Page 49 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 49

PROLETARI  DIN  TOATE ŢĂRILE.  UN IŢI-VA'
                                                                                                                                                                                                  A g e r p r e s   r e la te a z ă



                                                                                                                                                                                                  Slsfem perfecţionai         roviare  Adjud  —  Tirgu  Ocna
                                                                                                                                                                                                                              —  Comănesti  —  Ciceu.  Echi­
                                                                                                                                                                                                                              pamentul  tehnic  destinat  a-
                                                                                                                                                                                                      de  turnare  a          ccsloc  lucrări  este  furnizat
                                                                                                                                                                                                                              in  Întregime  de  uzinele  side­
                                                                                                                                                                                                  betonului în cofraje        rurgice  sl  electrotehnice  din
                                                                                                                                                                                                                              Iară.
                                                                                                                                                                                                   Specialişti  a)  INGERG  $i
                                                                                                                                                                                                  Institutului  „Proiect"  Braşov,   De  asemenea,  după  termir
                                                                                                                                                                                                  au  perfecţionat  sislemul  do   narea  recentă a   electrificării
                                                                                                                                                                                                  turnare  a  betonului  în  cofra­  liniei   Craiova  —   Turnu $e-
                                                                                                                                                                                                 je  metalice  plane  universale.   verin  —  Caransebeş  —  Re­
                                                                                                                                                                                                 Noile  cofraje  sînt  prevăzute
                                                                                                                                                                                                  cu  încălzitoare,  care  permit   şiţa,  constructorii   lucrează
                                                                                                                                                                                                  realizarea  într-un  grad  înalt   intens  In  vederea  încheierii
                                                                                                                                                                                                  a  Industrializării  lucrărilor  de   lucrărilor  pe  traseul  Filiasi
                                                                                                                                                                                                  construcţie  —  în  special  ln   —  Tg.  Jiu  —  Petroşani  —  Sî-
                                                                                                                                                                                                  timpul  iernii.  Sislemul  poale
                                                                                                                                                                                                  fi  folosit  la  orice  gen   de   meria  —  Deva  —   Mintia.
                                                                                                                                                                                                 construcţie   socinl-culturală   Totodată,  se  elaborează  do­
                                                                                                                                                                                                  sao  de  locuinle.          cumentaţia  pentru  electrifi­
                                                                                                                                                                                                   Prima  construcţie  la  care   carea  altor  rute, printre  ca­
                                                                                                                                                                                                  a  fost  folosit  noul  sislem  de   re  si  Braşov —  Ciceu,  Ca­
                                                                                                                                                                                                  turnare  a  betonului  este  spi­  ransebeş  —  Timişoara  —  A­
                                                                                                                                                                                                  talul  de  666  locuri  din  Bra­  rad  —  Curtici.
         A N U l  XXIII.  Nr.  5 243                                            MARTI  16  NOIEMBRIE  1971                                                          4  PAGINI  -   30  BANI       şov.                         Potrivit  prevederilor.  In  ac­
                                                                          1K1                                                                                                                                                 tualul  cincinal,  liniile  elec­
                                                                                                                                                                                                  Extinderea  lucră­          trice  se  vor  prelungi  cu  în­
                                                                                                                                                                                                                              că  850  kilometri,  astfel  incit
                                                                                                                                                                                                   rilor  de  electri­
             Fondul  rezervelor                                                                                                                                     Cu  pregătirile                ficare  feroviară          la  sfîrsitul  perioadei  respecti­
                                                                                                                                                                                                                              ve  tracţiunea
                                                                                                                                                                                                                                             electrică  $î
                                                                       Trimestrul  IV  —                                                                                                                                      Diesel  va  reprezenta  95  la
                                                                                                                                                                  de  Iarnă  terminate             Au  început  lucrările  de  e­  sută  din  totalul   traficului
               interne  se  cere                                        hotar [tor  pentru                                                                          Iarna  poate  veni  fără  nici   lectrificare  a  magistralei  fe­  căilor  ferate  române.
                                                                                                                                                                          pentru
                                                                                                                                                                                  colectivul
                                                                                                                                                                  o  grijă
                                                                                                                                                                  F.F.A.  „Vîscoza"  din  Lupeni.                             2ero  şl  3  grade,  Iar  maxima
                                                                                                                                                                                                                              Intre  1  şl  7  grade.
                                                                                                                                                                  cele  47  de  măsuri  cuprinse
            grabnic  valorificat                                     finalizarea  exemplară                                                                       In  planul  pregătirilor  de  iar­   VREMEA                  PENTRU  URMĂTOARELE
                                                                                                                                                                  nă  fiind  Integral  rezolvate.
                                                                                                                                                                                                                                       2  ZILE
                                                                                                                                                                    S-au  revizuit  şl  pus   in                               Vremea  sc  menţine  rece,  cu
                                                                                                                                                                  ordine  Instalaţiile  electrice,   Vreme  rece,  cu  cerul  mal   cerul  mal  mult  noros.  Tempo­
                                                                                                                                                                                                        PENTRU  24  ORE
             pentru  perfecţio­                                         a  primului  an  al                                                                       cazanele  de  aburi  nr.  2  şl  3,   dea  precipitaţii  sub  formă  dc   rar  vor  cădea  precipitaţii  sub
                                                                                                                                                                                                   mult  noros.  Temporar  vor  că ­
                                                                                                                                                                                                                              formă  dc  ploaie,  iar  in  2ona
                                                                                                                                                                  sala  sobelor,  s-a  asigurat  şl
                                                                                                                                                                                                                             muntoasă  sub  formă  dc  lapo-
                                                                                                                                                                  verificat  etanşeitatea  instala­
                                                                                                                                                                                                   ploaie,  iar  la  munte  sub  for­
                                                                                                                                                                  ţiilor  de  ventilaţie  din  hala   mă  de  lapovită  şl  ninsoare.   viţă   şi   ninsoare.   Vtntul   va
                                                                                                                                                                                                                             sufla  ştab  plnă  la  potrivit  din
                                                                                                                                                                                                   Vtntul  va  sufla  ştab  plnă  la
                                                                                                                                                                  de  iilaj,  spălătoria  dc  bobi­
                                                                                                                                                                                                                                                    se
                                                                                                                                                                                                                                       Temperatura
                                                                                                                                                                                                                             nord-vest.
                                                                                                                                                                                                   potrivit  din  nord-vest.  Tempe­
              narea  producţiei                                          cincinalului  şi                                                                         clădirea  chimică  etc.  textil,   ratura  minimă  oscilează  intre  menţine  scăzută.
                                                                                                                                                                  ne.  secţia  de  finisaj
                                                                                                                                                                    Paralel  cu  întocmirea  unul
          Colectivele   de  mineri   din   Ia  sulă  din  numărul  brigăzilor   pregătirea  optimă  a                                                             judicios  plan  de   aprovizio­
         Poiana  Ruscăi,  tn  frunte   cu   nerealiztndu-$l  planul  de  pro­                                                                                     nare  cu  materii  prime  şl  ma­  încheierea  lucrărilor  celei  de-a  patra
         comuniştii,  au  depus  In   acest   ducţie.                                                                                                             teriale  necesare  perioadei  de
         an  eforturi  stăruitoare  pe  linia   —  In  vederea  înlâiurăriî  de­                                                                                  iarnă,  s-au  mal  executat  noi
         îndeplinirii  sarcinilor  do  plan.   ficienţelor  semnalate  —  spu­  producţiei  anului                                                                reparaţii  la  redresorii   cu
         obtinlnd  rezultate  satisfăcătoa­  nea  tovarăşul  Dan  Andrecscu,                                                                                      seleniu  şl  bateriile  de  con­       sesiuni  a  Comisiei  mixte
         re.  Astfel,  planul   producţiei   inginer  şef  —  am  iniţial   un                                                                                    densatori  din  Instalaţia   (ie
         globale  la  nivelul  întreprinde­  plan  de  măsuri  cu  răspunderi                                                                                     completare  a  puterii  reaeft-
         rii  miniere  Hunedoara  a  fost   precise,  care  vizează  în   mod  viitor                                                                             ve.  la  unele  mijloace   dc    guvernamentale româno-franceze
                                                                                                        La  I.I.L.  Orăştlc,  seriozitatea
                                                                                                                                                  competenţa
                                                                                                                                  corectitudinea
                                                                                                                                               sl
        depăşit  cu  4,2  la  sută.  iar  al      Ing.  C.  DUMITRU                                  profesionalA  a  frezorului  Izvorea nu  Marnngocl   slnt  unanim  re­  transport  şl  unor  obiective
         producţiei  marfă  cu  2,1  la  su­                                                         cunoscute.  El  Işl  realizează  exem  ptar  sarcinile  dc  producţie,  fiind   administrative,  gospodăreşti.
         tă.  Au  fost  produse  peste  pre­  (Continuare  în  pag,  a  2-a)                         ovldenţlat  lunar  tn  întrecerea  socialistă.
                                                                                                                                                                                                                        de
                                                                                                                                                                                                            Consiliului
                                                                                                                                                                                                 La  Palatul
                                                                                                                                                                                                                              bliniat  acţiunile  convenite  de
         vederi  2  183  tone  fier  în  mine­                                                                                                                                                 Stat  s-au  încheiat  luni   dimi­  comisie  tn  vederea  extinderii
         reu  marfă,  20 800  tone  dolomi-                                                                                                                                                    neaţa  lucrările  celei  de-a  pa-   cooperării  în  domeniul  ştiinţi­
         tă  sî  16 500  tone  calcar.   La                                                                                                                                                    ira  sesiuni  a  Comisiei   mixte   fic  şi  lehnîc.
         Înregistrarea  acestor   succese
         o  contribuţie  de   seamă   au                                                                                                                                                       guvernamentale   româno-fran­   In  alocuţiunile   rostite,   cu
         adus  minerii  de  la  E.M.  Teliuc,                                                                                                                                                  ceze  de  cooperare  economică,   prilejul  semnării  protocolului,
        care  au  extras  peste  prevede­       PROGRAM  ÎNCHINAT  FORMARII  OMULUI,                                                                                                           ştiinţifică  şi  tehnică.  reuniuni   conducătorii  celor  două  dele­
                                                                                                                                                                                                 In  cadrul  ultimei
         rile  de  plan  la  zi  peste  20 000                                                                                                                                                 plenare  s-a  făcut  bilanţul  lu­  gaţii  au  arătat  că  măsurile  con­
         tone  minereu  de  fier.  Rezulta­                                                                                                                                                                                   venite  la  actuala  sesiune  vor
         te  meritorii  au  obţinut,  de  ase­                                                                                                                                                 crărilor   sesiunii.   Preşedinţii   stimula  diversificarea  cooperă­
                                                                                                                                                                                                                    Manea
         menea,  colectivele  de  la  E.M.                                                                                                                                                     celor  două  delegaţii,   Giscard   rii  economice,  ştiinţifice  si  teh­
                                                                                                                                                                                               Mânescu  si
                                                                                                                                                                                                           Valery
         Zlasll,  Uzina  de  preparare  Te-                                                                                                                                                    d'Estaing,  au  reliefat  contribu­  nice  si  a  schimburilor  comer­
         liuc  si  de  la  atelierul  meco-                P LIN IR II  SALE  ETICE  Şl  SPIRITUALE                                                                                            ţia  însemnată  pe  care  a  adus-o   ciale  româno-franceze.
         nic  al  întreprinderii.                                                                                                                                                              actuala  sesiune  la  amplificarea
          —  Pentru  rezolvarea  cu  com­                                                                                                                                                      cooperării  economice,  ştiinţifi­
                                                                                                                                                                                                                                            conducătorilor
                                                                                                                                                                                                                               In  prezenţa
         petentă  a  problemelor  ridicate                                                                                                                                                     ce  si  tehnice  româno-franceze,   celor  doua  delegaţii.   Manea
         de  producţie  —  ne   informa                                                                                                                                                        in  folosul  ambelor  părţi.   S-a   Mănescu  si  Valery   Giscard
         ing.  Nicolae  ZSvoianu,  directo­  Cabinetele  pentru  ştiinţe  sociale — factori  necesari                            O înaltă conştiinţă şi responsabilitate                       remarcat  faptul  că  în  timpul   d’Estaing,  sî  a membrilor dele­
         rul  întreprinderii  —  activitatea                                                                                                                                                   lucrărilor  sesiunii  s-au  stabilii
         noastră  din  ultimul  timp  a  fost                în  munca  politico - educativă                                                                                                   noi  domenii  si  posibililatî  de   gaţiilor  română  şi  franceză  la
         axală  în   principal  pe   linia                                                                                                      muncitorească                                 "cooperare  în   construcţia   da   lucrările  sesiunii  a  fost  sem­
         creşterii  si  utilizării  mai  com­  Făurirea  societăţii  socialis­  cesiui  deziderat   primordial   sociale,  a  legislaţiei  si  nor­                                            maşini,  siderurgie,  chimie,  în   nat  Protocolul  privind  schim­
         plete  a  capacităţilor  de  pro­  te  mullilatcral  dezvoltate  im­  peniru  mersul  înainte  al  so-   melor   juridice,   combătln-                                                agricultură  si  ln  alte  sectoare   burile  comerciale  dintre  Româ­
        ducţie,  sporirea  gradului   de    pune  ca  o  necesitate  obiec­  cîetălii  noastre  o  aflăm  tot   du-se,  în  acelaşi  timp,  orice   Plenara  Comitetului   Cen­  rii  relaţiilor  noastre  cu  nu­  economice.  Totodată,  s-au  su­  nia  si  Franţa  pe  anul  1972.
         mecanizare  în   abataje,   mal    tivă  îmbunătăţirea  pregătirii   în  expunerea   secretarului   manifestări  retrograde   care   tral  al   partidului  din  3—5   meroşi  beneficiari  interni  si
         buna  organizare  a   locurilor    politico-ideologice  si  educa­  general  al  partidului  nostru   ar  frlna  progresul,  dezvolta­  noiembrie  a.c„  expunerea  to­  externi.
         de  muncă  precum  si  de  la  În­  tive   a   tuturor   oamenilor   —  dovadă  grăitoare  a  excep­  rea  soc ie lăţii.  Dar  acest  scop   varăşului  Nicolae  Ceausescu   Astăzi,  tinerii  noştri  anga­
         treţineri  si  reparaţii.          muncii,  formarea  unei  con­  ţionalei  sale   capacităţi   de   poate  fi  atins  numai  cu  une­  constituie  un  eveniment  is­  jaţi  găsesc  o   întreprindere
          Vorbind  însă  despre  aceste     ştiinţe  înaintate,  aşezarea  rc-   gîndirc,  a  spiritului  său  de   le  condiţii  imperios  necesa­  toric  al  cărui  puls  se  resimte   modernă  unde  au  de  la  bun   Al  15-lea  microraion
         preocupări,  nu  trebuie  să  ui­  laliilor  din  societatea  noas­  iniţiativă   si   ingeniozitate,   re.  Adică,  aceste   cabinete   adine  In  viaţa  si  activitatea   început  asigurate  toate  con­
         tăm  că  analizele  întreprinse  in   tră  pe  baza  principiilor  eti­  genial  vizionar  al  zilei   de   pentru  ştiinţele  sociale   si   noastră  —  a  muncitorilor  de   diţiile  de  muncă  si  de  trai.
         ultimul  timp  la  I.M.  Hunedoa­  cii  sî  echităţii  socialiste   si   mlîne.  Este  vorba  despre  ca­  răspîndirea  cunoştinţelor  şti­  la  „Marmura"  Simeria.  Pro­  Apă  caldă  la  maşinile   de
         ra  au  scos  în   evidentă  si  o   comuniste.  Dar,  a$a  cum  su­  binetele  peniru  ştiinţe  sociale   inţifice  să  fie  organizate  cu   gramul  partidului  pentru  Îm­  tăiat  sau  şlefuit,  utilaje  care   de  locuinţe  la  Deva
         seamă  de  lipsuri.  Acestea   se   blinia   tovarăşul   Nicolae   si  răspîndirea   cunoştinţelor   maximă  atentie  şî  responsa­  bunătăţirea  activităţii  ideolo­  le  uşurează  efortul  fizic,  ves­
         datoresc  in  primul  rind  lipsei   Ceausescu  în  expunerea   la   ştiinţifico,  care   vor   irebuî   bilitate,  în   locuri  —  cum   gice,  ridicarea  nivelului  ge­  tiare.  salarii  corespunzătoa­  Noul  cartier  de  locuinţe  „Dacia"  din  municipiul  De­
         de  disciplină,  care  mai  dăinuie   plenara  CC.  al  PCR.   din   create  în  ţoale  întreprinderi­  spuneam  —  cu  larg  acces  de   neral  al  cunoaşterii  si  educa­  re.  E  firesc  să  fie  aşa.  va  Î$1  amplifică  dimensiunile.  Aici.  au  început  lucră­
         in  cadrul  unor  formalii  de  lu­  3—5  noiembrie  a.c.,  „întreaga   le,  în  inslilutii,  comune   şi   public;  conducerea  lor  să  fie   ţia  socialista  a  maselor   ne   împlinirea  acestui  dezide­  rile  la  un  nou  microraion,  al  15-lea din oraş, care va avea
         cru,  organizării  necorespunză­   activitate   politico-ideologlcă   oraşe  —  indicaţie  deosebit  de   asigurată  dc  colective  puter­          rat  este  o  trăsătură  care  tre­    In  final  3 000  de   apartamente  proprietate  de  stat  $1
         toare  a  transporlului  în  sub­  de  făurire  a  unei  înalte  con­  preţioasă  9   t o v a r ă ş u l u i  nice,  alcătuite  din  cei   mai   găseşte  angrenaţi  într-o  vie   buie  să  devină  general  defi­  personală.
         teran,  aprovizionării  In  salturi   ştiinţe  socialiste  Trebuie   să   Nicolae  Ceausescu.  Dar   să   buni  comunişti,  cu  o  înaltă   activitate  de  perfecţionare  sl   nitorie  pentru  toată  societa­
         a  locurilor  de  muncă  cu  ram­  se  realizeze  pe  baza  concep­  mă  explic  de  ce  cred  eu  că   pregătire  politică  şi  profesio­  modernizare  a  întregii  noas­                 Amplasat  în  partea  de  sud-vest  a  cartierului,  acesta
         bleu  şi  materiale.   Asemenea    ţiei  despre   lume  a   clasei   este  o  indicaţie  deosebit  de   nală,  cu  un  profil  moral  in­  tre  activităţi.  tea  noastră  socialistă.  De  a*   este  prevăzut  sl  cu  alte   edificii  destinate  deservirii
                                                                                                                                                                                                    populaţiei,  printre  care  o  scoală  cu  24  săli  de  clasă,  o
         siări  de  lucruri  s-nu  manifes­  muncitoare  —  materialismul   preţioasă.  Mai  înlîî   pentru   tegru,  competenţi  si  autori­  In  ultimii  ani,  întreprinde­  ceea  considei»  că  amplul  pro­  grădiniţă  de  copil  cu  240  de  locuri,  o  creşă,  spaţii  co­
         tat  în  mod   special   la   E.M.   dialectic  şl  istoric,  pc   baza   că  funcţjonînd  pe  lîngă  clu­  tari,  care  să  activeze  pe  do­      gram  de  educaţie  prin  mun­         merciale.  locuri  de  joacă  pentru  copil  şl  de  parcare  a
         Ghelar,  undo  slaba  organizare   ideologiei   marxist-lenînistc.   buri,  cămine  culturale  si  ca­  menii  de  specialitate;  să  fie   rea  noastră  a  cunoscut  im­  că  $i  pentru  muncă   iniţiat   maşinilor,  garaje  la  subsolul  unor  blocuri  etc.  Prime­
         a  muncii  a  dus  la  îndeplinirea   Numai  însuşindu-şl  temeinic   se  de  cultură  —  adică  aco­  abundent  dotate  cu  material   presionante  transformări.   In                    le  420  de  apartamente  urmează  să-şi  primească  loca­
         normelor  do  producţie  în  pro­  această  concepţie,  metoda  de   lo  unde  se  adună  zi  de  zi,   bibliografic,  divers,  în   pas   locul  vechilor  hale,  cu  gate­  de  partid  tsi  are  izvorul   In
                                            analiză  dialectică  a  fenome­  seară  de  seară  un   număr   cu  ultimele  preocupări   ale                   necesitatea  amplificării  aces­       tarii  fn  anul  viitor.
         porţie  dc  99  la  sulă,  pesle  28                                                                                    re  si  maşini  de  tăiat  învechi­
                                            nelor,  cadrele  de  parfid   şi   mare  de  oameni  ai  muncii  —   partidului  nostru,  cu  legi  sî            tei  trăsături  măreţe,  în  obi­      Proiectanţii  şl  specialiştii  au  stabilit  de  comun  acord
                                            dc  stat  vor  putea   înţelege   vor  contribui  în  mod  substan-   documente,  cu  tot  ceea  ce-i   te,  s-au  construit  altele  noi,              metode  şl  soluţii  eficiente  de  construcţie  menite  să  a­
                                            afit  legile  obiective  ale  dez­  ţiot  la  educarea  maselor,  prin   poate  interesa  pe   oameni.  spaţioase,  dotate  cu  utilaje   ectivitatea  mersului   nostru  sigure  reducerea  duratei  lucrărilor  şi  a  costului  aces­
                                            voltării  sociale,  cit  şl  noile   popularizarea   documentelor                                                                                       tora.  Multe  din  blocuri  vor  fi  executate  cu  panouri
             Sporuri  de pro­               tendinţe  sl  forţe  care  se  a­  partidului  nostru,  a  învăţătu­  ŞTEFAN  ŞERBAN  din  cele  mai  moderne.  Acest   SAVIN  SAVA                     mari  prefabricate  din  zgură  siderurgică  şi  beton,  pro­
                                            firmă  şl  sînt  în  siare  să  asi­  rii  marxisl-leninisle  si  a  ma­  secretar  al  Comitetului   orâ-   lucru  s-a  râsfrint  nemijlocit   maistru  la  întreprinderea   cedeu  care  se  aplică  cu  rezultate  bune  pc  şantierele
          ducţie  în  industria             gure  progresul  societăţii  o-   terialismului  dialectic,   prin   şenese  de  partid  Brad  asupra  varietăţii  şi   calităţii   „Marmura*  Simeria  de  locuinţe  din  oraş.
                                            menesti".  O  formă   politică   promovarea  celor  mai  înalte                      produselor  pe  care  Ie  execu­
              hunedoreană                   practică  privind  realizarea  a-  principii  ale  muncii  si  vieţii  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  tăm  şi,  de  aici,  asupra  lărgi­  (Continuare  in  pag.  a  2-a)
            Colectivele  de  muncă  ale
           industriei  hunedorene  obţin
                                             înaltul  spirit  de  umanism  socialist  ec   lor  patriei  In  spiritul  munell,  demnităţii   ln  ampla  expunere  făcută  de  secreta­  pentru  afirmarea  multilaterală  a  perso­
           în  aceste  z.île  noi  succese   a  dominat  In  lot  (impui  lunarilor  ple­  şt  echitAţti  sociale.   rul  general  al  partidului  nostru,  tovară­  nalităţii  umane,  pentru  valorificarea  ca­  n 4  P A G I!N A   A   MI-A
           în  îndeplinirea  sarcinilor  de   narei  Comitetului  Central  al  Partidului   Lucrez  intr-un  colectiv  de  muncitori,   şul  Nicolae  Ceauşescu,  se  pledează  pen­  pacităţii  creatoare  a  fiecăruia  in  m ărea­
           plan.  Este  semnificativ   în   Comunist  Român  din  3—S  noiembrie  a.c.   majoritatea tineri,  stăpîniţi   de  dragoste  tru  muncă,  cinste,   adevăr  şl  dreptate,   ţa  operă  de  edificare  socialistă  a  pa­
                                            a  avut  ca  far  călăuzitor  magistrala  e x ­
           acest  sens  realizarea  în  pri­  punere  a  tovarăşului  Nicolae  Ccauşcscti,   fa(A  dc  meserie.  Noi,  cel  mai  vlrstnici,   calităţi  pe  care  trebuie  să  le  posede   triei.  Ca  să  ne  putem  mlndr!  şl  numi
                                                                                    ra prin
                                                                                                                                                       părtaşi  la  realizarea  acestor  măreţe  Idea­
                                                                                            ailtudlnea noastră  In
                                                                              trebuie
                                                                                                                     fiecare  cetăţean  al  României  socialiste-
           ma  decadă  a  lunii  noiembrie   devenl'A  document-program.  Sini  min-   muncă,  societate  şl  familie  sA  ne  com ­  l'ac  parte  din  generaţia  crescută  şl  e-   luri,  nu  ne  rămine  altceva  de  făcut  declt
           a  unor  însemnate   sporuri     dru  cA  fac  parte  din  familia  comunişti­  portăm  tn  aşa  fel  Incit  sâ  le  inspirăm   dueată  de  comunişti.  încă  dc  pe  băncile   să  muncim  cinstit,  să  dovedim  o  m a­
           de  producţie :  840  tone  fon­  lor.  In  ampla  cuvintarc  a  secretarului   tuturor  tinerilor  muncitori  o  şl  mal  m a­  şcolii  elementare,  ale  liceului  şi  apoi  ale   ximă  exigenţă   ln   muncă,  In   familie,   FOTBAL:  Etapă  reconfortantă pentru
                                            nostru  general  am  Înţeles  că  nouă,  mem­
                                                                                                      o  demni­
                                                                              rc  dragoste  faţă  dc  meserie
                                                                                                                                                       viaţă  şl  societate  faţă  de  noi,  faţă  dc
                                                                                                                     facultăţii  de  medicină  pe  care  am  ab-
           tă,  48  tone  cocs.  820   tone   brilor  de  partid,  ne  revine  sarcina  de   tate  şl  cinste  dc  neclintit,  demne  dc  so­  solvlt-o,  nl  s-a  vorbit  şl  nl  s-a  explicat   toţi  cel  care  încearcă  volt  sau  nevoit  să
           otel.   560   tone   laminate,   a  nc  însuşi  şi  mai  temeinic  Învăţătura   cietatea  In  unrc   trăim.  despre  necesitatea  acestor  atribute  In­  bată  pasul  pe  loc.                  echipele  hunedorene
                                            marxlst-lcnlnlstă,  pentru  a  putea  înţe­
           I  180  mp  dale   mozalcate,    lege  clar,  Just  toate  fenomenele  sociale.   VASILE  SUC1U           dispensabile  oamenilor  ce  trăiesc  tn  so­  Dr.  RAVECA  BOTE2AN
                                                                                                                     cietatea  socialistă.
           234  mc  cherestea,  220  mc     Numai  aşa  ne  vom  putea  adurc  contri­  mecanic  automotorîst  la  secţia   In  documentul-progrnm  al  secretarului   medic  specialist  de  boli  conta­
           lemn  pentru  celuloză.   520    buţia  la  ridicarea  şl  pe  mal  departe  a   transporturi  a  I.G.C.L  Deva  general  al  partidului  nostru  sc  conturea­  gioase
                                            conştiinţei  socialiste  a  tuturor  cetăţeni­
           mc  prefabricate  din   beton                                                                             ză  pregnant  viitorul  plin  dc  perspective,                                 RUGBI:  Ştiinţa,  lider  de  toamnă!
           armaf.  alte  produse.
            Aceste  cantitătl  suplimen­
           tare  de  producţie  cimentea­
           ză  substanţial  realizările  ob­
           ţinute  de  economia  judeţu­
           lui  In  primele  10  luni   ale   Au  trecut  trei  ani  de  la  constituirea  asociaţiilor  de  locatari
           anului.  Este  dovada  efortu­
           lui  creator,  abnegaţiei  şl  dă­                                                                                                                       S E C V E N Ţ E   IN T E R N A Ţ IO N A L E
           ruirii  tn  muncă  a  muncitori­
           lor,  tehnicienilor  şl  ingineri­  Primim  la   redacţie   multe   lotuşi  bun.  Grija  pentru  su­  cutor  pe   Constantin   Cioiu.   unor  delecliuni  de   instalaţii,
                                                                                                                                             anunţat  pentru  a
                                                                                                                                  primul  om
           lor  care  pătrunşi  de  respon   scrisori   care  au   ca   obiect   rea  imobilelor  a  Început  să  se   împuternicitul  asociaţiei.
           sabllltatea  majoră  cu   care   buna  întreţinere  a  fondului  lo­  facă  simţitâ  de  ambele  părţi.   C  împuternicit  cu  indemni­  lua  măsuri  imediate  e  mecani­
           trebuie   rezolvate   proble­  cativ  de  stat.  Unele  dintre  ele   Cetăţeanul  a  începui  să   fie   zaţie  la  asociaţie  şi  salariat  la   cul  de  centrală.  Vizita  tovarăşului  Corneliu   Rezultatele  alegerilor  din
           mele  primului  an  al  actua­  au  constituit   adevărate   ca­  mal  grijuliu  cu  aparlamenlu!   întreprinderea  de   gospodărie   împuternicitul  şi  preşedinte­
           lului  cincinal  înscriu  vred­  zuri  de  anchetă,  rezolvate  du­  pus  la  dispoziţia  lui.  locativă.  Forma  aceasta  mixtă.  le  asociaţiei  de  locatari   ne
                                                                                                                                  asigură  că  ln  felul  acesta  le­
           nicia  hunedoreană  la  noi  co­  pă   multe   tergiversări   deşi                                                     gătura  cu  locatarii  e  mai  bine    Mănescu  în  Franţa                            R.D.  Germană
           te  de  prestigiu.          faptele  se  puteau  lămuri  în
                                       lumina  legii  cu  toată  operati­                                                         asigurată.
                                                                                                                                                                                                               BERLIN  ÎS.  -   In  Re­
                                                                                                                                                                    PARIS  ÎS.  —  Mlnis-
                                       vitatea  necesară.  Această  pri­                                                            La  Brad,  de  asemenea,  loca­  (rul  afacerilor   externe   ţionari  din   Ministerul   publica  Democrată  Ger­  zentat  la  urne  98,48  Ia
                                                                                                                                                                                        Afacerilor  Externe  fran­
                                       mă  constatare  duce  la  conclu­     CON  S-AU  CRISTALIZAT                               tarii  din  blocuri  slnt  organi­  al  României,   Corneliu   cez.         mană  s-au   desfăşurat   sulă.  Din  voturile  ex
                                                                                                                                                                                                                                   primate,  99,85  In  sută  au
                                       zia  că  deşi  legislaţia   privind                                                        zaţi  înlr-o  singură  asociaţie,   Mănescu,  a  sosit  luni   Solicitat  de  reprezen­  duminică  alegerile  pen­  r e v e n i t    candidaţilor
           0  nouă  capacitate         raporturile  dintre  I.G.CL.   si                                                          Hcrman.  ne  vorbeşte   despre   dimineaţa  la  Paris,  îm ­  tanţii  presei  şl  ai  radio-   tru   Camera   Populară   Frontului  Naţional.
                                                                                                                                  împuternicitul  acesteia,  Valter
                                                                                                                                                                   preună  cu  soţia.
                                                                                                                                                                                    Pe
                                                                                                                                                                                                                          consiliile
                                                                                                                                                                                                                  pentru
                                                                                                                                                                                                              şi
                                                                                                                                                                                        televiziunii
                                                                                                                                                                                                    franceze
                                                                                                                                                                                                                                               alegerilor
                                                                                                                                                                                                                                    in  cadrul
                                                                 si
                                       chiriaşi  a  fost  perfectată
                                                                                                                                                                                                              populare
                                                                                                                                                                                                                        regionale.
           destinată  diversifi­       cei  peste  3  ani  dc  existentă  a  RAPORTURILE  DINTRE  ASOCIAŢI                        tiieva  fapte  ilustrative  pentru   aeroportul  Orly,   unde   să-şi  expună  opinia  in   Partidele  politice  şi  or­  de  deputaţi  tn  Consi
                                        lămurită  pînă  Ia  amănunte  in
                                                                                                                                                                   erau  arborate  drapelele
                                                                                                                                                                                        legătură  cu  semnificaţia
                                                                                                                                                                                                                                   liul
                                                                                                                                                                                                                                       orăşenesc
                                                                                                                                                                                                                                                 Berlin,
                                                                                                                                                                   dc  stat  ale  celor  două
                                                                                                                                                                                                              ganizaţiile  dc  masă  re­
                                                                                                                                  tema  discutată.
                                                                                                                                                                                                                                   care  sc  desfăşoară  se­
                                                                                                                                                                                        vizitei  sale  Ia  Paris,  to­
                                                                                                                                                                                                                                            alegerile  de
              cării  producţiei        asociaţiilor  de  locatari,  unele                                                           —  La  un  bloc  de  60  aparta­  |Ari,  oaspetele   român   varăşul  Corneliu   Mă­  unite  in  Frontul  Naţio­  parat  dc   ai   Camerei
                                                                                                                                                                          (nttmpinat
                                                                                                                                                                   a  fost
                                                                                                                                                                                    dc
                                                                                                                                                                                                              nal  au  propus
                                                                                                                                                                                                                           584  dc
                                                                                                                                                                                                                                   dcpula|l
                                                                                                                                                                                              a  declarat
                                                                                                                                                                                        nescu
                                                                                                                                                                                                         că
                                       dintre  aceste  raporturi  persis­                                                         mente.  aflat  în  garanţia  con­  Maurice  Scliununn,  mi­  prietenia   îndelungată   candidaţi  pentru  orga­  Populare  a  RD.G.,  pc
            Pentru  intensificarea  activi-   ta  în  ambiguitate.  Dar  să  ve­     Sl  I. G. C. I. ?                            structorului.  nu  era  lumină  pc   nistrul  afacerilor  exter­  dintre  România  şl  Fran­  nul  suprem  al  puterii   listele  electorale  au  fost
                                                                                                                                                                                                              de  stat  şi  3 CtJO  de  can­
           t Afli  dc  bazA  la  întreprinde­  dem  ce  ne  spun  ciţiva  dintre                                                  casa  scării  Am  sesizat  para­  ne  al  Franţei,  cu  soţia,   ţa  „cunoaşte  azi  o  am­  didaţi  In  organele  lo­  înscrise  »10 953  persoa­
           rea   „Marmura"   dm   Simeria                                                                                         lel  I.GCL.  si   constructorul.                                            cale  ale  puterii  dc  stat.  ne.  99,62  la  sulă  din  a-
           s-a  executat,  In  regie  proprie,   factorii  care  sînt  cuprinşi   ln                                                                               Jaqucs   dc   Bcaumar-   plă  dezvoltare,  ln  am­  Luni  seara,  au   (ost   legătorll  care  s-au  pre­
           din  fondul  de  mlcA  mecaniza­  acesle   raporturi   şi  cărora                                                      Nici  unul  nu  mi-au   răspuns   chals,  directorul  Depar­  bianţa  propice  a  exce­  date  publicităţii   rezul­  zentat  la  urne   şi-au
           re,  o  nouă  construcţie  unde   le-am  cerut  părerea  în  pro­                                                      nimic.  Pînă  la  urmă  am  refă­  tamentului  politie   din   lentelor  relaţii  care  s-au   tatele  alegerilor  pentru   depus   voturile  pentru
           se  vor  dezvolta  lucrArile  de                             E  foarte  binevenită  această   de  dublă   reprezentare,   are   cut  instalaţia  pe  banii  asocia­
           pietrArlc-cioplitoric.       blema  supusă  analizei.                                                                                                   M.A.E.,  Pierrc   Pelen,   stabilit,  ln  toate  dome­  Camera  Populară.   Din   cei  200  dc  deputaţi  nl
            Halit  —  construcţie  modernA   —  ln  general  vorbind,  ra­  sporire  a  grijii   locatarului   totuşi  unele  avantaje   după   ţiei.              ambasadorul  Franţei  la   niile,  Intre  ţările  şl  po­  cel  II  4(11  0C2  cetăţeni  cu   Consiliului   orăşenesc
           —  dotatA  cu   utilAje.  scule,   porturile  s-nu  cristalizat   în   pentru  casa  în  caro  locuieşte,   cîtc  ne  spune  preşedintele  aso­  Gresît  ŞÎ   contrar   deciziei   Bucureşti,  înalţi   func­  poarele  no'itre".  drept  de  vot.  s-nu  pre­  Berlin.
           bancuri  ctc   „adăposteşte''  ac­                         si  de  cîtc  ori  are  de  tăcut  re­  ciaţiei  de  locatari  din  Lupeni.   Comitetului  executiv  al  Con­
           tivitatea  a  pcsie  50  de  elevi   sensul  că  si  unii  si  alţii ştim
           care   urmează   calificarea   la   ce  avem  de   făcut  —  spune   paraţii  carc-i  cari  in  sarcina   în  sensul  că  solicitările  asoci­  siliului  popular  judeţean  care
           locul  dc  muncA  In  meseria  dc   losif  Morar,  setul   sectorului   el  e  determinat  cu  toate  mij­  aţiei  ajung  mai  repede  acolo   stabileşte  clar  că  defecţiunile   „Aro“  Tn  salonul  internaţional  al  automobilului  de  la  Torino
           cioplitor.                                                                               undo  trebuie,  se  asigură   mai   de  construcţie  în  anul  dc  ga­
             Noua  capacitate  va  permlie   Vulcan   al  I.CL   Petroşani.   loacele  să  le  Iară.  Dc  ce  a-
           diversificarea   producţiei   In   Greutatea  constă  in  altceva.   lunci  nu  poate  fi   determinai   multă  operativitate  ln  rezolva­  ranţie  se  foc  de  către  şî   cu   ROMA  15  (Agerpres).  —  Inaugurat  la  3  no­  peniru  prim.i  oară  Ia  acest  salon  internaţional,
           noi  produse  t   borduri  orna­  Noi,  ca  proprietari  de  imobile,   şi  proprietarul  dc  imobile   să   rea  ioi.  cheltuiala  constructorului,  iar
           mentale,  lucrări  dc  artizanat,                                                          —  Noi  —  spune  Constantin   în  caz  tă  acesta  refuză  sau  e  iembrie,  Salonul  Internaţional  al  automobilu­  unde  o  expus  automobile  de  teren  „Aro”,  pro­
           diverse   vase,  (Avi   ctc.,  va   nu  putem  laee  la  timp  toate   facă  cu  aceeaşi   operativitate                                                lui  de  la  Torino  si-a  închis  duminică  porţile.   duse  de  Uzina  mecanică  din  Cîmpulung.  Vii­
           contribui  eficient  la  formarea   reparaţiile  pc  care  ni  le  prile­  reparaţiile   carc-i  revin   prin   Cioiu  —  am  stabilit  o  legătu­
           ttncl  noi  generaţii  dc  dâltui-                         contract ?                    ră  directă  între   locatari   sî          ION  CIOCLEI       Diversele  sale  standuri  au  fost  vizitate  dc  pe­  toarea  ediţie  va  avea  loc  în  intervalul  1 —12
            tor!  al  frumosului  In  judeţul   juiesc  unii  locatari  snu  starea
           nostru.                      proastă  a  instalaţiilor  de  scur­  La  asociaţia  de  locatari  nr.  1   mecanicii  de   centrale   care   (Continuare  în  pag.  a  2-a)  ste  550 000  de  persoane.  România  a  participat  noiembrie  1972.
                                        gere.  Un  lucru  am   remarcai  din  Lnpeni  II  avem  ca  inlerlo-  sînt  salariaţii  l.G.b.  In  carul
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54