veec-
şl ia alte locuri de muncă ceea ce este nstă/.i, deosebirea este foarte mare. Pe lingă Formarea înaltei conştiinţe socialiste Putman-Cramer, ambasadorul Uen Pulman-Cramer, ambasa­
de la mina Teliiic-Esl. In a­ l mult dorita libertate de a munci sî a trăi intr-o orînriuire Olandei la Bucureşti. dorul Olandei Ia Bucureşti, şi
cest scop. s-au construi! la ) a dreptăţii, socialismul înseamnă în satele comunei noas­ lule pe înţelesul tuturor mie­ ★ membri ai ambasadei.
uzina de preparare o stalie \ tre — ca In ţoale şalele patriei — scoli, cămine culturale, zul de aur al socialismului: o­ reclamă preocupări majore din partea La invitaţia preşedintelui
de hidrociclonare şl alta de cinemalografe, biblioteci, magazine comerciale, complexe mul ş» dreptul lui dc a se Consiliului de Stat al Repu­ (Agerpres)
pompare, care servesc la meşteşugăreşti, unităli de ocrotire n sănălălii, înseamnă pa sî bucura din plin dc frumuse­ tuturor factorilor educaţionali
ţea pc care numai societatea
reducerea umidităţii sterilu­ uriaşi pe calea apropierii salului de oraş, a ridicării nive­ socialistă l-o dăruie, l-o apără
lui şl împingerea lui pe lului salului la nivelul oraşului. şi i-o consolidează. Stind fa­ Expunerea tovarăşului Nicolac Ceauşescu Ia plenara C.C. al
conducte In subteran la lo­ Viata ne arată, însă. că pentru a îmbogăţi necontenit ţă în faţă cu acest adevăr fun­ P.C.R. din 3 - 5 noiembrie, programul dc dezvoltare a conştiinţei
damental, şl noi, cei care con­
curile de muncă. această zestre materială si spirituală e nevoie să muncim siderăm că avem ceva de spus socialiste, do perfecţionare etică şl spirituală a omului au trezit T E L E G R A M Ă
un larg ecou în rîndul tuturor oamenilor muncii, al întregului po­
Vorbindu-ne despre avan- cu lotii mal mult, mai bine. cu mai multă răspundere, să prin creaţiile noastre literare, por. Păstrez proaspete în memorie cuvintele secretarului general
ne punem
Întrebarea: tn cc
fajele folosirii noii metode punem umărul cu bărbăţie si destoinicie, fără pic de răgaz, măsură participăm, cu sufletul al partidului nostru : „Transformarea oamenilor, înarmarea lor
cu concepţia înaintată despic viaţă şi societate — materialismul
de lucru. Iov. inginer Ovi- ori automuHumire, la înlăturarea rămăşiţelor mentalităţii si şi puterea noastră dc muncă dialectic şi istoric —, cu cele mai noi cunoştinţe şi concluzii ale Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU,
la tot ce înseamnă
calitate,
dîn Popa. şelu! serviciului moralei moştenite de la vechea orînduirc, In aşa fel ca să frumuseţe şl adevăr ? ştiinţei, constituie una din cele mai complicate probleme, cu mult secretar general al Partidului Comunist Roman,
tehnic de la Întreprinderea alăturăm cuceririlor revolulionare şi formarea unui om nou, Răspunzlnd Înflăcărate! che­ mai grea, in multe privinţe, «Incit dezvoltarea economici. De aceea, preşedintele Consiliului de Stat
activitatea ldoologlcă-cducativă, de <lc2voliare a conştiinţei socia­
minieră Hunedoara a preci­ capabil să împlinească cuvint cu cuvînt politica partidului mări a partidului, trebuie să liste, constituie o sarcină permanentă a întregului partid, cerc o al Republicii Socialiste România
zat că aceasta conduce la de construire in Ura noaslră a societăţii socialiste multila­ dovedim cu sinceritate că ştim muncă stăruitoare, plină de răspundere şi răbdare”. conştiinţă,
să privim In noi şi la ceea cc
Educarea oamenilor,
dezvoltarea gradului lor dc
creşterea randamentului în teral dezvoltate, a comunismului. Programul istoric politico- facem, că ştim să iic scutu­ reclamă, deci. preocupări susţinute, convingătoare, dla partea tu­ Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER,
abataj cu circa 23 la sulă. ideologic dc educaţie şi cunoaştere, stabilii de recenta ple­ răm de şovăieli şl de croşell turor factorilor educaţionali : şcoală, organizaţii dc pionieri şi ale
uşurindu-se condiţiile de nară csle dcslinat de la prima pînă la ultima literă tocmai şi să arătăm că ne respectăm U.T.C., slndlrate, organizaţii dc partid, alte organizaţii de masă şi preşedintele Consiliului de Miniştri
pe noi înşine, punlnd fără nici
obşteşti, investite cu drepturi depline şl majore responsabilităţi In
muncă ale minerilor, prin acesluî deziderat major. o ezitare priceperea in slujba cadrul acestui vast program director al partidului nostru. Trans­ 1 al Republicii Socialiste România
faptul că ostiei de operaţii Pentru noi, comuniştii, nu poate exista îndatorire mai formarea oamenilor nu vine «le la sine ; nici conştiinţa lor nu B U C U R E Ş T I
se executau pînă acum ma­ nobilă dc'il ar cea de a fi pretutindeni exemple vii, mobili- Av. NlCULAf CHIRICA se formează de la sine. Sini necesare eforturi asidui. Impulsuri
energice din partea fiecăruia dintre noi.
nual. In acelaşi timp se asi­ secretarul cenaclului literar k . Republica Socialistă România, împreuna cu celelalte
gură o mai bună sincroniza­ TEODOR VASIU „Flacăra" Hunedoara ILIE DIACONU tăn prietene, sustinînd consecvent si timp îndelungat prin­
re a operaţiilor în abataj primarul comunei Ilia maistru, cipialitatea. si dreptatea, a depus eforturi neobosite pentru
şi se pol folosi cu randa­ (Continuare In pag. a 2-a) secretarul comitetului de partid restabilirea tuluror drepturilor Icqitime ale tării noastre in
ment sporii maşinile de în­ (Continuare in pag. a 2-a) a] Termocentralei Paroşenî Organizaţia Naţiunilor Unite si pentru expulzarea reprezen­
cărcat tanţilor clicii Cian Kai-şi din O.N.U. şi din toate organis­
t mele $i agenţiile sale. După adoptarea rezoluţiei prezentate
de 23 de state, printre care şi ţara dumneavoastră, de ple­
nara Adunării Generale a O.N.U., aţi trimis si o leleqrumă
Trimestrul IV -N o tă rilo r pentru prin care nc-aţi felicitai călduros. In numele Partidului Co­
Un nou complex munist Chinez, al guvernului şi poporului chinez vă expri­
măm dumneavoastră. Partidului Comunist Român, guvernu­
lui Republicii Socialiste România si poporului român sin­
finalizarea exemplară a primului mecanizat cerele noaslre mulţumiri.
Rezultatul votului din actuala sesiune a Adunării Gene­
rale a Organizaţiei Naţiunilor Unite constituie victoria po­
la E.M. Lupeni poarelor şi a tuturor ţărilor din întreaga lume care susţin
an al cincinalului şi pregătirea Cu cîteva zile In urtni Ia dreptatea. Poporul chinez va sta, ca şi în trocul, alături de
poporul roman şi popoarele lumii întregi şi, împreună cu
Exploatarea minieră Lupeni ele. va lupta pentru apărarea independenlei naţionale şi a
a intrat în iuncţlune în u­ suveranităţii de stat a tuturor ţărilor, pentru apărarea păcii
optimă a producţiei anului viitor nul din abatajele frontale mternationalc Si pentru promovarea cauzei progresului ome­
nirii. Sîntcm convinşi că prietenia revoluţionară si unitatea
din stratul 13 tio nou com­
plex mecanizat de susţine­ militantă dintre cele două partide, ţări şi popoare ale Chi­
re. tăiere şl Încărcare a nei şi României, cimentate în Îndelungata luplă comună,
cărbunelui. Agregat de mare
LA OTELARIILE HUNEDOAREI SE cest tip introdus in subtera­ se vor întări sî dezvolta neîncetat. Partidului
randament, al doilea de a­
Urăm poporului român ca sub conducerea
nul minei Lupeni io anul Comunist Roman să obţină noi succese în opera de con­
în curs. complexul asigură struire a socialismului şi de apărare a palriei.
LUCREAZĂ ÎN RITMURILE realizarea unor productivi­ MAO TZE-DUN,
tăţi medii
de 22 tone pe
post. De asemenea produc­
ţia realizată zilnic de briga­ preşedintele Comitetului Central
da minerului Constantin Si­ al Partidului Comunist Chinez
CANTITATIVE SI CALITATIVE rop este de 700—800 tone CIU EN-LAI,
cărbune, aproape triplu fa­
în modcruA secţie de răsu cit fire a F.F.A. „Viscoza” Lupeni, o muncitoare Işi priveşte rodul
muncii sale. E9tc răsucltoarea Iu liana Labodi — exemplu dc corectitudine şl conştiinciozitate ţă de cea realizată prin fo­ premierul Consiliului de Slot
profesională. losirea metodei clasice. al Republicii Populare Chineze
PREVĂZUTE PE 1072 Pekin, 12 noiembrie, 1971.
Avind un începui bun in luare a pvoductieî.de la cup­
primul an din noul cincinal, loare In acest sens am in­
olelarii hunedoreni au perse­ trodus în circuitul productiv
verai lună de lună pe calea primele oale de turnare de
unei producţii ritmice, ceea ce capacitate mărită. Pe lingă îm­
le-a asigurat îndeplinirea Ia bunătăţirile aduse preluării
un nivel superior a sarcinilor ritmice a producţiei dc oţel si
dc plan. Este suficient dacă a­ deci încadrării in grafic si în „Cum îşi duc muncitorii fo­ loare, multe din ele alcătuind brie: brinză telemea, salam de afumat să dai un alt gust ta o zeluri mai îcllinc, o mai mare alimente de la magazinul fo­
mintim că în primele zece luni sortimentele programate, noile restieri viata in afara orelor microsocielăţi, in cnre-şi duc un singur fel, costiţă, slănină ciorbă nu se găsesc niciodată diversitate de conserve. restier de la Gura Apei, ges­
ale anului, în acest important oale au un sistem perfecţio­ de muncă ?" ,,Bine, au la dis­ viaţa familii întregi. sărată, fasole uscată, conserve — spun tractoristul Dionisie Prin strădania gestionarului, tionar Ion Drăghin. Aici nici
sector al combinatului hune* nai de înzidire a lor, Incit a poziţie spaţii bune de cazare, Cel mai adesea, insă, mun­ de carne si legume, iar Ui Cerebea şi şelul de brigadă Ion aici au fost puse In cămară asigurarea cămării pentru iar­
dorean s-au produs suplimen­ crescut durabilitatea acestora, ;iu magazine alimentare". Cam citorul de la pădure trăieşte siloz — ceapă si cartofi. Vapriciuc din exploatarea Ster- toate alimentele necesare pen­ nă incă nu s-a făcut cu toate
tar prevederilor mai mult dc in medie cu patru turnări, <v asa s-ar putea rezuma discu­ în aceste cabane fără familie. — Am avea si noi nevoie minosu. tru iarnă, tncepind cu cartofi
31 000 tone otel. In condiţiile jungind să atingem — în une­ ţiile preliminare pe care le-am Dar viata lui in cabană nu tre­ de o varză, de o murătură, de Oamenii au dreptate să pre­ Si încheind cu fasolea uscată, produsele. In resl. aceeaşi con­
realizării unor economii la le cazuri — performante dc purlat cu factori răspunzători buie privată dc anumite ele­ carne proaspătă ca să putem tindă aceste alimente In ma­ usturoiul şi gogonelele. statare : forestierii găsesc cc
preţul de cost In valoare de 16—20 turnări pe oală. Acest de modul de viată al munci­ mente definitorii pentru civili­ găti si o mîncare din alimente gazinele lor. Ei coboară poale caută, doar că cererile lor le­
peste 22 milioane Iei. lucru, in strlnsă îmbinare cu torilor forestieri de la diferite zaţia noaslră. Alimentaţia lui proaspete, nu numai din con­ o dată pe lună din munte în Dacă ar fi fost cineva cu noi gitime si mereu exprimate dc
— In anul acosta — spu­ extinderea turnării otelului pe unităli de exploatare a lemnu­ trebuie să lie conştiinţă si di­ serve — spun muncitorii Ion oraş dar de mfneat trebuie să de la inspectoratul sanitar sau a li se aduce o gamă mai di­
neau Mircea Penescu, inginer vagoncti cu 8 lingotiorc si cu lui, înainte dc a întreprinde versificată. preocupările lui Mica, Ioncliim şi Drăgulin mănince în fiecare zi. de la inspcclia comercială, nu versificată de mezeluri şi Ia
şef in sectorul oţelăni, şi in­ generalizarea turnării lingou- raidul de faţă. Pînă In un loc, spirituale — satisfăcute. Pre­ Panlîru din exploatarea Valea ştim pe unde ar fi scos căma­ preţuri mai reduse, na li se iau
ginerul Sabin Faur. şeful gru­ rilor de 0 tone. a îmbunătăţii constatările noastre au coincis Popii a sus-numilcl unităţi. Am trecut şi pe la clleva şa gestionarul loachim Lupu,
pei tehnico-cconomirc din n- substanţial condiţiile de mun­ cu aceste afirmaţii. In ţoale tenţiile de această natură sint, Puşi in faţa acestor cerinţe cabane din Retezat, aparţină­ de la magazinul sătesc Greblă. în seamă.
celasi sector — s-a mers din că in hala dc turnare, înlălu- unităţile de exploatare s-nu după cum se va vedea, mai concrete ale oamenilor, gestio­ toare U.E.L. Haţeg. La prima Igiena nu este luată în consi­ Prin urmare, conducerea co­
plin cu utilizarea oxigenului rlndu-sc momentele dc „stran­ construit cabane noi, incăpă- puţin satislăcute. narele Marta Lulachc si Mari- vedere, magazinele ce servesc derare aici, nici de către ges­ operaţiei de consum esle da­
în cuploare. Şi aceasta pen­ gulare" a procesului de pro­ nela Poglea, .şi şeful dc depo­ forestierii acestui sector, par tionar, nici de soţia lui. O dez­ toare să depună mai multă
tru că a crescut simţitor ex­ ducţie. care mai apăreau aici... „LA PUNCTUL ALIMENTAR AVEM DE zit Dumitru Cepeliuc, de la bine aprovizionate. Adică ce ordine nemaipomenită pe
perienţa oamenilor noştri, că Măsuri practice, care stimu­ O.C.L. alimentam Petroşani — se găsesle in orice magazin după lejghele, ceva ce e greu strădanie pentru mai buna a-
această tehnologie modernă n lează puternic activitatea ole- TOATE '. DAR NU CEEA CE TREBUIE care fac aprovizionarea maga­ din orice comună, găseşti şi de descris. Apoi, magazinul piovizionare a unităţilor fores­
intrai în obişnuitul muncii o- larilor se fac simlite, în egală zinelor forestiere — înălţau aici. Nu indică nimic acest este slab aprovizionai. Asin tiere. să dovedească discernă-
ţelnrilor. măsură si la celelalte două Muncitorilor forestieri lî se ne gindini că la o cantină bună din umeri şi-şi arătau nedume­ profil care esle „pentru fores­ mint şi o mai chibzuită orien­
Pe la jumătatea acestui an secţii, unde sarcinile de pro- acordă săptăminal un credit masa costă lunar trei sule şi şi pentru faptul că la depozi­
am realizat si modificarea cup- duclie ale primului an al ac­ rirea că se poate pretinde şi tieri". tul cooperativei de consum tare în repartizarea fondului
1 oiuluI nr. 1, sporindu-i capa­ tualului r incinal sint îndepli­ dc 100 lei penlru a-şi cumpă­ ceva dc lei In cursul raidului altceva decît ceea ce au în­ — Am de toate — spunea din Haţeg se „uită" cu regula­
citatea pe şarjă de la 350 la nite cu termitiile şi cliiur de* ra alimente dc la punctele ali­ am constatai că sortimentul de vălui ca pe o lecţie în fiecare gestionarul Ion lovănescu, dc ritate să se onoreze comenzi­ C. ARMEANU
400 tone, în paralel reuşind S. OLTEANU mentare. O alimentaţie de 1 Ou măi furi al magazinelor alimen­ zi, în fiecare an. ION CIOC LEI
să rezolvăm si o seamă de Ia magazinul forestier din Zei- le. GH, I. NEGREA
probleme legate de lărgirea leî pe săptămînă nu e, zicem, tare din Auşelu şi Voîevodu — O varză, nn ardei gras — cani. Ceea ce cer mai mult fo­ Peste 250 de muncitori fo­
posibilităţilor practice de pre­ (Continuare în pag. a 2-a) noi, nici mult nici puţin, dacă cuprindeau slmbătă 6 noiem­ cînd e sezonul —, un ciolan restierii sînt sortimente de me­ restieri se aprovizionează cu (Continuare în pog. a 2*a)