Page 50 - Drumul_socialismului_1971_11

----r
4
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 5 243 O MARTI 16 NOIEMBRIE 1971
■ « a m ~ ~ii i IIL J1D

PROGRAM ÎNCHINAT FORMĂRI! OMULUI,

ÎMPLINIRII SALE ETICE Si

Omul de lingă noi are fa- partid al E.M. Ţebea, Hie Omul de Ungă noi vor­
ta obosită. A ieşit doar de Vişa, ne spusese despre in­ beşte cu plăcere despre mi­
nerit, despre oameni, despre
Cabinefele pentru ştiinţe sociale—'factori necesari O înaltă conştiinţă şi responsabilitate citeva minute din abatajele terlocutorul nostru că se o­ hărnicia lor, despre calită­
cupă permanent de îndru­
Ţebei. Dar in privire ii de­
marea celor tineri, că este
în munca polltico-educatlvă muncitorească sluşim o undă de mulţumire. un adevărat comunist de o­ ţile lor morale şi de voinţă.
El însuşi deţine aceste atri­
Este mulţumirea datoriei, a
(Urmară din pog. 1) zatllle de partid In întreaga va funcţiona şt am hotârlt (Urmare din pag. 1) rea In miezul acestei respon­ succesului in muncă. „A menie. In cei 16 ani de cind bute ale omeniei, care-l si­
tuează pe meterezele mun­
lor activitate, ţlnlndu-le In să-î deschidem cit mai curînd sabilităţi a tinerei generaţii curs şi azi cărbunele fluviu lucrează la Ţebea, minerul cii şi demnităţii. Intr-un
Deoarece In cadrul acestor permanentă la curent cu ce­ la casa de cultură din loca­ de muncitori. Sintem conşti­ ca-n fiecare zi Oamenii şef de echipă Sabin Dol- sfert de veac de cind poartă
cabinete vor funcţiona $1 cen­ rinţele spirituale ale comu­ litate, fiind astfel mai aproa­ spre noi culmi de progres enţi că tn munca de educi sint harnici şi pricepuţi. ga — căci el este azi invi­ Iq piept carnetul roşu de
trele de documentare pentru niştilor, oferlndu-le un clmp pe de nevoile spirituale ale şj civilizaţie. Slntem chemaţi ţie trebuie declanşată şi în­ Duritatea şi indărătnicia tatul rubricii noastre — a comunist, minerul Sabin
activitatea politlco-educativfl, mal larg de acţiune, pe pla­ oamenilor muncii. Sigur, fi­ cu toţii ca In activitatea treţinută o reacţie în lanţ straturilor diamantine ce­ calificat mulţi ortaci. In ur­ Dolga a acumulat o imen­
ele slnt — vor trebui sS fie nuri diverse. Spun toate a­ ind un început, va fi greu productivă In familie şi so­ care să cuprindă întregul dează neputincioase sub for­ mă cu clţiva ani, lonuţ Pă- să cantitate de bărbăţie şi
— permanent izvor pentru cestea, gîndindu-mă la o altă ca orice început, Insă avem cietate să ne manifestăm nostru popor pentru a grăbi ţa braţelor şi a inteligenţei curaj. de cinste şi adevăr,
informarea $1 documentarea subliniere a tovarăşului convingerea că bizuindu-ne pregnant conştiinţa muncito­ mersul triumfal spre societa­ lor. Căci minerul nu trebuie de hotărire şi abnegaţie, de
lectorilor §1 propagandiştilor, Nicolae Ceauşescu, In expu­ pe comunişti de nădejde, de rească făurită pe temeiul u> tea comunistă. Acest lucru se să fie doar puternic şi să ia cunoştinţe profesionale, din
a agitatorilor, a tuturor ace­ nerea sa la plenara C.C, al care nu ducem lipsă, vom re­ nor principii marxist-leninis- poale asigura numai prin for­ pieptiş stinca ; trebuie să şi care importe cu dărnicie ce­
lora care răspund de munca P.C.R. din 3—5 noiembrie uşi să facem un lucru bun, te marea unei înalte conştiinţe gindcascăs să calculeze cu lor tineri, fără să considere
politică de masă In cadrul a.c, :,,A fl comunist presupu­ care să-şi respecte denumi­ Pe bună dreptate arăta to­ sociale la toii membrii socîc precizie cum şi unde să a­ că face ceva deosebit.
organizaţiilor de bază, a tu­ ne a II un om cu multiple rea, să contribuie direct sî varăşul Nicolae Ceauşescu în lăţii. De ace«n — aşa cum plice lovitura de graţie E — Nu vă oboseşte munca
turor comuniştilor. In al doi­ cunoştinţe ştiinţifice şl cultu­ nemijlocit la vastul program expunerea sa că transformă­ subliniam — chemarea parti­ şi in minerit o artă, aş zice, asta, cu oamenii, tovarăşe
lea rlnd, consider deosebit' rale. care se ocupă continuu pentru îmbunătăţirea activi­ rile revoluţionare din aceas­ dului nostru ne găseşte an­ de a lucra. Ea se cerc însu­ Dolga ? E uşoară, e grea ?
de preţioasă această indicaţie de lărgirea orizontului său tăţii ideologice, ridicarea ni­ grenaţi lntr-o vie muncă de şită de fiecare dintre cei
a secretarului nostru general spiritual, de însuşirea a tor velului general al cunoaşte­ tă epocă cuprind In mod o­ care coborîm zilnic in noap­ tru iu’ Traian nici n-avea — Depinde cine o face,
măcar idee de minerit, dar,
deoarece, funcţionînd aşa ce este mal Înaintat in epo­ rii şi educaţia socialistă a bligatoriu atlt baza tehnico- perfecţionare şi modernizare tea abatajului". lucrind alături de Sabin cum o face şi cu cine o fa­
cum preconizăm, cum a pre­ ca sa". maselor, pentru aşezarea re­ materială cit şi conştiinţa sp- a activităţii noastre produc­ Omul de lingă noi este u­ Dulga, a prins repede tai­ ce. Pe oameni trebuie să-i
iei uşor — pe tineri îndeo­
conizat de fapt conducerea La nivelul Comitetului oră­ laţiilor din societatea noas­ cîală. Acest ansamblu de pro tive — şi va Irebui s-o con­ nul dintre minerii cei mai nele cărbunelui, a împru­ sebi. Să le vorbeşti cu calm,
destoinici ai Ţchei. Deţine
partidului nostru, cabinetele şenesc de partid Brad. ne.-am tră pe baza principiilor eti­ bleme se cere să-l înţelegem tinuăm —. cuprinşi In respon­ toate secretele muncii in mutat din dîrzenia şi expe­ cu tact, convingător. Să le
glndit cu multă grijă Ia Înfi­ cii şi echităţii socialiste şl rienţa „pedagogului" său şi
pentru ştiinţele sociale $1 şi să-l realizăm printr-o par­ sabilitatea de a înarma vii­ subteran şi nu-şi face un asculţi şi să le înţelegi do­
inţarea unul cabinet pentru comuniste, aşa cum ne-a in­ azi este miner, el însuşi a­ leanţele, să-i ajuţi. Ne a­
râsptndirea cunoştinţelor şti­ ştiinţele sociale şi rSspindî- dicat secretarul general a) ticipare amplificată a noastră, torii produ.călorj de bunuri merit că ie. împărtăşeşte zi. preciat şi stimat de colectiv. flăm intr-o etapă de profun­
de zi ortacilor mai
tineri.
inţifice vor ajuta In mare rca cunoştinţelor ştiinţifice, partidului nostru, tovarăşul a celor cu experienţă mai În­ materiale cu o deplină con­ Crede că este ceva firesc, o­ Prin filtrul experienţei şi de transformări pe toate
măsură organele şl organi- am chibzuit la modul In care Nicolae Ceauşescu. delungată, cit şi prin atrage* ştiinţă muncitorească. menesc. „Noi. cei care lu­ exigenţei comunistului Sa­ planurile. Vrem ca ţara să
crăm de 10—20 de ani în bin Dolga au trecut şi Ion fie mai frumoasă şi mai bo­
minerit, nu putem rămîne Căsălean, Lazăr Tirsa, Tran­ gată, vrem ca poporul să fie
indiferenţi la munca şi pre­ dafir Căsălean, Cornel Tă- mai harnic, mai luminat,
ocupările colegilor mni ti­ maş, mulţi alţii. Şi fiecare, vrem să trăim mai bine.
la locurile lor de muncă, lu­
P i rRONAREA ŞCOLII UE cAtde unităţile econo- ei nu ne poartă respectul crează cu tragere de inimă noastră, a oamenilor — a
Toate astea stau în puterea
neri. chiar dacă unii dintre
şi cu răspundere, aşa cum
comuniştilor in primul rlnd.
cuvenit. Să manifestăm mul­
tă grijă faţă de pregătirea au învăţat de la „băieşul" dacă ne stau In putere,
A Sabin Dolga, iar undeva, în- cum să răminem spectatori
lor — pentru meseria nlce- Ir-un ungher de suflet, ii la ce fac alţii ? Să acţio­
J r H ÎNSEAMNĂ SPRIJIN PEBKMENÎ Şl EFICIENT sd. pentru disciplina muncii, păstrează afecţiune şi recu­ năm toţi cu întreaga ener­
noştinţă. „Aş mai avea un
pentru viaţa socială. Avem
gie. Toţi cei de azi şt toţi
tineri minunaţi, dar este ne­ an pină la pensie, dar cred cei de miine. Dar cel de azi
cesar să-i orientăm nu­ că mai rămîn citva timp la
In acţiunea de apropiere a proprîu-zisă a elevilor, aceştia băiet! şi un altul cu profil de răşul loan Slovenschi, secreta­ cerii, a organizaţiei de partid mai spre lucruri bune, mină. Nu pentru că n-aş a- să avem grijă cum ti pre­
Invălămlntului de cultură ge­ se află deocamdată tn perioa­ artizanat (împletituri, cusături, rul comitetului comunal de dîn şcoală stă şi asigurarea demne de zilele noas­ veă cui preda ştafeta, dar gătim pe cei de miine. In
nerală de viată, de practica da de iniţiere In lâcăluşerie, ţesături) pentru fete. Tot co­ partid, C.A P, va pune la dis­ unei cît mai competente ln- tre. Ei au nevoie de un mă simt incă in putere, mai perfect spirit comunist. Asta
productivă, printr-o hotSrlre a finisînd ciocane pentru atelie­ operativa agricolă de produc­ poziţia şcolii pentru practica diumări tehnice de specialita­ îndemn, de un sfat părin­ pot da cărbune. Şi-apoi, mă ni-e menirea.
Secretariatului C.C. al P.C.R., rele centrale. Se iveşte Insă ţie a procurai materialul lem­ elevilor şi o stupină. te, atelierele bucurindu-se de tesc. £<5 li-l dăm fără reţi­ simt bine aici, m-am legat
la începutul acestui an de în- un neajuns şi aici, ca de alt­ nos şi uneltele (pe lingă cele La Liceul nr. 2 Deva, deşi serviciile a doi maiştri in­ de mină, de oameni. Cum Adăugiri, concluzii sint de
vătâmînt se instituia patrona­ fel şl In alte şcoli ale jude­ pe care le poseda şcoala) — este o unitate nouă aflată doar structori din întreprinderi si a nere Noi nu avem ce pier­ de prisos.
jul unitâlilor economice asu­ ţului, cauzat de transferarea tejghele, mese simple, rindele, în cel de-a! doilea an de ac­ trei profcsori-maişlri pentru de, iar ei ou de cişligat“. să stăm de o parte clnd sînt
pra şcolilor In scopul amena­ de către întreprinderi doar numind în acelaşi timp şi un tivitate, au funcţional încă de băieţi şi trei pentru fete. Do­ Secretarul comitetului de alitea treburi de făcut...". DUMITRU GHEONEA
jării de ateliere şi al dotării lor contra cost a unor unelte de maistru instructor pe care 11 anul trecut două ateliere-şcoa- rim ca în acest an să conti­
cu unelte, maşini etc. Intre cei primă necesitate. lă : unul de lâcâtuşerie şi ma­ nuăm, sâ îmbogăţim începutul
doi factori, respectiv şcoală — Factorii competenţi ar tre­ terial plastic, celălalt de croi- promiţător făcut, în sensul în­
— unitate economică, au fost bui să caute, cu cuvenita În­ torîe-artizanat. In baza unei cadrării într-o măsură mai
încheiate convenţii care au ţelegere şl bună intenţie, o Jnvăiăm înt convenţii cu U.L. Deva o par­ mare a instruirii tehnice pro­
condus Ia crearea unor con­ modalitate prin care întreprin­ te din elevii şcolii au execu­ ductive tn procesul de produc­
diţii optime desfăşurării prac­ derile ce patronează şcoala să tat diferite obiecte c a : inele ţie al unităţilor economice tu­ «VfLO R ÎNŢEP! SE CERE
ticii productive a elevilor. nu urmărească amortizarea modern — pentru perdele, clame de rufe, telare. Urmărim In mod deose­
Pentru cunoaşterea rezulta­ imediată a cheltuielilor, per- au finisat picioare pentru ma­ bit ca elevii noştri să îndră­
telor obţinute şl a modului In miţînd aslfel crearea condiţii­ A V» | W A I şinile de cusut, iar fetele au gească munca, să fie conştient!
care se desfăşoară acţiunea de lor necesare autodotârii ate- mvajamint confecţionat obiecte de artiza­ de rostul şl necesitatea ei,
patronare, am vizitat trei uni­ lierelor-şcoală, In cadrul şcolii nat. Pe lingă cei 6 000 lei ob­ să-şi însuşească o profesie pe
tăţi şcolare din mediul rural vizitate întreprinderea a ac­ practic" ţinuţi prin contractele înche­ care să o stăplnească la ter­
şi urban. La Şcoala generală ceptat transferarea menghine­ iate cu această Întreprindere minarea studiilor*.
din Luncoiu de Jos s-a reuşit, lor numai contra cost. Aceasta şi prin vlnzarea lucrărilor de Constatările evidenţiază, fă­
cu sprijinul Atelierelor cen­ a „înghiţit" o mare parte din artizanat, utilizaţi la autodota- ră îndoială, sprijinul pe care
trale Crişcior, să se amenaje­ fondurile afectate, In prezent va remunera, Iar pentru ate­ re, munca elevilor a acoperit unităţile economice îl acordă (Urmare din pag. 1) Urmărind modul de .finaliza­ sarea termenului de finalizare
ze un atelier de lâcâtuşerie In şcoala fiind nevoită să recurgă lierul fetelor, un război ma­ multe din nevoile .şcolii: su­ şcolilor în amenajarea şl do­ re a planului de investiţii pen­ a lucrăn'lor pentru a pune
care îşi desfăşoară orele de la nişfe eforturi proprii care nual de tesut, plnza şi ata ne­ porturi pentru hărţi şi flori, tarea atelierelor unde elevii tru acest an, la nivelul Între­ astfel In exploatare o rezervă
practică elevii (băieli) din au ca rezultat tărăgănarea cesare, fiind numit şi aici un rafturi de bibliotecă, panouri să poată lucra efectiv, în felul special problema asigurării prinderii miniere Hunedoara, de peste 350 000 tone minereu
clasele VII—VIII. Atelierul muncii propriu-zîse. In plus, maistru inat-ruertor.' Obiectele si altele. In acest an şcolar,, acesta renlizindu-se o mai pu­ capacităţilor de producţie se poate constata o evidentă de fier. Executarea în paralel
este dotat cu bancuri de lu­ elevii vor rămîne o bună pe­ care vor fi confecţionate de ca urmare a indicaţiilor con­ ternică apropiere a învătămîn- preliminate Se are în vedere rămînere în urmă. In 9 luni a lucrărilor în flancul sud- ;
cru, scule, menghine noi etc. rioadă de timp doar la stadiul către elevi urmează să fie ducerii de partid, şcoala e tului de practica productivă. sistematizarea transportului la s-a realizat doar 71,9 )a sulă estic al carierei va face posi­
Directorul şcolii, tovarăşul de... finisare a ciocanelor — valorificate prin C.A.P. preocupată de amenajarea şi Rămîne însă ca eficienta rea­ E.M. Ghelar, realizindu-se ast­ din sarcina anuală la total In­ bilă exploatarea şi din această
Teodor Magdalina, locţiitor al lucrare solicitată de Întreprin­ Considerăm că Ia această dotarea unor noi ateliere prin lă a acestui sprijin să se ge­ fel si concentrarea producţiei vestiţii. planul perioadei fiind zonă a unei cantităţi de peste
secretarului comitetului comu­ dere — plnă se vor ivi şi alte şcoală s-a găsit o modalitate patronajul întreprinderii elec- neralizeze la nivelul tuturor la diferite niveluri. La toate doar in proporţie de 90,7 la 100 000 tone de minereu. Fe­
nal de partid, ne mărturisea posibilităţi, ceea ce e departe acceptabilă şi încurajatoare de trocentrale Deva, I.I.l. Deva si şcolilor. Pentru aceasta e ne­ exploatările se preconizează sulă. Ce înseamnă acest lucru lul cum au fost pregătite aici
că întreprinderea amintită de cunoaşterea propriu-zisă a conlucrare, care nr trebui ur­ cooperativa „Progresul". Di­ cesară depăşirea neajunsurilor extinderea mecanizării trans­ pentru întreprindere? In spe­ lucrările In ultimele luni,
sprijină buna desfăşurare a tainelor unei meserii. mată şi de alte unilăti econo­ rectorul liceului, Valenlin O­ existente prin găsirea de către portului şi încărcării minere­ cial este afectata activitatea ritmul In care se munceşte
practicii elevilor. Pe lingă do­ Şcoala generâlă din comuna mice. Pe lingă faptul că uni­ prea, spunea că „în acest an factorii competenţi a modalită­ ului în abataje in proporţie
tarea materială, aceasta a asi­ tatea care patronează pune a­ şcolar In liceu vor funcţiona de 70 la sută fată de volumul de creare a bazei de materii asigură inlrarea acestor rezer­
gurat conducerea orelor de Beriu a încheiat o convenţie proape totul la dispoziţia şco­ trei ateliere pentru băieţi (de ţilor celor mai adecvate prin tot*îI de încărcare şi transport, prime şi a condiţiilor de ex­ ve ln circuitul economic la
termenul stabilit.
ploatare prezente şi viitoare,
cu cooperativa agricolă
de
practică In atelier de călre un producţie din localitate. Cola­ lii, aceasta din urmă benefi­ care să fîe sprijinită In pri­ acest lucru realizîndu-se în situaţie care se repercutează
salariat propriu, Ieronîm lvan, borarea care s-a statornicit se ciază şi de 40 la sută din va­ lăcătuşerie, electrotehnică sî mul rînd şcoala ; să nu se uite scopul creşterii productivităţii direct asupra îndeplinirii sar­ — Sarcinile care revin ln
un om cu o temeinică pregă­ loarea obiectelor, plnă la a­ timplărie) şi două ateliere pen­ că elevii slnt principolii be­ muncii în abataje. De aseme­ cinilor de producţie. Cu toate continuare colectivului între­
tire profesională, care posedă, dovedeşte fructuoasă. Şcolii tru fete (croitorie şi artiza­ nea, sînt în curs de extindere prinderii — ne declara tovară­
în acelaşi timp, reale calităţi i-a fost pus la dispoziţie loca­ mortizarea investiţiilor fărule, nat) Aici vor lucra aproape neficiari ai colaborării dintre poi metode de susţinere, cu că au fosl stabilite termene şi şul Lazăr Filip, secretarul co­
ceea ce contribuie la îmbună­
responsabilităţi directe pentru
pedagogice. lul pentru două ateliere, unul tăţirea dotării elelierului-şcoa- B50 de tineri în grupe de cir­ şcoală şi unitatea economică. înlocuitori şi material lemnos încadrarea In graficele de in­ mitetului de partid — au fost
In legătură cu pregătirea cu profil de timplărie pentru lă. In viitor, ne spunea tova­ ca 20 elevi. In atenţia condu­ M. BODEA recuperat de la lucrările mni vestiţii atîl a lucrărilor de înţelese pe deplin de fiecare
vechi.
salariat. Desigur
mai
avem
la pilierul Ccina cit şi la putui multe de făcut, trebuie să ac­
nr. 2, orizontul X. de la Ghe­ ţionăm ln primul rlnd pentru
lar, urmărirea lor nu s-a făcut înlăturarea tuturor actelor cte
în toate cazurile In mod co­ indisciplină In muncă, să im­
respunzător, ceea ce a condus primăm mai adînc spiritul cri­
CUM S i CRISTALIZAT la unele râmînerî în urmă. cadrul fiecărei formaţiuni de
L
tic şi autocritic, exigenta
— Cunosrîndu-se bine aces­
te stări de fapt, cauzele care lucru, deoarece numai în acest
le-au generat — ne informa fel vom reuşi să asigurăm în­
tovarăşul Vaier Almăşan, in­ tregii noaslre activităţi un
giner şef cu probleme de in­ ritm mereu mai ascendent. Ca­
vestiţii — au fost luate, sau pacitatea tchnico-organizn lori­
sint în curs de finalizare, mă­ că. hărnicia şi exponenta în
suri menite să ducă la îmbu­ muncă a minerilor, ingineriloi
nătăţirea activităţii de investi­ şi tehnicienilor din Poiana
ţii. Au fost atacate simultan
Ruscăi, în frunte cu comuniştii
Si I.G.C.E.? lucrările de deschidere de la reprezintă o bază solidă a re­
orizonturile XI—XII de la mi­
alizărilor viitoare. Noi am de­
na Ghelar, prin organizarea monstrat de atilea ori că ştim
unor brigăzi de înaintări care să ne achităm cu cinste dc-
realizează viteze de avansare sarcinile pe care le avem. Vom
(Urmare din pag. 1) * 1 ză de contract. l.GC.L. Brad
refuză să semneze conlmclul medie de 70 ml pe lună şl face lolui pentru ca in conti­
In imposibilitate să le facă, cu asociaţia pentru ridicarea front. Tot la Ghelar, vor fi nuare să punem în valoare
atunci suportă costul lor. gunoiului. Motivul ? Una din executole o serie de lucrări întreaga noastră putere de
Ln această mică divergentă clauzele propuse de asociaţie muncă, să punem in valoare
1 G.C.L. a rămas în afara dis­ prevede plata prestării pînă la care asigură introducerea ram- fondul de rezerve de care dis­
cuţiei din proprie iniţiativă, 20 ale lunii următoare. bleului hidraulic în subteran punem, pentru încheierea n-
de parcă n-ar fi proprietar de I.G.C.L. pretinde plata pînă la La pilierul Cerna, ritmul actu­ ccstuî an si pregătirea celui
spaţiu. 30 ale lunii curente. Contrac­ spre Gama varlatA de subansambte din beton fabricate la I.P.E. BJrcea, destinate construcţiilor Industriale, lasft „poarta deschişi" al de excavaţii permite devan­ viitor în deplină corelare cu
noi cote de perfecţionare.
Foto: V. ONOIU
— Tot la acest bloc — ne tul nu e semnat şî în conclu­ sarcinile stabilite.
mal spune Valter Herman — zie I.G.C.L. face prestarea res­
un apartament a fost inundat pectivă „după posibilităţi".
din canalizare (problemă arhi­ Aici mai intervine ceva : cali­
cunoscută, care se înlîmplă tatea prestării, operativitatea CU SCUZE NU SE POATE ACOPERI DEFICITUL
mai ales la apartamentele de ei. O face sau nu bine sau la Cînd se va termina
la parterul blocurilor in ga­ timp, I.G.C.L. încasează auto­
ranţie. Constructorul — T.C.H, mat banii din contul asocia­ treieratul
— tace de fiecare dată. De ce ţiei, fără ca aceasta să poată
nu se intimplă astfel de eve­ obiecta. In scriptele asociaţiei DE NUTREŢURI SUCULENTE trifolienelor?
nimente şi la 2—3 ani de la am dat peste o hlrtie prin ca­
darea blocului ln funcţie, da­ re consiliul popular cerea să In calendarul de termene al
Direcţiei agricole Judeţene pri­
că numai locatarii slnt de vi­ se refuze plata pentru ridica­ vind executarea lucrArilor a­
nă, iar constructorul face in­ rea gunoiului căci I.G.C.L. n-a încă de la sflrşitul 'lunii priveşte producţia de lapte Mal îngrijorătoare este însă tor să ia măsurile necesare nea adevăruri, apare cu totul gricole dc tonmnA r- a stabilit
stalaţii de canalizare perfecte efectuat această prestare Ia octombrie, iarna şi-a trimis marfă, lată dc planul anual problema asigurării furajelor. realizării culturilor furajere in anormală situaţia că nimeni ca pinA la data de 1 noiem­
— n.n. ?). timp şi în bune condiţiuni. primii mesageri, iar luna no­ rlin conducerea unitălii nu de­ brie n.c. sA fie închelniA ac­
ţiunea de treierare a trifoiu­
Cum s-o mai refuze cînd banii exişi3 o restanţă de pesle Dacă deficitul de peste 190 to­ mirişte? Deficientele semnala­
Reparaţia parchetului distrus j se iau din cont aşa cum am iembrie şi-a făcut debutul în 18000 1, pînă la finele anului ne fînuri (o bună parte din fi­ te în privinţa asigurării bazei pune interes pentru punerea lui şi lucernci destinate pro­
a fost făcută de I.G.C.L. Cos­ spus? Procedeul e general şî condiţii meteorologice care îi preliminîndu-se o nerealizate broase se mai găsesc si acum furajere lasă amprente vizibile în aplicare a metodelor înain­ ducerii de seminţe. In progra­
mele dc acţiune ale unităţi­
tul reparaţiei i-a fost imputat de aici pînă la a trece In sar­ îndeamnă pe lucrătorii ogoa­ de circa 10 000 1, ceea ce a- pe cîmpl) se poale substitui asupra îndeplinirii sarcinilor tate de creştere şi furajare « lor cooperatiste s-a prevâzul
şefului serviciului locativ, cina locatarului lucrări pe care relor la serioase reflecţii, mai foctează veniturile din secto­ cu nutreţuri grosiere, lipsa din de plan in sectorul zootehnic, animalelor. Alit preşedintele ca aceasta Importanta lucrare
Traian Vasile. trebuie să Ie suporte proprie­ ales în legătură cu finaliza­ rul zootehnic cu peste 15 000 producţia slaba de lapte fiind C.A.P., brigadierul zootehnic sA se Încadreze tn limiia pe­
rioadei respective. Cum
s-a
S-ar părea că în acest caz tarul nu e distanţă priea ma­ rea grabnică a pregătirilor in lei. Intr-o asemenea situaţie, urmarea directă a lipsei fura­ cit şi inginerul şef care sînt urmArit InsA materializarea ln
şeful serviciului locativ a că­ re. Astfel de inversări de res­ vederea intrării animalelor în ne aşteptam să fie iniţiale ac­ jelor suculente din raţii. Rău plătiţi sau primesc .indemni­ practica a acestei sarcini ?
cooperativei agri­
In cazul
zut victima preocupării luî ponsabilitate financiară ara stabulatie. Semne mari de în­ ţiuni eficiente care să condu­ este că nici organizaţia de zaţii din partea statului pentru cole din Bretea Strcîului (şi
pentru întreţinerea locuinţelor. Inttlnit nu o dată. trebare se ridică în unele uni­ că la îmbunătăţirea activităţii partid (secretar Aurel Băeca- a asigura îndeplinirea sarcini­ nu este accsirt singurul exem ­
Dacă am susţine acest lucru tăţi la capitolele care privesc în acest sector prin asigura­ nu), nici consiliul de conduce­ lor economice ce revin coope­ plu), râspunanl la Întrebare
l-am aflat privind cum, şi du-
n-am spune un adevăr pentru transportul furajelor, termina­ rea unor condiţii cît mai bune re al C.A.P. şi nici inginerul rativei au lăsat sectorul zoo­ pâ data de 8 noiembrie a.c., o
că organele locale şî judeţene rea şi darea în funcţiune a de iernare a animalelor. Con­ şef nu se preocupă cu sufi­ tehnic la periferia preocupări­ parte din trlfolicnelc pentru
ale puterii de stat, ale gospo­ Au trecut mat bine de trei adăposturilor şl a alimentări­ trar oricăror previziuni opti­ cientă răspundere de organiza­ lor, curăţenia în adăposturi şl sAmln(A mal stAtcau încA nc-
tfans tortate din clmp (!). In­
dăriei comunale şl locative, ani. de la consttuirea asociaţi­ lor cu apă. Să nu mai vorbim miste însă, se constată o serie rea producerii si folosirii ra­ starea de îngrijire a anima­ ginerul şef al unltAţli, Han-
prevăzînd divergenţe ln astfel ilor de locatari. Legislaţia care despre realizarea efectivelor de neajunsuri privind atît adă- ţionale a resurselor dc nutre­ lelor fiind parcă probleme ca­ drea Imre, ne spunea cA, pinA
de cazuri, au cerut să se sta­ stabileşte raporturile dintre e- şi a producţiilor planificate, postirea cît şi furajarea ani­ ţuri. O dovadă convingătoare re ies din slera lor de activi­ la sflrşitul primei decade a n-
ccstcl luni, nu s-a
treierat
bilească precis vinovăţia, pe ceslea şi întreprinderile de indicatori la caro restantele malelor. Conducerea unitălii în acest sens o constituie fap­ tate. Să nu mal amintim că in nici mAcat un kilogram de
bază de act de constatare, spre gospodărie comunală şi loca- înregistrate afectează In mare invocă motivul că efectivul de tul că nu s-a întreprins nici ziua cînd am vizitat ferma, ni­ sftminţA din producţia de tri-
folicnc rcallzatA de pc 22 dc
a 6e cunoaşte cine suportă măsură situaţia economică şi ovine nu se poale realiza de­ balanţa furajeră a color 320 o măsură ln vederea adminis­ mănui nu-i păsa că un viţel hectare, deoarece „se aşteap­
costul reparaţiilor, lucru pe tivâ s-a perfecţionat, s-a com­ financiară a C.A.P. oarece banca nu acordă cre­ tone suculente conducerea co­ trării nutreţurilor grosiere în stătea de cîtva timp mort în tă sA soscascA o batozA sau o
care şelul serviciului fond pletat prin dispoziţii şi holărîrî Cum sînt rezolvate proble­ ditele necesare tntrucît nu operativei încearcă să o „su­ stare preparată în furajarea mijlocul grajdului. combinA". Data precisa cind
locativ de Ia I.G.C.L. Brad a cu caracter local. Faptele ara­ mele respective la cooperati­ este reparat saivanul (I). Si- plinească" cu fel si fel de scu­ animalelor. Tocătoarea coope­ De la Comitetul comunal de va sosi şl cind va începe tre­
ieratul siA sub semnul Snirc-
neglijat să-l facă. Aşa stlnd tă însă că aceste raporturi va agricolă din Răduleşti ? tualia este cu toiul de neînţe­ ze. La această cooperativă n- rativei stă de ani de zile ne­ partid Dobra şi de la consi­ UArii. Dorim sA oflAm inşi, de
lucrurile avem de-a face cu o lată întrebarea la care Adrian les dacă se are în vedere că gricolă nu s-a schiţai nici un reparată, în timp ce paiele şi liul popular comunal, cît şi de la Direcţia agricola JudcţcanA,
. falsă imagine a victimei dato­ n-au ajuns la perfecţiune, dip Şeleşan, preşedintele unitălii, în sat există meseriaşi care gest pentru a se asigura fu­ cocenii se utilizează în stare la organele agricole judeţene pinA cind va persista aceasta
incertitudine care se Inlilncştc
Traian Mărlincsc, brigadierul
nu o fi trecut nimeni pe
Ia
riei ; pentru că datoria nu a cauza interpretării diferenţiate zootehnic, şi inginerul şef ar pulea face lucrarea respec­ raje suculente, ridicindu-se la nopreparată. Astfel, echivalen­ sectorul zootehnic al acestei şl la alte cooperative agricole.
tul în lapte a 100 kg coceni
tivă. Cine altcineva dacă nu
Evitarea oricAror
pierderi
fost făcută pină la capăt in lu­ o reglementărilor. Şi fiecare Trandafir Mihoc nu pot da în­ consiliul de conducere are da­ rangul de „cauză obiectiva" nepreparati este doar de 11 I, cooperative agricole? Dacă da, din producţia de seminţe ne­
faptul că pe cele 30 de hectare
mina legii şi a reglementărilor ţine la punctul lui de vedere. că un răspuns pe deplin satis­ toria să-i determine să execu­ destinate culturilor succesive fată dc 21 1 cît este la co­ aşteptăm ca prezenta să nu fie cesare extinderii in primâvarA
a culturilor tic uifollcnc este
locale. Consiliile populare ar trebui făcător. Dacă la bovine efec­ te reparaţia adăpostului ? Pen­ nu s-a putut însămînta nici cenii locali şi saramuraţi. La doar o simplă vizită, ci să se una «I in sarcinile de cApetc-
I.G.C.L. face anumite servi­ să albă un cuvînt holurilor In tivul prevăzut pentru acest an tru adăpoştirea bovinelor nu un bob de porumb furajer de­ C A P. Răduleşti nu se cunosc soldeze cu măsuri clicace, me cc stau în fata conduce­
sînt încheiate pregătirile nici
cii asociaţiei — furnizează căl­ a da o singură accepţiune a­ este depăşit (datorită cumpă­ oarece terenul nu s-a elibe­ oare aceste lucruri elementa­ menite să înlăture deficientele rilor cooperativelor agricole $i
rărilor efectuate din credite), la grajdul brigăzii din Ohaba, re care pot contribui la ridi­ c ...istente şi să garanteze rea­ n cadrelor tehnice.
dură, apă caldă şi rece, ridică plicării practice a reglementă­ la ovine unitatea are un mi­ unde nu era acoperit încă do* rat la timp de planta premer­ carea rentabilităţii fermei de lizarea in întregime a indica­
gunoiul menajer etc. — pe ba­ rilor respective. nus da 150 cqpeta. Ia ceea ce dul cu seîndurâ. , gătoare (I). Cine tnsâ era da­ animale? Dacă se ştiu aseme­ torilor de plan-