Page 48 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 48
4
DRUMUL SOCIALISM ULUI O Nr. 5242 O DUMINICA 14 NOIEMBRIE 1971
E T
unor comisii ale C.A.E.R. Vizita primului ministru al Cubei,
t t Castro, in Chile
MOSGOVA 13 (Agerpres). tiunilor poştale şi cooperarea La şedinţa consiliului au
La Moscova a luat sfîrşit şe In elaborarea bazelor unui participat reprezentant) împu
dinţa Comisiei permanente 6istera pentru transmiterea in terniciţi din Bulgaria, Ceho SANTIAGO DE CHILE 13 unde pericolul sectarismului, ducalia stau la temelia sucte-
G.A.E.R. pentru poştă şi lele* formaţiilor. slovacia, R.D. Germană, Mon (Agerpres). — In continuarea care devenise o piedică în ca selor dobîndite In edificarea
comunicaţii, la care au partici ★ golia Polonia, România, Un vizitei, oficiale pe care o în lea procesului revoluţionar, a societăţii socialiste în Cuba şi,
pat delegaţii din Bulgaria, VARŞOVIA 13 (Agerpres). garia şi U.R.S.S. La şedinţă treprinde In Chile, primul mi fost înlăturată la limp. Primul în context, a subliniat necesi
Cehoslovacia, R.D. Germană, — Intre 9 şi 11 noiembrie, Ia au luat parte reprezentant! ai nistru al Cubei, Fidel Castro, ministru al Cubei a amintit, tatea unei slrînse legături în
Mongolia, Polonia, România, Varşovia a avut loc cea de-a Secretariatului C.A.E.R. şi ai a fost, vineri, oaspetele ora de asemenea, lozinca organi tre instruire şi munca produc
Ungaria şi U.R.S.S. Comisia 11-a consfătuire a reprezen conducerii administrative a şului Antofagasta, important zaţiei „Frenle Amplio", din tivă.
permanentă C.A.E.R. pentru tanţilor camerelor de comerţ Băncii internaţionale de cola centru al industriei miniere, Uruguay; „Un popor unit nu In seara aceleiaşi zile, la
poştă şi telecomunicaţii a fost exterior din lările membre ale borare economică. situat în nordul (Brii. va putea fi subjugai nicioda Antofagasta a avut loc un mi
creată prlntr-o hotârîre a ce C.A.E.R. — Bulgaria, Cehoslo Consiliul băncii a examinat Participlnd la o întîlnire cu tă". ting, la care Fidel Castro a
lei de-a XXV-a Sesiuni a vacia, R.D, Germană, Mongo si a convenit asupra listei o- studenţii celor trei universităţi In momentul istoric actual, rostit o cuvîntare.
C.A.E.R., la care s-a adoptat lia, Polonia, România, Ungaria biectivclor ce urmează a fi din oraş, la care au luat par a spus in continuare primul ★
Programul complex al adincî- Şl U.R.S.S. Au participat, de creditate, planului de credite te şi conducătorii principale-, ministru al Cubei, raportul de SANTIAGO DE CHILE 13
Ui şi perfecţionării In continu asemenea, reprezentanţii Iu al băncii şi planului de activi lor partide politice care for forte pe plan mondial este net (Agerpres). — Primul secretar
are a colaborării şi dezvoltă goslaviei şi — in calitate de tate al Consiliului băncii pe mează Frontul Unîlălii Popu In favoorea socialismului. Vii al C.C. al P.C. din Uruguay,
rii integrării economice socia observatori — delegaţia Came anul 1972 şi a, adoptat hotă- lare, Fidel Castro, relevă a- torul aparţine socialismului, Rodney Arismendi, a avut o
liste, care trasează lărgirea in rei de comerţ a Cubei. rlri fntr-o serie de alte pro gentia Prensa Latina, a subli care inspiră muncă, studiu şi întîlnire la Santiago de Chile
continuare a colaborării (n ★ bleme ale activităţii curente a niat că puterea unei revoluţii sacrificiu, în timp ce capita cu Fidel Castro. Cu acest pri
domeniul telecomunicaţiilor. MOSCOVA 13 — Corespon băncii. Si chezăşia dezvoltării unui lismul nu generează declt e lej, relatează agenlîa Prensa
In protocolul semnat se pre dentul Agerpres, Laurenliu proces revoluţionar rezida In goism, a remarcat Fidel Cas Latina, Rodney Arismendi a
Băncii
Şedinţa Consiliului
vede examinarea unor proble Dută, transmite: La 11 şi 12 Internationale de investiţii s-a unitate. El a citat cazul Cubei, tro. El a spus că munca şi e- subliniat c3 vizita lui Fidel
me actuale ale dezvoltării co noiembrie 1971, la Moscova a Castro In Chile marchează
laborării in domeniul poştelor avut loc cea de-a patra şedin desfăşurat Intr-o atmosferă sfirşitul perioadei de blocadă
şi telecomunicaţiilor: coope ţă a Consiliului Băncii inter de deplină înţelegere recipro impusă Cubei şi o cotitură în
rarea In automatizarea opera- naţionale de investiţii. că şi colaborare de lucru. LUCRURILE CELUI DE-AL 32-LEA CONGRES evoluţia politică a continen
tului latino-amerîcan. Primul
AL P. C. DIN MAREA BRITANIE ministru cubanez a adresat un
salut P.C. din Uruguay, orga
nizaţiei „Frente Amplio", şi
deschise,
LONDRA 13. — Corespon
Lucrările au fost
încheierea Reuniunii pregătitoare a Conferinţei dentul Agerpres, Nicolae Plo- printr-un cuvînt introductiv, poporului uruguayan, In semn R. D. O. — Monumentul Drapelului R oşii din Flata Jertfelor
peanu, transmite: Sîmbătă, la de tovarăşul John Tocher, pre de mulţumire penlru dovezile din Halte.
de solidaritate cu Cuba.
0. N. li. asupra mediului înconjurător Camden Town Hali din Lon şedintele partidului. raportului
După adoptarea
dra s-au deschis lucrările ce
lui de-al 32-lea Congres al de activitate al Comitetului E
P.C. din Marea Britanie, eve xecutiv, pe perioada august tele de stofă şl nasturii de
OTTAWA 13 (Agerpres). — diului înconjurător marin. să adopte măsuri de prevenire
1969 — iulie 1971, congresul
Timp de o săptămină, la Totodată, grupul de lucru in- a poluării apelor lor teritoriale, niment important în viata co a ascultat cuvlntu) tovarăşului la uniforme indică faptul că
Ottawa s-a desfăşurat o reu lerguvernamental, care pregă ca urmare a unui accident pro muniştilor englezi, a oameni John Gollan, secretar general In mormintele comune au
niune pregătitoare a Confe teşte viitoarea conferinţă, a vocat In largul mării; toate lor muncii şi a tuturor forţe al partidului, care a prezentat fost îngropaţi prizonieri de
rinţei O.N.U. asupra mediului convenit, — potrivit unor sur statele lumii să se asigure că lor progresiste din sceastă ta principala rezoluţie a congre război belgieni, francezi şi
Înconjurător, care urmează să se canadiene, citate de agen navele de care dispun cores ră. La congres participă pesle sului, intitulată : „Unitate, par lU M N sovietici, care au fost deţi
400 delegaţi, reprezentînd or
se tină la Stockholm, în Iunie ţia France Presse — asupra pund unor norme internaţiona ganizaţiile partidului din în tidul comunist şi lupta pentru nuţi în lagărul nr. 308 din
1972. următoarelor propuneri : sta le in ce priveşte concepţia, treaga tară. socialism". localitatea Neuhamm, în pre
In cursul acestei reuniuni, tele care poluează marea dc-a construcţia şi activităţile des zent Svetoszuv. i Yeti reapare )
la lucrările căreia au parti lungul coastelor lor să fie făşurate de acestea. BELGRAD. — Primul mi
cipat reprezentanţi din 42 de constrinse să acorde despăgu A fost, de asemenea, a s
lări, au fost aprobate 23 prin biri ţârilor afectate; statele doptat un proiect de convenţie Noi incidente de-a lungul nistru al Mal t ei , Dom ( Potrivit informaţiilor re- ^
cipii de bază, definind, In li MOSCOVA. Contlnuiodu-şl Mintoff. care se afla Inlr-o i ccptionalc prin radio la
vizită tn Iugoslavia, a purtai
nii generale, responsabilitatea care dispun de un litoral ma inlerzicind deversarea de vizita oficială în Uniunea convorbiri cu Mirko Tepavaţ. t liuenos Aires, din partea s
naţiunilor în conservarea me rin vor trebui să fte autorizate substanţe toxice în mare. frontierei dintre India şi Pakistan Sovietică. tovarăşul loslf secretarul federal pentru a \ unei expediţii dc alpinişti ţ
i argentinieni aflaţi la 8 000 i
Banc, vicepreşedinte al Con
siliului de Miniştri al Repu facerile externe. Agenţii ' m altitudine in Himalaia, J
DELHI 13 (Agerpres). — Un dian Dinajpur; forţele indiene blicii Socialiste România, mi Taniug relatează că au fost \ yeti, teribilul „om al zăpe- \
purtător de cuvînt al guvernu de la graniţă — se anunţă — nistrul agriculturii, industriei , examinate probleme referi i zilor", semnalat in ultimii 1
lui indian a anunţai că vineri au ripostat. alimentare, silviculturii şl a- toare la relaţiile dintre cele j ani de numeroşi explora- J
s-au produs şase ciocniri de-a ★ pclor. a tăcut o călătorie în două ţări, precum şi situaţia \ lori ai înălţimilor glaciare, \
lungul frontierei dintre India CARACI 13 (Agerpres). — (inului Krasnodar, unde a actuală din Europa, o aten l şi-ar fi făcut reapariţia. i
şi Pakistan şi că avioane mi Postul de radio Caraci a anun avut întrevederi cu S. F. ţie deosebită fiind acordata / Plecată într-o misiune de t
litare pakistaneze au violat ţat că de-a lungul frontierei Medunov, preşedintele Comi chestiunilor legale de asigu \ recunoaştere în impreju- t
spaţiul aerian indian in zona dintre Pakistanul oriental şi tetului Executiv al Sovietului rarea socurilîilîi în bazinul l rimi, expediţia argentinia- ţ
de graniţă. India au avut ioc vineri cioc de ţinut, cu alţi conducători Mării Mediterane. ? nă şi-a găsit la întoarcere /
Agenţia United News ol niri in cursul c5rora 95 de şi specialişti sovietici locali. i baza parcă devastată de un î
India anunţă că trupe pakis soldaţi indieni au fost ucişi, Oaspetele român a luat cu BUDAPESTA. — Pelcr ţ uragan, fn timp ce pe ză- \
taneze au atacat un post de iar trei soldaţi pakistanezi au noştinţă de activitatea Insti Valy, vicepreşedinte al gu i padă se vedeau urmele u- ^
frontiera situat la aproximativ fost răniţi. Ciocnirile s-au tutului de cercetări agricole vernului ungar, şl Mihail * nor labe lungi de 34 cm şi '
120 km de Calcutta şi că in produs în momentul în care din Krasnodar, unde a avut Leseciko, vicepreşedinte al ) late de 18, a căror adîn- )
cidente similare s-au produs forte indiene au încercat să convorbiri cu directorul a- Consiliului de Miniştri al l cinic indica pentru fiinţa l
şi în apropierea oraşului de pătrundă pe teritoriul pakista cesluia, V. A. Dubanosov, U.R.S.S., au semnal, la Bu care Ie-a imprimat o greu- f
frontieră Sabrum. Postul de ra nez, după o intensă pregătire precum şi cu acad. P. P. dapesta. protocolul celei de-a 1 tale de cel puţin 300 kg. \
dio Delhi a anunţai, la rin- de artilerie. Obuzele lansate Lukianenko, acad, M. V. ll-a sesiuni a Comisiei in- Oamenii dc ştiinţă care in- L
asupra localităţilor din apropi < sofesc expediţia au opinat 1
dul său, că bombardamente Hadjinov şi cu colaboratorii terguvernamenfale ungaro-
erea graniţei au provocat acestora. Au fost vizitate, de 1 câ nu este exclus ca tabă- )
ale artileriei pakistaneze au moartea a 14 persoane, menţi asemenea, sovhozul „Krns- sovietice de colaborare eco ^ ra să fi fost vizitată de 1
fost semnalate în districtul in onează postul de radio Caraci. noarraeisk", imporlontă uni nomică şi telinlco-ştiinlificâ. yeti...
anunţă ngenlia MT.I.
tate penlru cultura orezului, Relevînd că legăturile co \
şi colhozul zootehnic „Cca- S Meteorologie \
pnev". merciale dintre Ungaria şî \ S
Delegaţia Frontului Unit Naţional Uniunea Sovietică sc dezvol Aviatorii polari au obser- ^
tă cu succes,' participanţii la
BERLIN. — La 13 noiem sesiune au arătat că se aş vat, zburind deasupra ne- J
şi a Guvernului Regal de Unitate Naţională brie, s-a încheiat in capitala teaptă ca tn 1971 schimburi mărginitelor întinderi albe, )
R.D.G, o nouă rundă de con le de mărfuri să depăşească câ morsele sc deplasează L
din Cambodgia îşi continuă vizita la Hanoi vorbiri între reprezentanţii cu 10 la sulă nivelul anului dintr-un loc în altul ţinînd :
celor două state germane 1970. cont de condiţiile meteoro- (
HANOI 13 (Agerpres). — In şeful statului şi şeful guvernu Michael Kohl, secretar de logice şi de deriva sloiuri- li
S. U. /V. — In cadrul „ofensivei de toamn**, a avut loc recent la New York o demonstraţie lor de gheaţă. înzestrate .
împotriva rftzboiului din Vietnam, împotriva experienţelor nucleare şl Împotriva şomajului. continuarea vizitei sale la lui R.D. Vietnam au dat o stat la Consiliul de Miniştri ULAN BATOR. ~ La Ulan cu un pronunţat simţ al 1
I ii fologrfie: Aspect din timpul demonstraţiei din New York. Hanoi, delegaţia Frontului Unit înaltă apreciere victoriilor ob al R.D.G., şi Egon Bahr, se Bator a fost semnat un acord prevederii vremii, pensio- ţ
Naţional din Cambodgia şi a ţinute de poporul cambodgian, cretar .de stat la Cancelaria cu privire la livrările reci narele apelor glaciale ale <
Guvernului Regal de Unitate prieteniei slrînse şi solidarită federală a R F.G., însoţiţi de proce de măriuri dintre R. P. Oceanului îngheţat de Nord )
Naţională al Cambodgiei, con ţii militante dintre cele două experţi, au discutat, limp de Mongolă şl R.S.F. Iugoslavia părăsesc aglomerările de \
Luptele din Indochina dusă de reprezentantul special tari şi popoare. patru zile, referitor la înche pe perioada 1971 — 1975. ; gheaţă cu puţin timp tna- i
ierea unui
acord
privind
din interior al G.R.U.N.K. şi
Totodată, oaspeţii cambodgi-
După cum precizează Agenţia
F.U.N.K., Ieng Snry, a fost pri eni au purtat convorbiri cu o transportul de tranzit Intre Monţame, acordul prevede o ' inte ca acestea să fie dis- *
1 locale de furtuni, plecînd \
mită de Ton Duc Thang, pre delegaţie a guvernului R.D, R.F.G. şi Berlinul occidental sporire In continuare, a în căutarea unor refugii i
şedintele R.D. Vietnam, şi de Vietnam şi a Frontului Patriei şi un tratat privind traficul schimburilor comerciale mon- mai sigure, unde rămin pî- '
intre R.D C. şi R.F.G.
Vietnamul de sud ere a centrului de telecomuni primul ministru Fam Van Dong, din Vietnam, condusă de vice- Intr-un comunicat dat pu golo-iugoslave. A fost sem nă la o nouă schimbare a \
caţii de la Kambaul, situat la
anunţă agenţia V.N.A.
premierul Nguyen Duy Trinh.
vremii. S-ar părea că, du- i
16 km de Pnom Penh. Cu acest prilej, Ieng Sary a La aceste convorbiri a luai blicităţii sîmbătă se menţio nat, de asemenea, prolocolul ;>a peştii din acvarii folo- }
VIETNAMUL DE SUD 13 din luptă aproximativ 300 de De asemenea, trupele regi exprimat recunoştinţa popo nează că ia convorbiri au comercial dintre cele două
(Agerpres). — După cum a- soldat) americano-saigonezi şi mului Lon Noi au suferit pier rului cambodgian pentru aju parte şi primul ministru Fam fost înregistrate noi progrese ţări pe 1971. siţi pe vremuri pentru sta- )
bilirca stării vremii, oame- i
nunlă agenţia de presă „Elibe au capturât o mare cantilnlc deri in oameni şi material de torul primit din partea R.D. Van Dong. şi că următoarea întîlnire ur ntt ar putea acum să ape- i
rarea", in octombrie, patrioţii de echipament şi tehnică de luptă, in regiunea localităţii Vietnam In lupta pentru eli In onoarea delegaţiei k,hmore mează să aibă loc la 18 şl 19 SANTIAGO DE CHILE. —
sud-vietnamezi au atacat su luptă. In timpul unor lupte Udong, precum şi într-un punct berare naţională împotriva a a fost organizat un miling al noiembrie, tot în capitala Preşedintele Republicii Chile, leze la morse. Numai că <
vieţuitoarele,
care ciută- \
bunităţi ale armalei saigoneze. din octombrie şi începutul lui întărit situat la 20 de kilome- gresiunii S.U.A. La rîndul lor, populaţiei Hanoiului. R.D. Germane. Salvador Allende, a primit
care participau la acţiunile de noiembrie, patrioţii sud-vielna- delegaţia economica polone resc cîteva sute de kilo- ţ
grame, nu se
mulţumesc i
„pacificare" a populaţiei din mezi au nimicit 120 de soldaţi Iri de Pnom Penh. VARŞOVIA. — Comisia ra ză, condusa de ministrul co numai cu apă, ci emit pre- )
provincia Da Nnng. In timpul inamici dislocaţi în provincia ională din Zelena Gora pen merţului exterior, Kazlmierz tenţii mai mari, justificate, \
luptelor, . inamicul a pierdut Fuien. Intre 15 şi 31 octombrie, Laos O declaraţie a Organizaţiei tru cercetarea crimelor comi Olszewski, aflată într-o vizi dacă ţinem cont dc exacţi- i
165 de oameni. In aceeaşi lu potrivit dalelor publicate de se de hitlerişti tn timpul ce tă la Santiago de Chile. Cu tatea „buletinului meteoro
nă, în provincia Darlak, patri agenţia de presă „Eliberarea", acest prilej, menţionează a- logic" pe care-l furnizează. \
oţii sud-vielnamezi au atacat o In provinciile Bajia şi XIENG KUANG 13 (Ager Unităţii Africane lui de-al doilea război mon genlia P.A.P., au fost exami
serie de puncte întărite ale Longkhan, palriolii sud-vîelna- pres). — Agenţia Khaosan dial a procedat la deschide nate probleme ale colaboră s
inamicului, scolînd din luptă mezi «u scos din luptă pesle o Pathet Lao anunţă că, în ADD1S ABEBA 13 (Ager coloniale portugheze intenţio rea parţială a unor mormin rii chiliano-poloneze Intr-o Cassîus C/ay— l
pesle 400 de soldaţi şi oliteri. mie de soldaţi şi ofiţeri ina noaptea de 25 spre 26 octom pres). — „Portugalia se pre nează, astfel, s3 împiedice a te comune descoperite de cu- serie de domenii ca cel at regele zuluşilor
In perioada 15—30 octombrie, mici, au dislrus 18 vehicule brie, patrioţii laoţieni au ata găteşte să distrugă, cu ajuto provizionarea patrioţilor care industriei miniere, siderurgi
în provinciile Socciang şi miiiIore, au doborit opt eli cat tabăra trupelor inamice rul substanţelor defolianle, re îşi desfăşoară activitatea In rînd In oraşul Kostszin, ce, construcţiei de nave, pes
Bakleu, luptătorii Frontului coptere şi au scufunda! două din raionul Banton, provocln- coltele din regiunile rurale ale acest teritoriu. „Trebuie făcut anunlă agenţia P.A.P. S-a cuitului. Şeful statului chili Producătorul şi regizorul |
National dc Eliberare au scos şalupe militare. du-i mari pierderi tn tehnică Guineei—Bissau, pentru a în totul penlru a-i obliga pe co stabilit că aici au fost în an, menţionează agenţia, a sud-african Hotvard Con- \
nall, a anunţat că ar dori i
de luptă şi oameni. In perioa fometa astfel populaţia din a- lonialiştii portughezi şi pe par gropaţi 2 000 de soldaţi exe apreciat favorabil dezvolta să încredinţeze lui Cassius '
Cambodgia da 23—25 octombrie, în regiu coastă regiune", se arată într-o tenerii lor din N.A.T.O, să re cutaţi de hitlerişti. încălţă rea relaţiilor dintre cele do Clay rolul lui Chakie, re- \
nea Platoului Bolovens, palrio
supună
şi să
sc
rezoluţiei
in filmul pe 'care intenţio-
tăţii Africane, dată publicită
PNOM PENH 13 (Agerpres). din împrejurimile Pnom Penh- lii laoţieni au atacat o poziţie declaraţie a Organizaţiei Uni nunţe la planurile de genocid mintea descoperită, fragmen uă |ări. numitul rege al zuluşilor, i
— Forlele de rezistentă şi-au ului. Cel mai important atac întărită a inamicului, situată ţii la Addis Abeba. Documen O.N.U. privind acordarea inde nează să-l turneze din via- \
continuat atacurile asupra ba de vineri a fost bombardarea la vest de Pak Song, scoţînd tul precizează că autorităţile pendentei teritoriilor aflate ţa acestei vechi populaţii [
zelor şi instalaţiilor militare cu rachete şi obuze de morti- din luplă 50 de soldaţi. încă sub dominaţie colonială", africane. ^
se menţionează în declaraţia WASHINGTON. — Curtea cu Juri din Washington a
Secretariatului O.U.A. Acelaşi declarat, în cursul unei şedinţe de 75 de minute, pe Aubran Onomastica pentru \
document anunţă că, numai In Martin, in vfrstă de 23 de ani. ca fiind culpabil de omorî-
ultima lună, in cursul raidu rea cu premeditare, la 5 ianuarie 1970, a liderului sindical cicloane
Joseph Yabionskl, precum şl a fiicei şi soţiei acestuia. Ju
m n m m m m m la salisbm rilor aviaţiei portugheze dea riul urmează să se reunească din nou pentru a pronunţa Pentru denumirea cieloa- i
supra regiunilor controlate de
patrioţi din Guineea—Bissau sentinţa în acest caz ,• In statul Pennsylvania, asemenea nelor din Oceanul Atlantic, 1
acte se pedepsesc cu‘ executarea pe scaunul electric sau cu a fost instituită o listă for- \
au fost distruse 38 de sate şî închisoarea pe viaţă. Alte patru persoane acuzate de a fi
populaţiei Rhodesiei, ar pu
Şeful diplomaţiei britanice între care figurează progre rhodesiene impresia că Lon ucise numeroase persoane ci participat ia asasinat nu au fost încă judecate. mată din 26 nume femini- 1
pleacă astăzi la Salisbury şi sul „neîntrerupt" spre o par dra face totul pentru o regle tea să se concretizeze pur şl vile. ne in ordinea alfabetului {
cel puţin pentru cileva zile ticipare a majorităţii popu mentare. „Un mare sec simplu într-o consultare n latin, de la A la Z. Cind }
problema rhodesîană revine laţiei (prin urmare a africa tor al partidului conservator şefilor tribali, docili — după lista va fi epuizată, totul )
cum se ştie — fată de gu
în primul plan al politicii nilor), la conducerea ţării şi — scrie cotidianul londonez vernanţii rasişti. Ipoteza va începe de la cap; ace- ^
britanice. Acest eveniment necesitatea ca un eventual „Times" — nu va crede nici poate părea plauzibilă dacă laşi nume se va repeta la ?
confirmă dispoziţia cunoscu acord să fie înţeles şi accep se are In vedere şi faptul că aproximativ zece ani. \
tă a conservatorilor pentru tat de întreaga populaţie a odată că s-a încercat serios Smith şi-a declarai ferm in Pentru cicloanele din O- \
o reglementare a conflictului tenţia de a nu abandona nici ceanul Pacific au fost ale- i
anglo-rhodesian. în rîndul unul din principiile de bază se 84 nume. Aici, numele »
lor se află numeroşi partizani ale politicii sale. sc repetă foarte des, deoa- \
ai unui compromis cu regi COMENTARIUL ZILEI rece in zona mijlocie a O- {
mul rasist al lui lan Smith, Cu sau fără un acord ime ccanuluţ Pacific, în fiecare ’
s
care au impus platforma po diat, vizita lui Douglas Ho săptămină ia naştere un 1
litică cu care s-a prezentat realîzarca unei reglementări me la Salisbury marchează nou ciclon.
partidul conservator la ulti Rhodesiei (aşadar şi de afri pină cind încercarea nu o in mod evident o modificare
mele alegeri, prevăzfnd noi cani). va fACe Douglas Home în sensibilă a atitudinii brita Recorduri,
Cunoscînd repulsia guver
încercări de reglementare a persoană, care, în caz de e- nice fată de regimul rasist \
relaţiilor cu fosta colonie, nanţilor de la Salisbury faţă şcc, va explica el însuşi cau din Rhodesia. De la eşuarea recorduri...
proclamată în mod unilateral de o evoluţie care ar acordA zele". In cercurile laburiste, întilnirii fostului premier *
celor patru milioane de negri
independentă de către mino vreun drept politic efectiv, înitintîva ministrului de ex Harold Wilson cu Ian Smith, Dan Jamison, redactorul (
ritatea albă, cu şase ani în comentatorii se întreabă in terne este considerată a fi din octombrie 1968, proble principal al rubricii Sporti- L
urmă. ma rhodesîană se află Sn- t>e de la staţia dc emisie !
mod firesc ce anume justi In mare măsură o abdicare tr-un impas total. De trei
Observatorii erau deci oa fică relativul optimism afişat de la politica declarată a ani, nici un contact la nivel din localitatea 1 Varrenlon- i
recum pregătiţi pentru anun la Londra, în cc constă „pro Marii Britanii. Se afirmă că ministerial nu s-a stabilit in S.U.A. (statul Virginia), (
ţarea călătoriei lui Douglas gresele considerabile*' despre guvernul conservator s-ar tre cele două păcii. a stabilit, cu puţin timp in /
Home la Salisbury. Ei nu care vorbesc emisarii brita putea considera satisfăcut urmă, un nou record mon- )
reuşesc, însă, să descifreze nici, care au petrecut multe chiar şi cu o vagă recunoaş Plecarea personalităţii nr. dial, ţinittd microfonul în ţ
ce anume concret se poate săptămîni la Salisbury în ne tere de către Smith a unui 2 a guvernului britanic con emisie 268 ore încontinuu, i
aştepta la Foreign Office de gocieri preliminare cu repre proces îndelungat şi întorto stituie prin ea tnsfişi o evo Dc luni şi pină vinerea din *
la un asemenea voiaj. Anun- zentanţii lui Ian Smîlh. cheat de acordare a unor luţie semnificativă. Unii co săptămină următoare, Dan \
lindu-şi vizita, Douglas Ho Un răspuns ar putea fi cil drepturi politice anumitor mentatori au Apreciat anun Jamison nu a mai }>urăsit ţ
me spunea că guvernul bri Porciqn Office-ul nu contea categorii de africani. Pe de ţarea vizitei chiar ca „o vic microfonul. Cind a fost a- .
tanic continuă să se conside ză realmente pe un acord, d altă parte, principiul „înţele torie tactică a lui Ian Smith" “ Compania japo nc/.A Hitachi IU), a realizat un nou robot industrial denumii dus în fine acasă la ci. am- )
re legat dc cele „cinci prin se străduieşte doar să dea gerii şi acceptării" unui a (UPI). „ în v ii Mk i , capabil kA gindca scâ şi sfl rezolve probleme complicate, fiind o comblua'ie intre biţiusul reporter sportiv t
,
un sisicm dc computere, doul ca mere de Tv. ?i o mini mecanici.
cipii" ale unei reglementări, cercurilor conservatoare pro- cord de către ansamblul N. RATEŞ In fotografie: stingă — vedere dc ansamblu a robotului „HIVIP Mk i “, realizat de compania „se clătina pa picioare şi .
dc aparate electronice Hitachi U d. din Tokio. Dreapta — detaliu al mlinii mecanice a robotului. vorbea incoerent". I
___________ V
fiedacll* el îdmlnlsltatla ilar ului i Deva, $tt. O t .F. Croia u . 3S. telefoane or. 12 3 1 ? ţi 11588. Tiparul i Întreprinderea poligrafica Deva.