Page 49 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 49
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA'
A g e r p r e s r e la te a z ă
Slsfem perfecţionai roviare Adjud — Tirgu Ocna
— Comănesti — Ciceu. Echi
pamentul tehnic destinat a-
de turnare a ccsloc lucrări este furnizat
in Întregime de uzinele side
betonului în cofraje rurgice sl electrotehnice din
Iară.
Specialişti a) INGERG $i
Institutului „Proiect" Braşov, De asemenea, după termir
au perfecţionat sislemul do narea recentă a electrificării
turnare a betonului în cofra liniei Craiova — Turnu $e-
je metalice plane universale. verin — Caransebeş — Re
Noile cofraje sînt prevăzute
cu încălzitoare, care permit şiţa, constructorii lucrează
realizarea într-un grad înalt intens In vederea încheierii
a Industrializării lucrărilor de lucrărilor pe traseul Filiasi
construcţie — în special ln — Tg. Jiu — Petroşani — Sî-
timpul iernii. Sislemul poale
fi folosit la orice gen de meria — Deva — Mintia.
construcţie socinl-culturală Totodată, se elaborează do
sao de locuinle. cumentaţia pentru electrifi
Prima construcţie la care carea altor rute, printre ca
a fost folosit noul sislem de re si Braşov — Ciceu, Ca
turnare a betonului este spi ransebeş — Timişoara — A
talul de 666 locuri din Bra rad — Curtici.
A N U l XXIII. Nr. 5 243 MARTI 16 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI şov. Potrivit prevederilor. In ac
1K1 tualul cincinal, liniile elec
Extinderea lucră trice se vor prelungi cu în
că 850 kilometri, astfel incit
rilor de electri
Fondul rezervelor Cu pregătirile ficare feroviară la sfîrsitul perioadei respecti
ve tracţiunea
electrică $î
Trimestrul IV — Diesel va reprezenta 95 la
de Iarnă terminate Au început lucrările de e sută din totalul traficului
interne se cere hotar [tor pentru Iarna poate veni fără nici lectrificare a magistralei fe căilor ferate române.
pentru
colectivul
o grijă
F.F.A. „Vîscoza" din Lupeni. 2ero şl 3 grade, Iar maxima
Intre 1 şl 7 grade.
cele 47 de măsuri cuprinse
grabnic valorificat finalizarea exemplară In planul pregătirilor de iar VREMEA PENTRU URMĂTOARELE
nă fiind Integral rezolvate.
2 ZILE
S-au revizuit şl pus in Vremea sc menţine rece, cu
ordine Instalaţiile electrice, Vreme rece, cu cerul mal cerul mal mult noros. Tempo
PENTRU 24 ORE
pentru perfecţio a primului an al cazanele de aburi nr. 2 şl 3, dea precipitaţii sub formă dc rar vor cădea precipitaţii sub
mult noros. Temporar vor că
formă dc ploaie, iar in 2ona
sala sobelor, s-a asigurat şl
muntoasă sub formă dc lapo-
verificat etanşeitatea instala
ploaie, iar la munte sub for
ţiilor de ventilaţie din hala mă de lapovită şl ninsoare. viţă şi ninsoare. Vtntul va
sufla ştab plnă la potrivit din
Vtntul va sufla ştab plnă la
de iilaj, spălătoria dc bobi
se
Temperatura
nord-vest.
potrivit din nord-vest. Tempe
narea producţiei cincinalului şi clădirea chimică etc. textil, ratura minimă oscilează intre menţine scăzută.
ne. secţia de finisaj
Paralel cu întocmirea unul
Colectivele de mineri din Ia sulă din numărul brigăzilor pregătirea optimă a judicios plan de aprovizio
Poiana Ruscăi, tn frunte cu nerealiztndu-$l planul de pro nare cu materii prime şl ma încheierea lucrărilor celei de-a patra
comuniştii, au depus In acest ducţie. teriale necesare perioadei de
an eforturi stăruitoare pe linia — In vederea înlâiurăriî de iarnă, s-au mal executat noi
îndeplinirii sarcinilor do plan. ficienţelor semnalate — spu producţiei anului reparaţii la redresorii cu
obtinlnd rezultate satisfăcătoa nea tovarăşul Dan Andrecscu, seleniu şl bateriile de con sesiuni a Comisiei mixte
re. Astfel, planul producţiei inginer şef — am iniţial un densatori din Instalaţia (ie
globale la nivelul întreprinde plan de măsuri cu răspunderi completare a puterii reaeft-
rii miniere Hunedoara a fost precise, care vizează în mod viitor ve. la unele mijloace dc guvernamentale româno-franceze
La I.I.L. Orăştlc, seriozitatea
competenţa
corectitudinea
sl
depăşit cu 4,2 la sută. iar al Ing. C. DUMITRU profesionalA a frezorului Izvorea nu Marnngocl slnt unanim re transport şl unor obiective
producţiei marfă cu 2,1 la su cunoscute. El Işl realizează exem ptar sarcinile dc producţie, fiind administrative, gospodăreşti.
tă. Au fost produse peste pre (Continuare în pag, a 2-a) ovldenţlat lunar tn întrecerea socialistă.
de
Consiliului
La Palatul
bliniat acţiunile convenite de
vederi 2 183 tone fier în mine Stat s-au încheiat luni dimi comisie tn vederea extinderii
reu marfă, 20 800 tone dolomi- neaţa lucrările celei de-a pa- cooperării în domeniul ştiinţi
tă sî 16 500 tone calcar. La ira sesiuni a Comisiei mixte fic şi lehnîc.
Înregistrarea acestor succese
o contribuţie de seamă au guvernamentale româno-fran In alocuţiunile rostite, cu
adus minerii de la E.M. Teliuc, ceze de cooperare economică, prilejul semnării protocolului,
care au extras peste prevede PROGRAM ÎNCHINAT FORMARII OMULUI, ştiinţifică şi tehnică. reuniuni conducătorii celor două dele
In cadrul ultimei
rile de plan la zi peste 20 000 plenare s-a făcut bilanţul lu gaţii au arătat că măsurile con
tone minereu de fier. Rezulta venite la actuala sesiune vor
te meritorii au obţinut, de ase crărilor sesiunii. Preşedinţii stimula diversificarea cooperă
Manea
menea, colectivele de la E.M. celor două delegaţii, Giscard rii economice, ştiinţifice si teh
Mânescu si
Valery
Zlasll, Uzina de preparare Te- d'Estaing, au reliefat contribu nice si a schimburilor comer
liuc si de la atelierul meco- P LIN IR II SALE ETICE Şl SPIRITUALE ţia însemnată pe care a adus-o ciale româno-franceze.
nic al întreprinderii. actuala sesiune la amplificarea
— Pentru rezolvarea cu com cooperării economice, ştiinţifi
conducătorilor
In prezenţa
petentă a problemelor ridicate ce si tehnice româno-franceze, celor doua delegaţii. Manea
de producţie — ne informa in folosul ambelor părţi. S-a Mănescu si Valery Giscard
ing. Nicolae ZSvoianu, directo Cabinetele pentru ştiinţe sociale — factori necesari O înaltă conştiinţă şi responsabilitate remarcat faptul că în timpul d’Estaing, sî a membrilor dele
rul întreprinderii — activitatea lucrărilor sesiunii s-au stabilii
noastră din ultimul timp a fost în munca politico - educativă noi domenii si posibililatî de gaţiilor română şi franceză la
axală în principal pe linia muncitorească "cooperare în construcţia da lucrările sesiunii a fost sem
creşterii si utilizării mai com Făurirea societăţii socialis cesiui deziderat primordial sociale, a legislaţiei si nor maşini, siderurgie, chimie, în nat Protocolul privind schim
plete a capacităţilor de pro te mullilatcral dezvoltate im peniru mersul înainte al so- melor juridice, combătln- agricultură si ln alte sectoare burile comerciale dintre Româ
ducţie, sporirea gradului de pune ca o necesitate obiec cîetălii noastre o aflăm tot du-se, în acelaşi timp, orice Plenara Comitetului Cen rii relaţiilor noastre cu nu economice. Totodată, s-au su nia si Franţa pe anul 1972.
mecanizare în abataje, mal tivă îmbunătăţirea pregătirii în expunerea secretarului manifestări retrograde care tral al partidului din 3—5 meroşi beneficiari interni si
buna organizare a locurilor politico-ideologice si educa general al partidului nostru ar frlna progresul, dezvolta noiembrie a.c„ expunerea to externi.
de muncă precum si de la În tive a tuturor oamenilor — dovadă grăitoare a excep rea soc ie lăţii. Dar acest scop varăşului Nicolae Ceausescu Astăzi, tinerii noştri anga
treţineri si reparaţii. muncii, formarea unei con ţionalei sale capacităţi de poate fi atins numai cu une constituie un eveniment is jaţi găsesc o întreprindere
Vorbind însă despre aceste ştiinţe înaintate, aşezarea rc- gîndirc, a spiritului său de le condiţii imperios necesa toric al cărui puls se resimte modernă unde au de la bun Al 15-lea microraion
preocupări, nu trebuie să ui laliilor din societatea noas iniţiativă si ingeniozitate, re. Adică, aceste cabinete adine In viaţa si activitatea început asigurate toate con
tăm că analizele întreprinse in tră pe baza principiilor eti genial vizionar al zilei de pentru ştiinţele sociale si noastră — a muncitorilor de diţiile de muncă si de trai.
ultimul timp la I.M. Hunedoa cii sî echităţii socialiste si mlîne. Este vorba despre ca răspîndirea cunoştinţelor şti la „Marmura" Simeria. Pro Apă caldă la maşinile de
ra au scos în evidentă si o comuniste. Dar, a$a cum su binetele peniru ştiinţe sociale inţifice să fie organizate cu gramul partidului pentru Îm tăiat sau şlefuit, utilaje care de locuinţe la Deva
seamă de lipsuri. Acestea se blinia tovarăşul Nicolae si răspîndirea cunoştinţelor maximă atentie şî responsa bunătăţirea activităţii ideolo le uşurează efortul fizic, ves
datoresc in primul rind lipsei Ceausescu în expunerea la ştiinţifico, care vor irebuî bilitate, în locuri — cum gice, ridicarea nivelului ge tiare. salarii corespunzătoa Noul cartier de locuinţe „Dacia" din municipiul De
de disciplină, care mai dăinuie plenara CC. al PCR. din create în ţoale întreprinderi spuneam — cu larg acces de neral al cunoaşterii si educa re. E firesc să fie aşa. va Î$1 amplifică dimensiunile. Aici. au început lucră
in cadrul unor formalii de lu 3—5 noiembrie a.c., „întreaga le, în inslilutii, comune şi public; conducerea lor să fie ţia socialista a maselor ne împlinirea acestui dezide rile la un nou microraion, al 15-lea din oraş, care va avea
cru, organizării necorespunză activitate politico-ideologlcă oraşe — indicaţie deosebit de asigurată dc colective puter rat este o trăsătură care tre In final 3 000 de apartamente proprietate de stat $1
toare a transporlului în sub de făurire a unei înalte con preţioasă 9 t o v a r ă ş u l u i nice, alcătuite din cei mai găseşte angrenaţi într-o vie buie să devină general defi personală.
teran, aprovizionării In salturi ştiinţe socialiste Trebuie să Nicolae Ceausescu. Dar să buni comunişti, cu o înaltă activitate de perfecţionare sl nitorie pentru toată societa
a locurilor de muncă cu ram se realizeze pe baza concep mă explic de ce cred eu că pregătire politică şi profesio modernizare a întregii noas Amplasat în partea de sud-vest a cartierului, acesta
bleu şi materiale. Asemenea ţiei despre lume a clasei este o indicaţie deosebit de nală, cu un profil moral in tre activităţi. tea noastră socialistă. De a* este prevăzut sl cu alte edificii destinate deservirii
populaţiei, printre care o scoală cu 24 săli de clasă, o
siări de lucruri s-nu manifes muncitoare — materialismul preţioasă. Mai înlîî pentru tegru, competenţi si autori In ultimii ani, întreprinde ceea considei» că amplul pro grădiniţă de copil cu 240 de locuri, o creşă, spaţii co
tat în mod special la E.M. dialectic şl istoric, pc baza că funcţjonînd pe lîngă clu tari, care să activeze pe do gram de educaţie prin mun merciale. locuri de joacă pentru copil şl de parcare a
Ghelar, undo slaba organizare ideologiei marxist-lenînistc. buri, cămine culturale si ca menii de specialitate; să fie rea noastră a cunoscut im că $i pentru muncă iniţiat maşinilor, garaje la subsolul unor blocuri etc. Prime
a muncii a dus la îndeplinirea Numai însuşindu-şl temeinic se de cultură — adică aco abundent dotate cu material presionante transformări. In le 420 de apartamente urmează să-şi primească loca
normelor do producţie în pro această concepţie, metoda de lo unde se adună zi de zi, bibliografic, divers, în pas locul vechilor hale, cu gate de partid tsi are izvorul In
analiză dialectică a fenome seară de seară un număr cu ultimele preocupări ale necesitatea amplificării aces tarii fn anul viitor.
porţie dc 99 la sulă, pesle 28 re si maşini de tăiat învechi
nelor, cadrele de parfid şi mare de oameni ai muncii — partidului nostru, cu legi sî tei trăsături măreţe, în obi Proiectanţii şl specialiştii au stabilit de comun acord
dc stat vor putea înţelege vor contribui în mod substan- documente, cu tot ceea ce-i te, s-au construit altele noi, metode şl soluţii eficiente de construcţie menite să a
afit legile obiective ale dez ţiot la educarea maselor, prin poate interesa pe oameni. spaţioase, dotate cu utilaje ectivitatea mersului nostru sigure reducerea duratei lucrărilor şi a costului aces
voltării sociale, cit şl noile popularizarea documentelor tora. Multe din blocuri vor fi executate cu panouri
Sporuri de pro tendinţe sl forţe care se a partidului nostru, a învăţătu ŞTEFAN ŞERBAN din cele mai moderne. Acest SAVIN SAVA mari prefabricate din zgură siderurgică şi beton, pro
firmă şl sînt în siare să asi rii marxisl-leninisle si a ma secretar al Comitetului orâ- lucru s-a râsfrint nemijlocit maistru la întreprinderea cedeu care se aplică cu rezultate bune pc şantierele
ducţie în industria gure progresul societăţii o- terialismului dialectic, prin şenese de partid Brad asupra varietăţii şi calităţii „Marmura* Simeria de locuinţe din oraş.
menesti". O formă politică promovarea celor mai înalte produselor pe care Ie execu
hunedoreană practică privind realizarea a- principii ale muncii si vieţii (Continuare în pag. a 2-a) tăm şi, de aici, asupra lărgi (Continuare in pag. a 2-a)
Colectivele de muncă ale
industriei hunedorene obţin
înaltul spirit de umanism socialist ec lor patriei In spiritul munell, demnităţii ln ampla expunere făcută de secreta pentru afirmarea multilaterală a perso
în aceste z.île noi succese a dominat In lot (impui lunarilor ple şt echitAţti sociale. rul general al partidului nostru, tovară nalităţii umane, pentru valorificarea ca n 4 P A G I!N A A MI-A
în îndeplinirea sarcinilor de narei Comitetului Central al Partidului Lucrez intr-un colectiv de muncitori, şul Nicolae Ceauşescu, se pledează pen pacităţii creatoare a fiecăruia in m ărea
plan. Este semnificativ în Comunist Român din 3—S noiembrie a.c. majoritatea tineri, stăpîniţi de dragoste tru muncă, cinste, adevăr şl dreptate, ţa operă de edificare socialistă a pa
a avut ca far călăuzitor magistrala e x
acest sens realizarea în pri punere a tovarăşului Nicolae Ccauşcscti, fa(A dc meserie. Noi, cel mai vlrstnici, calităţi pe care trebuie să le posede triei. Ca să ne putem mlndr! şl numi
ra prin
părtaşi la realizarea acestor măreţe Idea
ailtudlnea noastră In
trebuie
fiecare cetăţean al României socialiste-
ma decadă a lunii noiembrie devenl'A document-program. Sini min- muncă, societate şl familie sA ne com l'ac parte din generaţia crescută şl e- luri, nu ne rămine altceva de făcut declt
a unor însemnate sporuri dru cA fac parte din familia comunişti portăm tn aşa fel Incit sâ le inspirăm dueată de comunişti. încă dc pe băncile să muncim cinstit, să dovedim o m a
de producţie : 840 tone fon lor. In ampla cuvintarc a secretarului tuturor tinerilor muncitori o şl mal m a şcolii elementare, ale liceului şi apoi ale ximă exigenţă ln muncă, In familie, FOTBAL: Etapă reconfortantă pentru
nostru general am Înţeles că nouă, mem
o demni
rc dragoste faţă dc meserie
viaţă şl societate faţă de noi, faţă dc
facultăţii de medicină pe care am ab-
tă, 48 tone cocs. 820 tone brilor de partid, ne revine sarcina de tate şl cinste dc neclintit, demne dc so solvlt-o, nl s-a vorbit şl nl s-a explicat toţi cel care încearcă volt sau nevoit să
otel. 560 tone laminate, a nc însuşi şi mai temeinic Învăţătura cietatea In unrc trăim. despre necesitatea acestor atribute In bată pasul pe loc. echipele hunedorene
marxlst-lcnlnlstă, pentru a putea înţe
I 180 mp dale mozalcate, lege clar, Just toate fenomenele sociale. VASILE SUC1U dispensabile oamenilor ce trăiesc tn so Dr. RAVECA BOTE2AN
cietatea socialistă.
234 mc cherestea, 220 mc Numai aşa ne vom putea adurc contri mecanic automotorîst la secţia In documentul-progrnm al secretarului medic specialist de boli conta
lemn pentru celuloză. 520 buţia la ridicarea şl pe mal departe a transporturi a I.G.C.L Deva general al partidului nostru sc conturea gioase
conştiinţei socialiste a tuturor cetăţeni
mc prefabricate din beton ză pregnant viitorul plin dc perspective, RUGBI: Ştiinţa, lider de toamnă!
armaf. alte produse.
Aceste cantitătl suplimen
tare de producţie cimentea
ză substanţial realizările ob
ţinute de economia judeţu
lui In primele 10 luni ale Au trecut trei ani de la constituirea asociaţiilor de locatari
anului. Este dovada efortu
lui creator, abnegaţiei şl dă S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
ruirii tn muncă a muncitori
lor, tehnicienilor şl ingineri Primim la redacţie multe lotuşi bun. Grija pentru su cutor pe Constantin Cioiu. unor delecliuni de instalaţii,
anunţat pentru a
primul om
lor care pătrunşi de respon scrisori care au ca obiect rea imobilelor a Început să se împuternicitul asociaţiei.
sabllltatea majoră cu care buna întreţinere a fondului lo facă simţitâ de ambele părţi. C împuternicit cu indemni lua măsuri imediate e mecani
trebuie rezolvate proble cativ de stat. Unele dintre ele Cetăţeanul a începui să fie zaţie la asociaţie şi salariat la cul de centrală. Vizita tovarăşului Corneliu Rezultatele alegerilor din
mele primului an al actua au constituit adevărate ca mal grijuliu cu aparlamenlu! întreprinderea de gospodărie împuternicitul şi preşedinte
lului cincinal înscriu vred zuri de anchetă, rezolvate du pus la dispoziţia lui. locativă. Forma aceasta mixtă. le asociaţiei de locatari ne
asigură că ln felul acesta le
nicia hunedoreană la noi co pă multe tergiversări deşi gătura cu locatarii e mai bine Mănescu în Franţa R.D. Germană
te de prestigiu. faptele se puteau lămuri în
lumina legii cu toată operati asigurată.
BERLIN ÎS. - In Re
PARIS ÎS. — Mlnis-
vitatea necesară. Această pri La Brad, de asemenea, loca (rul afacerilor externe ţionari din Ministerul publica Democrată Ger zentat la urne 98,48 Ia
Afacerilor Externe fran
mă constatare duce la conclu CON S-AU CRISTALIZAT tarii din blocuri slnt organi al României, Corneliu cez. mană s-au desfăşurat sulă. Din voturile ex
primate, 99,85 In sută au
zia că deşi legislaţia privind zaţi înlr-o singură asociaţie, Mănescu, a sosit luni Solicitat de reprezen duminică alegerile pen r e v e n i t candidaţilor
0 nouă capacitate raporturile dintre I.G.CL. si Hcrman. ne vorbeşte despre dimineaţa la Paris, îm tanţii presei şl ai radio- tru Camera Populară Frontului Naţional.
împuternicitul acesteia, Valter
preună cu soţia.
Pe
consiliile
pentru
şi
televiziunii
franceze
alegerilor
in cadrul
si
chiriaşi a fost perfectată
populare
regionale.
destinată diversifi cei peste 3 ani dc existentă a RAPORTURILE DINTRE ASOCIAŢI tiieva fapte ilustrative pentru aeroportul Orly, unde să-şi expună opinia in Partidele politice şi or de deputaţi tn Consi
lămurită pînă Ia amănunte in
erau arborate drapelele
legătură cu semnificaţia
liul
orăşenesc
Berlin,
dc stat ale celor două
ganizaţiile dc masă re
tema discutată.
care sc desfăşoară se
vizitei sale Ia Paris, to
alegerile de
cării producţiei asociaţiilor de locatari, unele — La un bloc de 60 aparta |Ari, oaspetele român varăşul Corneliu Mă unite in Frontul Naţio parat dc ai Camerei
(nttmpinat
a fost
dc
nal au propus
584 dc
dcpula|l
a declarat
nescu
că
dintre aceste raporturi persis mente. aflat în garanţia con Maurice Scliununn, mi prietenia îndelungată candidaţi pentru orga Populare a RD.G., pc
Pentru intensificarea activi- ta în ambiguitate. Dar să ve Sl I. G. C. I. ? structorului. nu era lumină pc nistrul afacerilor exter dintre România şl Fran nul suprem al puterii listele electorale au fost
de stat şi 3 CtJO de can
t Afli dc bazA la întreprinde dem ce ne spun ciţiva dintre casa scării Am sesizat para ne al Franţei, cu soţia, ţa „cunoaşte azi o am didaţi In organele lo înscrise »10 953 persoa
rea „Marmura" dm Simeria lel I.GCL. si constructorul. cale ale puterii dc stat. ne. 99,62 la sulă din a-
s-a executat, In regie proprie, factorii care sînt cuprinşi ln Jaqucs dc Bcaumar- plă dezvoltare, ln am Luni seara, au (ost legătorll care s-au pre
din fondul de mlcA mecaniza acesle raporturi şi cărora Nici unul nu mi-au răspuns chals, directorul Depar bianţa propice a exce date publicităţii rezul zentat la urne şi-au
re, o nouă construcţie unde le-am cerut părerea în pro nimic. Pînă la urmă am refă tamentului politie din lentelor relaţii care s-au tatele alegerilor pentru depus voturile pentru
se vor dezvolta lucrArile de E foarte binevenită această de dublă reprezentare, are cut instalaţia pe banii asocia
pietrArlc-cioplitoric. blema supusă analizei. M.A.E., Pierrc Pelen, stabilit, ln toate dome Camera Populară. Din cei 200 dc deputaţi nl
Halit — construcţie modernA — ln general vorbind, ra sporire a grijii locatarului totuşi unele avantaje după ţiei. ambasadorul Franţei la niile, Intre ţările şl po cel II 4(11 0C2 cetăţeni cu Consiliului orăşenesc
— dotatA cu utilAje. scule, porturile s-nu cristalizat în pentru casa în caro locuieşte, cîtc ne spune preşedintele aso Gresît ŞÎ contrar deciziei Bucureşti, înalţi func poarele no'itre". drept de vot. s-nu pre Berlin.
bancuri ctc „adăposteşte'' ac si de cîtc ori are de tăcut re ciaţiei de locatari din Lupeni. Comitetului executiv al Con
tivitatea a pcsie 50 de elevi sensul că si unii si alţii ştim
care urmează calificarea la ce avem de făcut — spune paraţii carc-i cari in sarcina în sensul că solicitările asoci siliului popular judeţean care
locul dc muncA In meseria dc losif Morar, setul sectorului el e determinat cu toate mij aţiei ajung mai repede acolo stabileşte clar că defecţiunile „Aro“ Tn salonul internaţional al automobilului de la Torino
cioplitor. undo trebuie, se asigură mai de construcţie în anul dc ga
Noua capacitate va permlie Vulcan al I.CL Petroşani. loacele să le Iară. Dc ce a-
diversificarea producţiei In Greutatea constă in altceva. lunci nu poate fi determinai multă operativitate ln rezolva ranţie se foc de către şî cu ROMA 15 (Agerpres). — Inaugurat la 3 no peniru prim.i oară Ia acest salon internaţional,
noi produse t borduri orna Noi, ca proprietari de imobile, şi proprietarul dc imobile să rea ioi. cheltuiala constructorului, iar
mentale, lucrări dc artizanat, — Noi — spune Constantin în caz tă acesta refuză sau e iembrie, Salonul Internaţional al automobilu unde o expus automobile de teren „Aro”, pro
diverse vase, (Avi ctc., va nu putem laee la timp toate facă cu aceeaşi operativitate lui de la Torino si-a închis duminică porţile. duse de Uzina mecanică din Cîmpulung. Vii
contribui eficient la formarea reparaţiile pc care ni le prile reparaţiile carc-i revin prin Cioiu — am stabilit o legătu
ttncl noi generaţii dc dâltui- contract ? ră directă între locatari sî ION CIOCLEI Diversele sale standuri au fost vizitate dc pe toarea ediţie va avea loc în intervalul 1 —12
tor! al frumosului In judeţul juiesc unii locatari snu starea
nostru. proastă a instalaţiilor de scur La asociaţia de locatari nr. 1 mecanicii de centrale care (Continuare în pag. a 2-a) ste 550 000 de persoane. România a participat noiembrie 1972.
gere. Un lucru am remarcai din Lnpeni II avem ca inlerlo- sînt salariaţii l.G.b. In carul