Page 46 - Drumul_socialismului_1971_11

B
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 242 ® DUMINICA 14 NOIEMBRIE 1971

Obiective majore destinate îmbunătăţirii activi­

tăţii de educare a oamenilor muncii

ÎN SPIRITUL ÎNALTELOR Munca —izvorul bunăstării Toţi oamenii munciir indiferent de

r e wr 6 ■ naţionalitate, urmează neabătut
PRINCIPII fiecăruia şi a tuturor \

(Urmare din pag. 1) politica partidului
ALE SOCIALISMULUI ţean să-şl dăruiască întreaga energie şi capacitate creşterii munS Împotriva claselor ex­ răşul Nicolae Ceauşescu, că a
secretarului său general, tova­
(Urmare din pag. 1)
zetoare în muncă, de o face totul pentru ca fiecare cetă­
reuşit să statornicească rela­
şi întăririi avuţiei naţionale, înlloriiîi vieţii noastre a tutu­
ţii cu adevărat democratice
ror, pentru că numai astfel va spori fericirea fiecăruia din­ ploatatoare, pentru dreptate între poporul român şi naţio­
socială şi libertate naţională.
tre noi. Munca — izvorul bunăstării şî al prosperităţii fie­ Azi, unitatea întregului popor nalităţile conlocuitoare, fără
Amplu prin perspectiva lar­ cultură şl educaţie socialistă că însă consultarea asupra a­ căruia şi a tuturor — trebuie să devină ctmpul de afirmare continuă pe un plan superior. deosebire, relaţii bazate pe e­
ga pe care o deschide, bogat îşi propune, printre obiective­ celor acţiuni şi manifestări ca­ a personalităţi si talentului fiecăruia dintre noi, pentru că In baza condiţiilor istorice nou galitate deplină In toate do­
prin conţinutul de Idei, progra­ le majore ale activităţii sale, re să răspundă cerinţelor şi munca este cea care perfecţionează şi şlefuieşte omul, mo­ create, a noii etape de dezvol­ meniile muncii Şi vieţii socia­
mul educaţional dniţiat de se­ promovarea In viata socială solicitărilor, care să contribuie rala lui. Noi, comuniştii, indiferent de domeniul în care tare multilaterală a societăţii, le. Toti cetăţenii Urii au azi
cretarul general al partidului, a judeţului a concepţiei revo­ la dezvoltarea orizontului ide­ muncim, sintem primii chemaţi să ne perfecţionăm eriuca- ca constituind o problemă drepturi egale la condiţii de
hotărîrea $1 celelalte docu­ luţionare materialist-dlaiectice ologic şi cultural al cetăţeni­ Jia, moralitatea, să acţionăm cu fermitate şî intransigentă complexă — economică, so- muncă egale, dar, in acelaşi
mente ale recentei plenare a şl istorice, combaterea con­ lor. In asemenea context este comunistă fală de cei care îşi nesocotesc îndatoririle, igno­ cial-culturală şi juridică —«că­ timp, au şi obligaţii egale.
ră cinstea, demnitatea, atît în muncă, cîl şi în familie şi so­
C.O. al P.C.R. îşi găsesc In cepţiilor retrograde, a mentali­ necesară căutarea permanentă cietate, în viaţa de toate zilele. reia partidul nostru ii acordă Programul partidului nostru
planul de acţiune al Comite­ tăţilor înapoiate, influenţelor a unor noi forme sl mijloace Pentru comunişti, pentru * toti cetăţenii comunei llia, maximă importanţă. De altmin­ pentru îmbunătăţirea activită­
tului pentru cultură şi educa­ ideologiei şi moralei burghe­ de desfăşurare a muncii de teri, egalitatea deplină a tu­ ţii ideologice, ridicarea nive­
ţie socialistă al judeţului for­ ze, a misticismului şl a orică­ propagandă. Este de la sine programul stabilit Ia recenta plenară a Comitetului Central turor naţionalităţilor nu este lului general al cunoaşterii şi
me concrete, menite să ducă ror manifestări străine idea­ înţeles că în activitatea cul­ constituie un Îndreptar de nepreţuită valoare, o călăuză si­ posibilă declt în condiţiile educaţia socialistă a maselor,
la îmbunătăţirea activităţii de lurilor societăţii noastre socia­ turală nu vor mai trebui să-şi gură pentru traducerea în fapt e politicii partidului nostru promovării cu consecvenţă a pentru aşezarea relaţiilor din
baza
societatea noastră pe
educare a oamenilor muncii liste. găsească loc acţiunile deveni­ comunist, care este politico noastră, a tuturora. politicii, marxist-Ieniniste, cu principiilor eticii şi echităţii
din judeţul nostru. Cum e şi Sfera largă de probleme ce te „şablon", ci se impun pro­ aplicabilitate creatoare la con­ socialiste şl comuniste se a­ S
liresc, organismul judeţean intră în preocupările noului movate acele activităţi care diţiile concrete ale fiecărei dresează deopotrivă tuturor
ţări în parte. La plenara din
nou creat in baza Indicaţiilor organism, probleme reieşite s-au bucurat de succes în rln­ comuniştilor ţării, indiferent Mai mult, naţionalităţile con- )
tovarăşului Nicolae Ceauşescu din amplul program educaţio­ dul cetăţenilor şi răspund ce­ Adevărate norme acest an a Consiliului oame­ de naţionalitate, deoarece par­ locuitoare pol învăţa în scoli i
îşi propune ca întreaga sa ac­ nal al partidului, vizează în rinţelor lor actuale. Aşezămin- nilor muncii dc naţionalitate tidul nostru este unul singur cu limba de predare mater- ^
Nicolae
tivitate să eibă ca principală egală măsură cultivarea răs­ tele culturale din judeţul nos­ maghiaro, tovarăşul „Trebuie pentru toti, este partidul ce­ nă, se pot bucura de ziare, re­
Ceauşescu spunea ;
trăsătură popularizarea in punderii faţă de muncă, fată tru dispun de o bogată bază să avem în vedere că pentru lor ce muncesc. Toti cetăţenii viste, cărţi, de programe de
rlndul oamenilor muncii a do­ de avutul obştesc, de respec­ materială ce trebuie pusă in de conduită o îndelungată epocă, inclusiv tării urmează neabătut linia radio şi televiziune In limba )
cumentelor Congresului al X- tarea legalităţii socialiste in valoare, utilizată cu discernâ- perioada construcţiei comunis­ politică a partidului nostru, maternă, slnt încadrate în pos- l
lea al partidului, ale plenare­ scopul sporirii avuţiei obşteşti, mînt în scopul desfăşurării u­ mului, naţiunea rămine o im­ singura care conduce spre furi de conducere la toate '
lor Comitetului Central, cuvân­ a înfloririi vieţii tuturor oame­ nei activităţi intense, perma­ (Urmare din pag. 1) tlmplclor cărunte, mâ simt portantă categorie soclal-isto- făurirea societăţii socialiste nivelurile, i$i pot desfăşura \
plin de entuziasm $1 mâ voi
tările tovarăşului Nicolae nilor muncii. Cultivînd In rln­ colectlvltitll, patriei şl viitoru­ strădui 6A urmez npelul parti­ ricâ, un factor de bază al pro­ multilateral dezvoltate, spre activitatea culturală si tradi- i \
dului, convins eâ „a fl comu­
Ceauşescu, in scopul mobili­ dul oamenilor muncii senti­ nente şî diferenţiate. Tuturor lui nostru, al tuturora. Slnt nist do omenie", este norma gresului societăţii, Pînă la dis­ construirea comunismului. Şti­ liile în limba populaţiei locale,, ,’
zării oamenilor muncii la în­ mentele de prietenie şi respect acestor cerinţe planul de acţi­ mobtlurl majore care mâ fac de conduită epre care trebuie pariţia naţiunii va mai trece inţa şi cultura, arta şi educa­ se bucură de condiţii şi drep- 1
deplinirea exemplară a sarcini­ faţă de popoarele tarilor so­ uni al Comitetului pentru cul­ să mâ simt mobilizat de pro­ să tindem cu toţii şl pe care mult. foarte mult timp — şl ţia, celelalte domenii ale vie­ luri egale în politică, econo- 1
lor de producţie, al dezvoltării cialiste, fată de toate popoare­ tură şi educaţie socialistă al gramul de educaţie comunlstA, ficcaro trebuia să o cinstim eu ca atare este necesar să abor­ ţii materiale şi spirituale sînt mie, justiţie, cultură, în în- 4
adoptat do partidul nostru, în-
credinţa In frumuseţe şl drep­
conştiinţei socialiste a tuluror le lumii, planul de acţiune a­ truclt prin amploarea ca sl tate, cu dragostea fa{â de pa­ dăm serios această problemă". accesibile în egală măsură oa­ treaga viată socială. Pârtiei- )
cetăţenilor judelului. Militînd probat în adunarea de consti­ judeţului le răspunde cu mă­ prin finalitatea sa, interesează trie şl cu recunoştinţă faţă de Este meritul incontestabil al menilor muncii români şi na­ părea Ia activitatea consiliilor \
cctâţenii
deopotrivă pe to|l
pentru transpunerea In viată tuire a Comitetului pentru suri concrete ce-şi vor găsi târli. De aceea, deţl la vfrsta partid. partidului nostru comunist, al ţionalităţilor conlocuitoare. oamenilor muncii de naţionali- y
a măsurilor adoptate de partid cultură şi educaţie socialistă materializarea în activitatea tale maghiară, germană şl sîr- r
şi de stat, activitatea politică, al judeţului îşi propune popu­ sa viitoare. bă, In cadrul Frontului Uni- 1
ideologică şi cultural-educati- larizarea acţiunilor întreprinse tă|ii Socialiste, la treburile In- ^
vă va fi orientata spre crearea de partidul şi statul nostru terne $1 externe ale tării, a- i
unei puternice opinii de masă pe plan internaţional în spiri­ testă de asemenea, cu preg- J
împotriva manifestărilor de tul principiilor internaţiona­ LA OJELARIILE
nan(ă, egalitatea deplină a tu- )
indolentă, superficialitate, in­ lismului. turor naţionalităţilor din pa- i
disciplină, parazitism şi căpă­ Realizarea acestor obiective trîa noastră. De aceea, a desfă­
tuială, a tendinlelor de încăl­ majore desprinse din progra­ şura o intensă muncă de *edu- \
care a regulilor de convieţuire mul educaţional adoptat de catie în spiritul patriotismului i
socialist şi al internaţlonalls- )
socială, străine înaltelor prin­ recenta plenară a CC. al HUNEDOAREI
cipii elice şî morale ale socie- P.C.R. din 3—5 noiembrie im­ mului proletar este cu atît mai >
' tălii socialiste. Concomitent, plică antrenarea susţinută a mult o datorie de onoare, o 1
. vor fi iniţiale acţiuni şi activi­ tuturor aşezămintelor şi insti­ recunoaştere deschisă a Juste- 4
puse modificărilor corespunză­
tăţi care să ducă la promova­ tuţiilor de cultură, mobilizarea (Urmare din pag. 1) laborare. De asemenea, la o- tii politicii partidului nostru,
toare, Ne preocupăm totodată
rea principiilor eticii comunis- activiştilor culturali, a inte­ telăria Martin nr. 1, o dată cu o adeziune deplină sl aproba­
de generalizarea turnării
' te, & înaltei responsabilităţi lectualilor de la oraşe şi sate. păşite simţitor. Ca urmare, In creşterea produclîei, au fost re unanimă a tuturor docu­ oţe­
lului In oalele noi,
sale,
sociale si morale a cetăţenilor care să antreneze cele mai primăvara acestui an Ia cele obţinute rezultate bune atît pe mentelor sl hotărîrilor modificate,
de îmbunătăţirea
încărcăturii
fală de interesele generale ale largi mase de oameni ai mun­ două cuptoare de cîte 50 tone linia creşterii ponderii otelu­ menite să conducă la edifica­
metalice a cuptoarelor Mart
societăţii. cii în activitatea de largă e- de la otelăria electrică, s-au rilor aliate, cit şi în domeniul rea societăţii socialiste multi­in
asimilării unor jioî mărci de o-
şi electrice, care se va realiza
lateral dezvoltate, în patria
atins indicatorii proiectaţi şi
A$a cum se sublinia în lu­ mulalie educaţională ce se va s-au rezolvat multe cerinţe leluri, cum sînt otelurile pen­ noastră, Republica In funcţiune
Socialistă a
prin punerea
crările recentei plenare a CC. desfăşura sub conducerea or­ practice care la ora actuală tru prelucrare la maşini auto­ România. noi prese de mare capa­
unei
al P C.R., omul societăţii so­ ganizaţiilor de partid. Măsuri­ permit ca Ja aceste două cup­ mate, pentru electrozi de su­ citate si a unei foarfeci, în
cialiste multilateral dezvoltate le cuprinse 'In planul de acţiu­ toare să se poată realiza orice dură şi altele. sectorul pregătirii fierului
In acest prim an al cincina­
marcă de otel aliat. O atentic
va trebui să fie un om inte­ ne vor trebui să-şi găsească deosebită s-a acordat aici îm­ lului faptele confirmă că, în vechi. De asemenea, In scopul
reducerii consumului de metal
gru, cu o temeinică pregătire concretizarea în activităţi bo­ bogăţirii gamei sortimentale — general, calitatea otelului hu- pe faza lingou-laminat, vom
politică, ideologică şi eultura- gate în continui, atractive, ce cu contribuţia directă a ser­ nedorean s-a îmbunătăţit sim­ experimenta utilizarea prafuri­
viciului de cercetări din com­
: lă, Vizînd formarea unei con- se vor organiza în oraşele şî ţitor. Otelăriile au reuşit să se lor exoterme, de producţie
binat — otaborîndu-se în acest Încadreze în procentul normal proprie, ceea ce va crea noi
ceplii Înaintate despre lume satele judeţului;' iu 'participa­
an mai multe mărci de oteluri de scoatere de metal bun, posibilităţi pentru îmbunătăţi­
şi societate, a unei gindiri re­ rea activă a oamenilor mun­ ceea ce înseamnă o mare rea­ rea continuă a procentului de
inoxidabile şi refractare, ex­
voluţionare, Comitetul pentru cii. Această participare impli­ Aspect de muncă din secţia pasteurlzare-rcccpţle a laptelui do Ia Fabrica de produse lactate lizare dacă ţinem cont că în scoatere de metal bun.
Llvezeni-Petroşanl. trem de pretenţioase din punct acest an consumul de metal — O mare rezervă a produc­
de vedere al tehnologiei de e- planificat este mai mic cu 14 ţiei — afirma la rîndul său
kg pe tonă, faţă de nivelul a­ maistrul principal Victor Pe-
nului trecut. troescu, secretarul comitetu­
Corespunzător dinamicii spe­
m m m s t e r n a m m m i t i i f o r n a t e cifice a economiei noastre na­ lui de partid de la oţelăria nr.
2 — continuă să constea
în
ţionale, anul 1972 — cel
Programul Universităţii serale
de
al doilea al actualului cincinal respectarea srtictă a discipli­
nei tehnologice. In acest scop,
— vine cu noi pretenţii faţă cu ajutorul cadrelor ingine­
(Urmare din pag. 1) să controale la fala locului, săplămlnî In presă. Posîbilîtă- spre cele văzute şi auzite la ca­ de otelarii hunedorenî, atît reşti, vom continua mai insis­
pentru cunoaşterea realităţii, lilo de informare ale locuito­ banele forestiere. Mai ales de­ de marxism-lenfnism Deva sub aspectul cantitativ al pro­
de marfă către aceste unilăţi. a necesităţilor muncilorilor lo- rilor cabanelor forestiere — spre cele nevăzute ar fi multe ducţiei de metal cît şi sub as­ tent acţiunea de reciclare şi
perfecţionare a cadrelor noas­
înainte de toate, se impun în­ restieri. îngrijorătoare realitate— sînt de spus. N-am văzut nici un LUNI 15 XI 1971 pectul calităţii acestuia. Sem­ tre de muncitori, maiştri, teh­
reduse la ceea ce aud de la fel dc asistentă medicală or­ nificativ esle că, fală de 1971, nicieni pentru ca toti cei ce
IN CABANE E BINE... PENTRU CA E CALD unul sau de la altul. Ziarele ganizată pentru oamenii pădu­ Economie anul 11, predare în sala Centrului militar în vîîlorul an producţia dc contribuie la producţia de me­
ajung aici fonrle rar, Muncito­ metal va trebui să fie mai tal să cunoască temeinic noile
rii forestieri, fiind majoritatea rilor. Nici cu medicamentele judeţean.
Cam cit confort se poala nilăli e, din punct de vedere Economic anul III, predare în sala comitetului mu­ mare cu aproape G0 000 tone, tehnologii, să le slăpînească
pretinde lnlr-o cabană in ca­ al condiţiilor de locuit, copia sezonieri, nu fac abonamente strict necesare, de prim-ajulor, nicipal de partid. în condiţiile creşterii substan­ cu fermitate Incit indicii can­
re locuiesc — cel mai adesea fidelă a surorii sale de la Au- dar nici difuzarea presei nu se nu slnt dotate cabanele 1 Şi Construcţie de partid anul I, predare în sala Cabi­ ţiale a ponderii oţelurilor ali­ titativi $1 calitativi planificaţi
speteşte cu iniţiativa
găsind
vremelnic — oameni cu o ma­ şelu. Aici In schimb există o o formă prin care să pootă şi medicii ce funcţionează pe te­ ate, care va fi mult accentuată să fie realizaţi.
re diversitate de moduri de cabană care seamănă cu o vi­ ci să le cumpere cu bucata ritoriul din raza cabanelor fo­ netului judeţean de partid. în cadrul otelăriei Martin nr 1. Alîi pe linie tehnico-profesi-
viaţă? Din acest punct de ve­ lă foarte cochetă. Condiţiile dc la vlnzare liberă. Filozofie anul III. predare tn sălile şcolii generale — Pornind de la practico onală cît şi politică, comitetul
dere — al confortului — caba­ slnt cu totul altele. Locuiesc restiere au obligaţia de a a­ Dr. P. Groza. reuşită a acestui an. otelarii nostru de partid va acorda o
nele ar oferi condiţii pentru In ea cîteva familii iar cîleva Din trei cabane vizitate în corda periodic consultaţii, a Etică-cstetlcâ anul III, predare în sala Comitetului noştri sînt realmente pregă­ grijă sporită consumurilor
a putea fi mai pretenţioşi camere sînt repartizate şi mo­ Retezat, cea de la Lăpusnicul desfăşura o activitate profilac­ judeţean al U.T.C. tiţi pentru producţia lui '72 — specifice de materii prime şi
declt sint locatarii lor. bilate drept camere de oaspeţi. Mare avea un aparat de radio tică ca şl de educaţie sanita­ Istorie anul I, predare în sala mică a Consiliului afirmă inginerul Sabin Faur. materiale, va milita pentru
Am vizitat cabana Valea In acelaşi timp la alte cabane, portativ, In resl... Magazinele popular judeţean. Spun aceasta, bazat pe faptul dezvoltarea spiritului de răs­
Popii, în care locuiesc peste mai puţin confortabile, locuiesc forestiere au şi cărţi de vin- ră. că încă din acest trimestru pundere personala şi colecti­
40 de muncitori de la U.E.L. familii de tractorişti, de funi- zare, dai nu ceea ce cer fo­ Multe probleme nerezolvafe MARŢI 16 Xr 1971 colectivele noastre lucrează vă astfel ca fiecare salariat să
Petroşani, la o oră cînd toată cularişti, de mecanici. Nu-i restierii. Nu se află în vînza- cad în sarcina U.J.C.C., a con­ deja în ritmul prevăzut pen­ se simtă răspunzător fată de
lumea ora ,,pe la velre", stm- cam mare luxul să Iii drept rc broşuri cu documentele de ducerii C.E.I.L. Deva. Ele se Economie politică anul I, predare în sala comitetului tru anul viitor. Pentru asigu­ orice abatere sau anomalie pe­
bătă după masă. Foarte puţin camere de oaspeţi nişte spa­ partid. Şi muncitorii îşi expri­ cer cercetate acolo pe teren, municipal de partid. rarea succesului deplin, avem trecută în orice sector de mun­
primitoare. Nici locatarii nu ţii care ar putea asigura con- mă dorinţa de a le avea. Deci Construcţie dc partid anul II, predare în sălile Şcolii în vedere multe măsuri, parte că al secţiei. Vrem cu adevă­
se omoară de loc cu ordinea f or Iul unei familii ? o altă obligaţie deosebii do la fata locului. Cercetate şt generale Dr. P. Groza Deva. din ele înfăptuite, altoie în rat ca, prin exemplul personal
şi curăţenia, dar camerele de In Retezat, prima cabană vă­ importanlă a celor care ar tre­ apoi soluţionate cu toată răs­ curs de aplicore. Amintesc maî si printr-o înaltă combativitate
locuit sini în acelaşi timp ma­ zută a fost cea de pe lăpuşni- punderea Asia aşteaptă aceşti Filozofie anul I. dezbatere în sala Cabinetului jude­ Intîi că sîntem ovansati în ce partinică comuniştii noştri —
gazii de lemne şi bucătării. Pe cul Mic. Pat, salica, cearcea­ bui să se ocupe de posibili 13- destoinici muncifori at păduri­ ţean de partid. priveşte programul experimen­ care reprezintă peste un sfert
sobă fiecore-şi pune cratita furi, pături, perne, sobă, lem­ tile de informare, de ridicarea Etică anul I. predare In sala mică a Consiliului popu­ tal pentru stabilirea tehnologi­ din masa salariaţilor — să
lui cu fierlură. Întreprinderea ne. Cam atît conţine o came­ nivelului de cunoaştere şi de lor, cu a căror bărbăţie, hăr­ lar judeţean. ei de lucru cu cantităţi spori­ devină sî în acest domeniu
plăteşte femeie de serviciu ră, Mai slnt caslroanele, vese­ conştiinţă al forestierilor. nicie ne mîndrlm cu totll. A­ Programul pentru toate secţiile începe la orele te de oxigen, în care scop principalii promotori ai progre­
pentru cabane. Aceasta face la în care oamenii îşi gătesc vem obligaţia să Ie îndeplinim 18,00. cuploarele nr. 1 şi 7 de la ote­
★
curăţenie, spală cearceafurile mîncarea. Curăţenia e absentă. Desigur, n-am spus totul de­ cerinţele I lăria a Il-a au fost deja su­ sului, ai înaltei responsabilităţi
Iar celor care dau un ban In Bineînţeles, ea depinde foarte profesionale.
plus le mal şi găteşte. Poate mult de modul cum este păs­
n-ar fi rău ca unitatea să an­ trată, cum le place oamenilor
gajeze pentru aceste cabane să vieţuiască în aceste case
îmbunătăţiri A d u n ă r i l e
femei care să fie bune mena­ ale lor, vremea pe care o tră­ de dări de s e a m ă a n u a l e
jere, să poată găti pentru mai iesc la pădure.
mulţi deodată, mîncărurl mai multe se pot aduce dotării tu­
variate. De vreme ce oamenii turor cabanelor. Şi credem că
tot sînt dispuşi să plătească un conducerea C E I.L. Deva are
bon în plus pentru gătit, o fe­ în vedere aşa ceva. Maî ales
meie harnică poale realiza Ia PRILEJ DE BOGATE ÎNVĂŢĂMINTE ÎN PERFECŢIONAREA
cabană un ciştig bun, asigurîn- că toate, dar absolut ţoale ca­
du-le şi oamenilor o masă cal­ banele forestierilor ridică ase­
dă mai variată. menea probleme, le ridică via­
Cabana Bîrlogu din exploa­ ta muncilorilor forestieri în­ STILULUI Şl METODELOR DE MUNCĂ
tarea Voievodul a. aceleiaşi u- săşi.
POSIBILITĂŢI DE INFORMARE ŞI
CULTURALIZARE ? Statutul Partidului Comunist In primul rînd, avem în ve­ dului (de la alegeri si pînă în narei CC. al P.C.R. din preţului de cost. Această si­ Aşa cum am mai arătat, n-
Român prevede obligativitatea dere ca în cadrul acestor adu­ prezent au fost primiţi peste 3 — 5 noiembrie a.c. Este tuaţie nu trebuie să ducă insă dunările de dări dc seamă din
ASTA-I PROBLEMA ! organelor locale de a prezen­ nări dc partid să se asigure 200 de noi membri dc partid). deja timpul să fie exa­ In automullumîre. Dacă anali­ acest an trebuie să constituie
ta anual dări de seamă în fa­ climatul şi interesul participă­ Ceea ce trebuie să ne sica in minat cum s-au rezolvai $i zăm contribuţia concretă adu­ un ajutor efectiv în perfeelio-
Am întrebat pe cîtiva mun­ muncă şi promovarea persona­ la comuniştilor care le-au în­ rii cît moî active a comuniş­ atenţie este educarea noilor cum se rezolvă sarcinile sta­ să de fiecare comunist — in­ narea stilului şi metodelor de
citori din exploatarea Auşelu lului din unităţile socialiste credinţat mandatul să asigure tilor ia nnoliza stilului şi me­ comunişti, călirea lor partini­ bilite în programele de măsuri diferent de funcţie — la creş­ muncă ale birourilor organiza­
dacă ştiu ceva despre recenta de stat. „Nu ştim nimic1'. Şi se conducerea activităţii de par­ todelor de muncă ale birouri­ că, revoluţionară, pregătirea adoptate in luna august a.c., terea productivităţii muncii, ţiilor de bază, comitetelor de
Lege pentru încadrarea în publicase în urmă cu două tid Intre adunările generale lor organizaţiilor de bază, co­ îmbunătăţirea calităţii minere­ partid pe sectoare si secţii,
sau plenare. Plin aceasta se mitetelor de partid pe sectoa­ ului extras, reducerea cheltu­ comitetului pe întreprindere,
realizează, In fapt, una din ce- re si secţii, comitetului pe în­ VIAŢA DE PARTID ielilor materiale, folosirea in­ in întărirea muncii şi conduce­
Tinlcle esenţiale ale democra­ treprindere si biroului său, a- tegrală a timpului de lucru si rii colective, a responsabilită­
ţiei şî vieţii interne de partid. lirmării nestingherite a criticii respectarea disciplinei tehno­ ţii fiecărui comunist din orga­
De aceea, se impune o înaltă şi combativităţii revoluţionare. logice desprindem concluzii nele alese, atît de partid, cît
responsabilitate în pregătirea Dezbaterile care au avut loc lor multilaterală. preocuparea comuniştilor pen­ deosebit de utile. De aseme­ şi de sindicat şi U.T.C. Parti­
şi desfăşurarea adunărilor de asupra activităţii polîlico-ideo- Dările do seamă din acest an tru cunoaşterea, însuşirea şi nea, „radiografia" preocupării ciparea la adunări a membri­
dare de seamă, pentru ca ele logice nu determinat un ase­ fac o analiză temeinică a mun­ traducerea în viată a hotărîrî- conducerilor de sectoare pen­ lor comitetului de partid ne va
să contribuie la întărirea roiu­ menea climat pe care actuale­ cii politico-ideologice desfăşu­ lor de partid şi de stat, pen­ tru organizarea ştiinţifică a
lui conducător al organizaţii­ le adunări va trebui să-l dez­ rate în rîndul comuniştilor, a tru o comportare demnă la producţiei şi a muncii, a per­ permite să aflăm părerea co­
lor de partid, a muncii şi con­ volte. celorlalţi oameni ai muncii in locul de muncă, în familie şi sonalului mediu şi ingineresc muniştilor despre stilul de
ducerii colective, la creşterea Un loc deosebit în cadrul lumina măsurilor elaborate de societate. pentru aplicarea noului în muncă al organelor de li
răspunderii cadrelor. dărilor de seamă anuale îl o­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Colectivul de muncă de la producţie va evidenţia serioa­ toate nivelurile, să sintetizăm
a Expunerii secretarului gene­
Comitetul de partid de la cupă, la noi, analiza preocupă­ ral cu privire la Programu1 I M. Barza, mobilizat de orga­ ceea ce merită să fie generali­
|.M. Barza n acordat şi acordă rilor pentru întărirea continuă P.C.R. pentru îmbunătăţirea ac­ nizaţia de partid, se achită se carenţe şi importante re­
o deosebită atentic pregătirii a rîndurilor partidului şi res­ tivităţii ideologice, ridicarea responsabil dc sarcinile eco­ zerve nefolosite. zat şî să ne dăm seama unde
lemeinice a adunărilor gene­ pectarea normelor vieţii inter­ nomico ce îi revin pe primul Adunările generale care au trebuie să se facă şi maî mult
rale şi a conferinţei pentru ne de partid, modului cum s-a nivelului genera! al cunoaşte­ an al cincinalului. Planul pe avut Ioc pînă în prezent au prezent ajutorul comitetului
rii şi educaţia socialistă a ma­
dările de seamă anuale, pre­ asigurat conducerea şi îndru­ 10 luni a fost realizat cu o răspuns acestor dezbateri ; ele nostru, al biroului său.
cum şi desfăşurării lor în spi­ marea organizaţiilor de masă. selor, pentru aşezarea rela­ lună mai devreme, depăşindu-
Pn rampa depozitului sectorului forestier «lin Dobra îşi sem­ rit de analiză exigenta, com­ Desigur, organizaţiile de bază ţiilor din societatea noastră se substanliat productivitatea s-au caracterizat printr-o pre­
nează nrcîenta mijloacele moderne dc Încărcare n huştemior tn bativă, axată pe problemele din codrul l.M. Barza au obţi­ pe baza principiilor eticii şi fizică şi valorică, randamente­ zentă bună. prin discuţii con­ IOGHIN DINEŞ
vagoane. Noile utilaje sint cnpabilc sil Înlocuiască munca ma­ echităţii socialiste şi comunis­ le de extracţie, sarcinile şi an­ crete, cu numeroase propuneri
nuală a zeci «le muncitori. I’olo: 1. S1BIŞAN majore specifice, cu finalitate nut rezultate bune în munca secretarul comitetului de
concretă. de întărire a rîndurilor parti­ te, precum şi a Hotărîrîî Plc- gajamentele de reducere a de îmbunătăţire a muncii. partid al l.M, Barza