Page 52 - Drumul_socialismului_1971_11

Preşedintele Consiliului de Stat,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ<

Nicolae Ceauşescu, a primit pe

Alteţa Sa Regală, prinţul

Bernhard von Lippe-Biesterfeld,

al Olandei

Marti dimineaţa, preşedinte­ sî prinţul Bernhard von Lippe-
le Consiliului de Stat al Repu­ Biesterfeld, at Olandei, a avut
blicii Socialiste România, loc o convorbire, in cadrul
Nicolae Ceauşescu, a primit, căreia au /ost discutate pro»
la Palatul Consiliului de Stat, bleme privind dezvoltarea co­
pe Alteţa Sa Regală, prinţul laborării şi cooperării între
Bernhard von Lippo-Biester- România şî Olanda. Au fost
feld, al Olandei, care se află abordate, de asemenea, aspec­
într-o vizită prietenească în
ţara noastră. te ale situaţiei internaţionale.
ANUL XXIII. Nr. 5 244 M IERCURI 17 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Intre preşedintele Consiliu­ întrevederea s-a desfăşurat
lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, într-o etmos/eră cordială.
Dejun în onoarea oaspetelui
)
J După întrevedere, preşedin­
j PROGRAMUL DE EDUCAŢIE SOCIALISTĂ i \ tele Consiliului de Stat, ministru secretar de stat la
Ministerul Agriculturii, Indus­
Nicolae Ceauşescu a oferit un
triei Alimentare,
Silviculturii
j
I “ j dejun în onoarea prinţului' si Apelor, George Macovescu,
Bernhard von Lippe-Biesterfeld,
prim adjunct al ministrului a­
al Olandei.
George E-
facerilor externe.
Au parlicipat preşedintele lian, ambasadorul României In
i C o m andam ent I publicii Socialisto România, Ton Olnnda
Consiliului de Miniştri al Re­
Au luai parte Pieter Veec-
Gheorghe Maurer, Emil Bod-
ken Pulman-Cramer, ambasa­
j I naraş, Paul Niculescu-Mizil, dorul Olandei la Bucureşti, si
11 ie Vordeţ, Dumitru Popescu,
pe
persoanele care însoţesc
precum şî Cornel Burtică, mi­
Olandei în vizita în
prinţul
i adresat conştiinţei i I nistrul Dumilrescu, ministrul tara noastră. In­
comerlului
exterior,
Florea
Dejunul s-a desfăşurat
finanţelor, Angclo Miculescu,
tr-o atmosferă de cordialitate.
t
\ Dineu în onoarea preşedintelui
\
\ Constructorul Şcoala şi familia— i Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu,
I
! comunist se factori cu răspun­ I oferit de ambasadorul Olandei
* Tn onoarea preşedintelui Gheorghe Maurer, Emil Bod-
| formează în dere in educarea Consiliului de Stal al Repu­ naraş, Paul Niculescu-Mizil,
Socialiste
România,
blicii
IIio Verdeţ, Dumitru Popescu,
y Nicolae Ceauşescu, ambasado­ precum şi Florea Dumilrescu,
! procesul muncii tineretului \ \ rul Olandei la Bucureşti, Pie­ ministru‘1 finanţelor, George
ter Vcecken Putman-Cramer şi
Macovescu, prim-adjimct
al
sojia sa, au oferit marţi sea­
ambasadorul
George
Elian,
* \ Im agîoc din Laboratorul dc agrochimie şl pedologie Deva. ra un dineu, ia cererea Alteţei ministrului afacerilor externe.
Recenta plenară a Comitetului Central In societatea noastră socialistă, formarea Sale Regale, prinţul Bernhard României în Olanda.
s al Partidului Comunist Român, expunerea şi educarea tinerei generaţii constituie un ! von Lippe- Biesterfeld, al Olan­ Au participat persoanele ca­
v tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adoptată ca proces deosebit de complex, de înaltă res­ \ dei, care face o vizită priete­ re însoţesc pe prinţul Olan­
document-program în activitatea de edu­ ponsabilitate, a cărui importanţă a crescut Trimestrul IV — hotărîtor pentru finalizarea nească în ţara noastră. dei in vizita în ţara noastră.
\ caţie comunistă a tuturor oamenilor muncii, in contextul recentelor documente de par­ \ Au luat parte preşedintele Dineul s-a desfăşurat lntr-o
j a întrunit adeziunea deplină a întregului tid. Secretarul general al partidului nostru, \ La II. V. Călan Consiliului de Miniştri, Ion atmosferă cordială. /
| popor. Acest fapt dovedeşte din nou voinţa la plenara Comitetului Central al Partidu­ \ exemplară a primului an al cincinalului şl Procedeu eficient / /
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în expunerea
nestrămutată a clasei muncitoare, ţărănimii,
lui Comunist Român arăta că : „Avem da­ I
intelectualităţii de a înfăptui neabătut sar­
\ cinile istorice trasate de Congresul al X-lea toria să creştem un tinere! cu un larg ori­ S pregătirea optimă a producţiei anului viitor de reducere a CO N SILIU L POPULAR AL JUDEŢULUI
al P.C.R., de edificare în ţara noastră a so­ zont spiritual. înarmat cu fot ceea ce a HUNEDOARA
J cietăţii socialiste multilateral dezvoltate. creat mai bun omenirea în domeniul cu­ I consumului COM ITETUL EXECUTIV
Asemenea întregului popor, colectivul U­ noaşterii, cu cele mal noi cuceriri ale şti­ \
zinei „Victoria- din Călan a luat cunoştin­ inţei universale". La aceasta se poate a­ de cocs DECIZIA NR. 437/1971
ţă cu deosebită satisfacţie despre Hotărlrea junge treptat prin realizarea unor verigi M llllll CU1IAIIV U
plenarei C.C. al P.C.R. şi şi-a exprimat vo­ intermediare în formarea unei culturi ge­ CALAN. In sectorul fur­ Comitetul executiv al Consiliului popular al jote­
j inţa fermă de a realiza integral acest măreţ nerale, profesionale şi integrarea socială a \ nale de la Uzina „Victo­ lului Hunedoara ;
program al făuririi omului nou. celui educat. Atingerea lor nu este posi­ t ria" CAIan s-a experim en­ In temeiul dispoziţiilor art. 23, alineatul 2 din Le­
tat cu rezultate bune pri­
Pentru mine — ne declară turnătorul bilă fără molivatia acestui proces, deoare­ ma instalaţie dc prelncâl- gea nr. 57/1968. de organizare şl funcţionare a /con­
t Anton Cimpoeş — ideile şi tezele elabora­ ce esle un proces bilateral, între educat şi PRODUCŢIEI minut zlre a gazului care ser­ siliilor populare ;
veşte. alAturi dc alte teh­
te de secretarul general al partidului, to­ educator, de unde şî necesitatea convergen­ I D ecid e:
nici şl tehnologii, la Inten­
l varăşul Nicolae Ceauşescu, reprezintă un tei de scopuri şi mijloace de realizare. I sificarea procesului de to­ ART. UNIC. — Convoacă Consiliul popular al jude­
pire şi
t adevărat cod moTal at omului societăţii so­ Este cunoscut faptul că factorii prepon­ Eficienţa elaborarea fontei. ţului Hunedoara în cea de a XllI-a seisîune ordinară
folosirii
acestui
cialiste. Ele exprimă, de fapt, propriile noas­ derenţi în realizarea acestui scop final au I procedeu sc concretizează pentru ziua de 27 noiembrie 1971 ora 8. tn sala Ies-
tre interese, convingerile noastre. Dezba­ fost şi sînt şcoala şi familia. Şcoala, prin * si i si i n i di p i tn creşterea randamentului tivă a Consiliului popular al judeţului Hunedoara. • cu
t terile ideologice care au avut Ioc pe margi­ multiplele mijloace de care dispune — obi­ i furnalului nr. 1, la care următorul proiect de
tn
sc aplicâ, precum şl
\ nea doeuhientelor de partid au fost prilej ecte de studiu, activităţi practice, acţiuni m icşorarea consumului spe­ Ordine de zî :
de intimă autoanaliză. Trebuie să pornim educative de interes obştesc — se strădu­ I cific de cocs cil circa 10
t de la deviza „a fi exigent cu tine Însuti". ieşte să sădească tn conştiinţa tineretului I kg de fiecare ton i de fon- 1. — Preocuparea comitetelor executive ale consi­
l M-am gîndit autocritic la felul cum am nobleţea idealurilor socialiste, dragostea de o m\ unei ift produsA. liilor populare municipale, orăşeneşti şl comunale pen­
Ca rezultat al perfecţio­
S muncit şi cum va trebui să muncesc în vii­ tară şi popor, respectul faţă de om, intere­ I nărilor tehnice $1 al intro­ tru realizarea lucrărilor din contribuţia voluntară tn
bani şl muncă, impozitul pe clădiri şl acţiuni patriotice.
ducerii unor metode efi­
tor. Cred că şi alţi tovarăşi de-aî mei de sul şi dragostea de muncă, dorinţa de a-şl I ciente dc lucru. In scopul Organizarea activităţii de producţie Industrială şl pres­
j muncă au trecut prin aceleaşi frămîntărt. găsi un loc în activitatea social-productivă, Una dintre coordonatele fun­ sa de lemn care trebuie pre­ valorificării mai depline a taţii tn mediul rural.
prin împletirea armonioasă a aspiraţiilor, |
în care să dea un maximum de randament
Realitatea este că din iulie, cînd Comitetul
rezervelor de creştere
a
2. — Concluziile ce se desprind ca urmare a con­
producţiei şl eficienţei e ­
* Executiv al C C. al P.C.R. a aprobat pro­ damentale ale actualului cin­ lucrată — vor fi îndeplinite conom ice, la furnalele de trolului efectuat de comisia permanentă juridică şl
punerile secretarului general al partidului, capacităţii şî aptitudinilor. Pentru aceasta, j cinal o constituie ridicarea ni­ integral? lată întrebarea la Ia CAIan s-a obţinut de pentru administraţia locală de sta! cu privire la modul
\ şi pînă acum a crescut spiritul critic si arată în continuare secretarul general al velului calitativ al întregii ac­ care am solicitat răspuns ingi­ la începutul anului un In­
ţ autocritic fală de lipsuri şi abateri, multe partidului : „Flecare educator, învăţător şl I tivităţi economice. Este firesc nerului Frîncu Todor, directo­ dice de utilizare mal marc in care se aplică Decretul 153/1970 în judeţul Hune­
doara.
cu 1,4 la suta declt
era
lucruri s-au schimbat în bine-. profesor din întregul sistem de 1nvă(ăminf \ deci ca tn această direcţie rul U.E.LL. Orăştie. prevâzut. RcallzArllc obţi­ 3. — Informare cu privire la modul de aplicare a
— Intr-adevăr, începind cu
nute In aceastA prlvInţA au
„Documentul-program elaborat de tova­
j răşul Nicolae Ceauşescu, măsurile preconi­ trebuie să fie atît un bun specialist tn do­ \ sarcini deosebit dc mobiliza­ al doilea an al actualului cin­ sem nificaţie mult mal m a­ dispoziţiilor cuprinse tn holărîrea nr. 17 a Consiliului
toare să revină si Unităţii de
meniul său. cît şi un bun educator comu­
re, avlndu-sc In vedere câ
zate încă din iulie au fost extrem de bine­ nist. Numai imbinînd aceste două calităţi \ exploatarea şi industrializarea cinal, sarcinile noastre de sporirea productivităţi! fur­ popular judeţean elaborată la data de 30 noiembrie
ocrotirii sănătăţii popu­
1970 privind îmbunătăţirea
venite, ne spune turnătorul Andrei Şteeg. cadrele didactice îşi vor putea îndeplini lemnului din Orâştie — unita­ producţie sînt legate nu atît nalelor s-a efectuat tn laţie! din Judeţul Hunedoara.
condiţiile economisirii unei
La noi la turnătorie o existat şi înainte o tn bune condiţjuni sarcina de înaltă respon­ \ te chemată să pună la dispo­ de o exploatare extensivă a cantitAţi dc cocs m etalur­ Deva. 15 noiembrie 1971
ţ preocupare pentru educaţie, dar nu totdea­ sabilitate şl onoare pe care o au în forma­ S ziţia economiei naţionale un masei lemnoase din parchete, gic cnrc poale servi J W- Preşedinte, Secretor,
la
producerea
cît de o mobilizare mai activă
a peste
\ una consecventă. Acum va trebui să ne rea tinerei genera|li“. De altfel, acesta este \ important volum de masă lem­ pentru ca la acelaşi volum de tone de fonlA. IOACHIM MOGA VICTOR COCA
si ţelul final al educaţiei si în familie.
noasă prelucrată.
preocupăm îndeaproape şi cu perseverentă
\ atît de educaţia noastră cit şi a întregului . Educaţia copiilor nu poate fi considera­ \ Sporurilor cantitative ale lemn exploatat valoarea pro­
J colectiv. Să punem un accent mai mare pe tă tn societatea noastră socialistă o ches­ \ producţiei viitoare de buşteni, duselor rezultate să fie mei
mare. Acest obiectiv incumbă
tiune particulară si nici o problemă de „bun
învătămîntul ideologic, pe ridicarea nivelu­
lemn de mină, lemn pentru ce­
lui politic al fiecăruia. Plămădim metalul, simt", ce poate fi rezolvată printr-o inspi­ • luloză le vor corespunde o 0 preocupare sporită pentru
j dar avem misiunea noi, comuniştii, de a raţie de moment. E drept că nu se poale I i pondere cu mult mărită ţaţă de exploatarea raţională a lem­
plămădi şi caractere ' socialiste". contesta dreptul părinţilor de a-şî creşte acest an a sorlîmenlelor lem­ nului pe picior, o sortare exi­
J „Partidul — continuă lăcătuşul loan Lăs- copiii — pentru propria lor bucurie — si nului de lucru şi o creştere gentă a acestuia şi o prelucra­ S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
t cău, locţiitorul secretarului comitetului de nici valoarea bunului simt care slă la bo- \ calitativă a gamei de lemn re care să ducă la obţinerea
partid al turnătoriei I — a manifestat din- za tactului pedagogic. Dar orice părinte tre­ \ unui volum cit mai mic de
industrializai. Structura sorti­
\ totdeauna o grijă deosebită pentru educaţia buie să cunoască anumite principii de bază mentală a producţiei anului deşeuri. Pornind de Ia aceste
\ în spirit comunist, prin muncă. Dar acum. ale educaţiei, să aibă o orientare generală, \ viitor, înclinarea acesteia spre deziderate, noi am trecut in Conflictele de la graniţa indo-pakistaneză
t la plenara C.C. al P.C.R., principiul muncii Prof. lOAN ISTRATE \ acele produse supuse indus­ revistă la linele celor 10 luni Noua rundă a
j a fost înfăţişat limpede şi clar ca bază a în­ Liceul „Aurel Vlaicu" Orostie trializării constituie un dezide­ ale anului realizările obţinute,
tregii activităţi de educaţie. Munca
este
rat major legat de cerinţele am supus unei analize temei­ tratativelor
perfecţionării şi modernizării nice modalităţile de rezolvare Declaraţia primului ministru
(Continuare in pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) \ economiei noastre tn plin a- ale condiţiilor în care ne vom
\ desfăşura activitatea in viilor. S.A.L.T.
l vlnt — obiectiv care în eta­ După 10 luni din acest an a-
pa actuală se poate realiza vemdeja o platformă asigurată. al Indiei, Indira Gandhi
doar pe baza „platformei- re­ VIENA 16 (Agerpres).
alizărilor prezente, pe „avan­ Sarcinile producţiei globale şi V — Marţi a avut Joc pri­
în pagina sul" ce trebuie asigurat încă marfă le-am depăşit cu 3,3 şi ma şedinţă de lucru a
IN PAGINA A Jf-A VREMEA de pe acum. respectiv G,5 la sută. Decalajul DELH1 16 (Agerpres). — In frontiera cu Pakistanul pînă noii runde a tratativelor
producţiei marfă faţă de pro­
a lll-a Trecerea de la o producţie ducţia globală — deşi înregis­ cuvlntarea rostită la sesiunea cînd situaţia din Pakistanul pentru limitarea înarmă­
(SALT)
rilor strategice
Răsăritean nu va fi soluţiona­
H Se cer măsuri PENTRU 24 ORE bazată in principat pe reali­ trăm unele nerealizări ta che­ Parlamentului indian, primul dintre U.RS.S. şi SU.A.
zări cantitative — si €ste ca­ restea şi lemn de mină, sur­ ministru, Indira Gandhi, rele- tă în mod satisfăcător*. Desfăşurată la ambasada
energice pentru fina­ Diversificarea uşor. Cerul se menţine schim ­ zul tuturor unităţilor de ex­ venite în urma unor modifi­ rindu^se la situaţia de Ia fron­ Din Delhi, agenţia United sovietică din Viena, a­
foarte
Vremea se încălzeşte
ploatare a lemnului din judeţ
lizarea exemplară a bător, temporar acoperit. Vtn- — la alta bazată pe sporuri cări de plan — este un aspect tiera îndo-paklstaneză, a spus: Press International relaleazâ ceasta a fost cea de-a
activităţii — vit din nord-vest. Tem peraturi­ calitative — cînd se impune care vorbeşte despre tendinţa „Sper să nu fie prea tlrziu şi că, la o Inlltnire cu grupul 93^a şedinţă de la înce­
tul va sufla slab plnA In potri­
lucrărilor de investit» le minime vor oscila inlre m i­ valorificarea masei lemnoase de a valorifica cît mai mult raţiunea să predomine, Intru- parlamentar al partidului de perea tratativelor, cu doi
ani In urmă, la Helsin­
preocupare Intre 5 şl 1 grad. Dimineaţa la un nivel cu mult superior masa lemnoasă brută. Sporuri­ guvernămînt, Congresul Naţio­ ki.
nus 2 şl 3 grade Iar maximele
în cooperativele Izolat ceaţă. — este un proces amplu care le de 898 mc la buşteni şi clt evenimentele grave nu pot nal Indian, premierul Indira
1 274 mc la lemn pentru celu­
permanentă a presupune o asemenea dotare loză, alte realizări obţinute fi ignorate". Indira Gandhi, Gandhi a declarat că „India Cancelarul federal al
agricole şi organizare, în măsură să vor fi In măsură să ne mobi­ menţionează agenţia Reuter, a Austriei, Rruno Kreisky,
a oferit lunj seara o re­
cooperative­ AZI LA TELEVIZIUNE îmbunătăţească întregul mod lizeze mai activ pentru recu- reafirmat poziţia guvernului nu trebuie să ia o hotărîre pri­ cepţie în onoarea dele­
0 Raid de sezon prin Ora 14,00 — Fotbal : Steaua — de lucru existent. Realizările său, potrivit căreia „trupele in­ pită. ci trebuie să fie explorată gaţiilor U.R.S.S. şi S.U.A.
actuale sînt de natură să o­
lor meşteşu­ Steagul roşu Braşov. Transm i­ ILIE COJOCARU orice posibilitatea pentru găsi­ care participă la tratati­
magazinele Devei siune directă de Ia Stadionul Re­ fere certitudinea că prevede­ diene nu vor fî retrase de la rea unei solufii-. vele SALT.
rile anului 1972 — cu mult
publicii.
găreşti superioare în ce priveşte ma­ (Continuare In pag. a 2-a)
, • '