Page 53 - Drumul_socialismului_1971_11

B 9
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 244 • MIERCURI 17 NOIEMBRIE 1971

in v e s tiţiile în c o o p e ra tiv e le a g ric o le
| s
“ f i a s i
Programul de educaţie socialistă u m m

m m a s r i
C o m a n d a m e n t

P M R U F I M I Z A R t A tXtMPLARA

adresat conştiinţa A J U J U R O R L U U R A U H O R !

Finalizarea exemplara a in­ folosinţa, Iar altele continuă Holdea, Şoirauş, FIntoag (să
Constructorii! comunist se formează vestiţiilor planificate în coo­ să stea sub semnul întrebării, amintim doar cîteva exemple)
perativele agricole prezintă o terminarea lor grabnică irapu- nu au putut beneficia de cre­
importanţă deosebită pentru nînd o concentrare masivă de ditele solicitate deoarece nu
în procesul muncii valorificarea cil mal deplină forte si mijloace, o organiza­ au asigurat stocurile de furaje
a rezervelor de sporire a pro­ re ireproşabila a muncii si necesare bunei hrăniri a şep-
ducţiei vegetale şi animalie­ aprovizionarea din timp cu tot telului pe perioada de stabu-
(Urmare din pag. 1) re Ioc de muncă i reducerea rebuturilor, fo­ re. De aceea, utilizarea judi­ ceea ce este necesar finali­ latie, nu au spatii corespun­
losirea Integrală a timpului ds lucru, exploa­ cioasă a fondurilor proprii a­ zării investiţiei. Dintre obiec­ zătoare de adăpostiră sau au
«arse principala d« satisfacţii şi bucurii In tarea fn condiţii optime şl de maximă pro­ locate pentru acumulări şi a tive. la acţiunile de îmbună­ înregistrat un procent prea
viaţa. $1. în uzina noastră avem numeroa­ ductivitate a utilajelor, ridicarea calificării M l creditelor pe t.erzpen lung a­ tăţiri funciare şi cele din viti­ mare — 20-30 la sută — de
se exemple de oameni care s^au format şl profesionale a fiecărui muncitor. La numai cordate de stat In scopul rea­ cultură (la C.AP. Geoagiu, mortalităţi la efectivul de ovi­
perfecţionat ca membrii demni şl valoroşi al trei luni de la aplicarea măsurilor luate în lizării investiţiilor stabilite, cit Romos, Sibişel ş.a.) nu s-a ne rulat în acest an.
societăţii noastre. Aceasta s-a făcut la con­ luna Iulie, colectivul nostru a realizat în şi punerea la timp în funcţiu­ realizat nimic din prevederi, In ceea ce priveşte con­
fruntarea zilnica cu înfăptuirea unor sar­ plus 175 tone produse turnate. Acum, între­ ne şi la capacităţile proiecta­ pe de o parte, datorită neasi- strucţiile zootehnice, lucrările
cini importante pentru dezvoltarea şl pro­ gul nostru colectiv este animat de dorinţa te a obiectivelor planificate gurării de fonduri proprii, iar stnt mult rămase fn urmă la
gresul economic al tarii. Este poate do­ de a*$i depăşi angajamentele ce şi le-a a- este una din îndatoririle pri­ pe de alta, nelntocrairii do­ C.A.P. RIu de Mori şi Şerel,
vada cea mal grăitoare despre marea forţă şumal ptnă la sflrşilul anului. Dar să re­ mordiale ce stau în fata con­ cumentaţiilor necesare obţine­ unde nu s-au utilizat nici 30
educativă pe care o comportă uzina. Dacă vin la idpea Iniţială. Constructorul comu­ Strungarul Nlcolae CImpeauu dc la I.I.L. Orlştle este conştient ducerilor C.A.P., a cadrelor rii creditelor. De asemenea, la sută din sumele acordate.
az) turnătoria îşi îndeplineşte sarcinile de nist se formează tn uzină, la această şcoală ca polivalenta profesionala fnsea mnâ st&ptoirca depllnâ a diferi­ tehnice şl a tuturor coopera­ surprinde lipsa de răspunde­ De asemenea, la cooperative­
producţie, acesta este şl rezultatul contri­ a muncii. Cred că problema formării omu­ telor tipuri de utilaje. Iata-1 dc da tâ aceasta lucrînd la o maşina torilor. Evident, materializa­ re întllnitâ la conducerea le agricole din Rîu Alb, Mărti-
de găurit şl alezat.
Foto : V. ONOIU
buţiei celor mai conştienţi membri oi co­ lui nou prin muncă — ce se degajă cu rea unui asemenea deziderat C A.P. din Aurel Vlaicu, uni­ neştî, Mesteacăn, Ribita, Si­
lectivului nostru, a muncii perseverente po­ pregnanţă din expunerea tovarăşului impune o organizare temeini­ tate care a avut prevăzut să bişel şi în alte unităţi a exis­
pună în
funcţiune un solar
tat o insuficientă preocupare
litice şl educative desfăşurate de cele 12 Nlcolae Ceauşesco — este pentru organi­ că a activităţii In fiecare u­
pentru finalizarea la timp
a
organizaţii de bază pentru cultivarea unor zaţia noastrA de partid, pentru tot! munci­ nitate si efectuarea lucrărilor pentru construcţia căruia s-au construcţiilor planificate, iar
procurat materiale din credi­
calităţi politice şl morale înaintate. In pla­ torii un adevărat far călăuzitor în activita­ pe bază de grafice, etapele de te încă dîn anul 1970. Nu s-a conducerile C.A.P. Romos, de-
nurile de măsuri ale acestor organizaţii tea de educaţie pe care o desfăşurăm în u- U execuţie eşalonîndu-se în schiţat insă nici un gest în
s-au fixat obiective concrete pentru fieca­ zlnă şi în afara el". Dicţionar politic strînsâ concordantă cu satis­ această privinţă, imobilizîn- ledinti, Turdaş etc. nu s-au
îngrijit de întocmirea la timp
facerea necesităţilor acute ale
55
producţiei, aceasta fiind o du-se astfel mai mult de un a documentaţiilor necesare ob­
condiţie esenţială pentru obţi­ an fonduri în valoare de peste ţinerii de fonduri tn vederea
Şcoala şi familia—factori cu răspundere pentru elevi nerea unei eficiente ridicate a 80 000 lei (?). asigurării alimentării cu apă
a fermelor zootehnice.
Principala pondere a investi­
fondurilor destinate Investiţi­
ilor. ţiilor pe anul . In curs este Implicaţiile nereallzâril la
în educarea tineretului Programul partidului nostru pentru perfecţionarea etica şi Analiza realizării obiective­ destinată dezvoltări! sectoru­ timp şi fn totalitate a Investi­
spirituala a omului, pentru edificarea societăţii socialiste lor planificate a fi puse în lui zootehnic — respectiv ţiilor slnt binecunoscute de
multilateral dezvoltate a stirnlt larg ecou in rindul elevilor funcţiune în acest an nu în­ procurării de animale, con­ conducerile unităţilor agricole.
(Urmare din pag. 1) virile îngăduitoare ale părinţilor, antrenaţi — generaţia dc milne a ţlril. La Şcoala generala nr. l dlo dreptăţeşte cîtuşi de puţin la struirii de adăposturi si ali­ De aceea, este de aşteptat ca
Brad, documentele plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie
In dansuri aşa-zis „moderne- şi „jocuri de şi-au găsit reflectarea in iniţiative demne de apreciat. Mat concluzii optime. Ca dovadă, mentării cu apă a fermelor prin eforturi intense şl susţi­
societate- îşi „trăiau tinereţea" la ore ce multo oflşlere popularizează obiective economico şl realizări ptnă la începutul acestei luni, zootehnice. Din fondurile des­ nute organizaţiile de partid din
justă asupra acopulul urmărit, pentru a se depăşeau miezul nopţii. Desigur, acestea la nivel republican, documente ale partidului no9iru, legi din totalul credîtelpr pe ter­ tinate cumpărărilor de anima­ C.AP., consiliile populare co­
recent adoptate, iar noua gazcil do perete a organizaţiei
evite unele greşeli, lntîlnite frecvent, In stnt excepţii de la conduita generală a ti­ de pionieri, intitulata — cum era şl firesc — „Pionierul", men lung aprobate nu s-a u­ le nu s-au folosit însă peste munale, conducerile coopera­
educarea tineretului. neretului şi de la îndatoririle de părinte. realizata Intr-un mod ingenios, li ţine zilnic la curent pe tilizat nici 60 la sută, cele mai 1,5 milioane Jeţ. o slabă pre­ tivelor agricole şl organele a­
Conceptna că educaţie copiilor este şi Problema educaţiei tineretului nu este elevi cu actualitatea politică, cu evenimente Interne ale mari restante semnalîndu-se ocupare In vederea utilizării gricole judeţene s3 Jntervinâ
şcolU şl ale organizaţiei de pionieri, cu Inlţlatlvo şl reali­
trebuie să rămînifi o sarcină exclusivă a fa­ nouă, ea s-a pus cu mai multă 9au mal pu­ zări ole pionierilor din alte şcoli din ţarA. la construcţiile agrozooteh­ sumelor repartizate constatîn- cu măsuri energice şi eficace
milial — şcolii trămînlndu-l doar sarcina ţină tărie tn toate timpurile. Astăzi însă, In învăţătoarea Olga Păun, director adjunct, nc-a vorbit cu nice. du-se Ia C.AP. Zdrapti, Ba- în scopul recuperării grabnice
instructivă — estte greşită şi dăunătoare. societatea noastră socialistă, In ritmul şl plăcere despre tnvâţAmSntul politic al elevilor din clasele Pe de altă parte, slaba pre­ tiz, Cînciş, Sîncrai şi în alte a întlrzierilor şi finalizării e­
V
şi despre întrunirile
sAptlmlnale ale uteclştitor, In
Părinţii care gîndte9c astfel uită de răspun­ perspectiva dezvoltării ştiinţei şl tehnicii, cadrul cărora elevii pregătesc diferite teme de ctlel sau de ocupare a conducerilor de unităţi. Ca un aspect negatjv xemplare a planului de Inves­
d ere şi obligaţiile lor fată de societate. In sarcinile ce stau tn fata tineretului sînt de­ actualitate politică. Ic expun In faţa colegilor, apoi le co­ unităţi pentru a îndeplini sar­ se desprinde faptul că unele tiţii.
educaţie copiilor, statul socialist este In e­ osebit de importante, deosebit de măreţe mentează. La aceste intilplrl şln invitate şl cadre didactice cinile de plan se r,efleclă sî C.A.P. (Rapoltu Mare, Bejan, N. TIRCOB
pentru a elucida eventuale neclarităţi.
gală măsură interesat ca şi părinţii. A ne Realizarea lor este o problemă generală a — O Intensă activitate pollttco-educativâ desfăşurăm şl cu în faptul că în numeroase
îngriiji de educaţia copiilor- înseamnă a întregului popor şi nu a fiecărei familii în pionierii — ne-a spus profcsoaia Marla Duşa, comandanta cooperative agricole nu s-au I"
organjzaţlci de pionieri din şcoală. Pină acum. detaşamentele
preg.&tl schimbul de mîine care trebuie să parte. Şcoala şi familia răSDund deopotrivă 6 A, t B» 7 C, 5 C nu avut fntltnfrl cu activişti de partid şi luat măsuri pentru a asigura
ducă mai departe idealurile societăţii so­ de educaţia tinerei generaţii, de promova­ de stat din oraşu' nostru. ÎO cadrul' cărora 11 s - a ' vorbit, fondurile proprii necesare fi­ Poate se schimbă
cialiste. Acesta e mobilul caie face ca edu­ rea pentru muncă şi viaţă a fiecărui tînăr. po Înţelesul lor, d-spre justeţea politicii partidului, despre nalizării întregului volum de
muncă şl educaţie, despre condiţiile minunate de viaţă pc
caţia copiilor să fie o problemă importantă Noi, şcoala şî familia, trebuie să rezolvăm care nl Ie creează partidul şl statul şl *pe care cl, pJonlerJl lucrări stabilit, nealoclnd ia
căreia partidul şi stalul nostru ii acordă o aşa cum se specifică In programul de acti­ şl elevii, le simt din plin. acumulări sumele prevăzute. indicatoarele de orar
Apoi, profesoara Măria Buşa ne-a relatat cu lux de amă­
grijă deosebită. vitate al partidului, fiecare prpblemă a pre­ nunte despre Iniţiativa care a prins viaţă do curlnd la Fireşte, în această situaţie se
Cu regret însă- ee poate constata că unit zentului In aşa fel ca tînărul să fie pregătit Şcoala generală nr. 1 Brad. Este vorba dcsppe organizarea pune întrebarea: este oare Cine vede In fiecare stafie le, e u’ndlcatfl ca oră de tre- i
părinţi, deş! muncesc foarte conştiincios, pentru a deveni mline un adevărat cetă­ unul „Dicţionar politic" pentru pionierii şl elevii claselor posibil ce în mai puţin de 45 de autobuz a I.T.A. acele in­ cere spre Deva 14,15. Şi tre- !
V-VII, la care pot participa şi elevi din alte clase. O dată
Jşi îndeplinesc cu mult devotament obliga­ ţean al patriei socialiste, capabil să răspun­ pe sâptămlnA, şcolarii sc intîînesc cu profesorul Tcofil Ra- de zile, cîte au mai rămas pl- dicatoare care-ţl dau infor­ ce autobuz la 14,15 numai cS j
ţiile de serviciu şi sociale, au o concepţie dă sarcinilor pe care le ridici construirea dovici, care conduce actlvlt atea ,,Dicţionarului'’.... făclnd cu­ 1 nă la sfîrşîtul anului, să se maţii despre orele de trece­ trece... spre Haţeg. ;
gueşită despre educaţia propriilor lor co­ noii societăţi, adică un om Instruit, un mun­ noştinţă, prin scurte expuneri sau prin lntrebAr) şj răspun­ realizeze ceea ce nu s-a făcut re prin statia respectivă, zi­ Am vorbit de staţia Călan j
pii, fie dintr-o „dragoste exagerată", fie citor energic, activ, plin de viaţă şl opti­ suri, cu termeni de politică şl Ideologii, ci» ‘evenimente poli­ în decursul a peste 320 de zi­ ce : „Uite ce oameni ordo­ dar parcă corespunde vreo j
tice Interne şl Internaţionale. Este. Intr-adevăr, o iniţiativă
di'utr-o necunoaştere a scopului educaţiei mism, disciplinat, însufleţit de dragostea frumoasă. Instructivă şi educativă pentru generaţia de milne le? naţi şi grijulii cu pasagerii". tăbliţă indicatoare de orar j
şl mijloacelor prin care se face. Nu rareori fierbinte pentru patrie, de dorinţa de a-şl a ţării, este’ o dovadă a profundului' ataşament ’at elevilor De Ia caz la caz, răspunsul Aşa o fi, dar dacă vorbim cu orele din mersul autobu- j
copvlii sînt menajaţi de anumite sarcini în pune cunoştinţele şi forţele tn slujba întă­ Ia politica Înţeleaptă a partidului nostru. Ia întrebare este diferit. O de tăbliţa Indicatoare din zelor? Aşa că, schimbaţi tă- !
cadkTOl familiei, unele de interes obştesc, ririi şl înfloririi eî. parte din obiective, care sc statia Călan-oraş nu mai e bliţele. ori corectaţi după
sau thiar de cele... şcolare. O vizită de sea­ Confruntarea cu rigorile concursurilor de DUMITRU GHEONEA găsesc {n faze mai avansate chiar aşa. Aici, printre alte­ ele „Mersul autobuzelor".
ră în casele cîtorva părinţi ne dezvăluie a­ admitere în şcolile profesionale, licee, în- de execLiţie, pot fi date în
desea situaţii surprinzătoare. Am ajuns să vătămint superior şi mal departe cu exl«.
vedem, părinţi aplecaţi asupra mesei, exe- gentele unei anumite profesiuni scoate la aB^CT.rx^riT8a«yagpiJii
cuttnd sau finisînd un desen sau o hartă iveală, adesea cu brutalitate, lipsa unităţii
pentru a doua zi, iăcînd un rezumat sau o de vederi, a frontului comun i şcoală-faihî-
analiză gramaticală, sau în cazul cel mai lie. Şi atunci. In fata insucceselor, tînărul
frecvenţi rezolvlnd problemele de matema­ isi dă seama in sfirşit că nu se poate reali­ i
tică, în timp ce copiii lor urmăresc progra­ za plenar, iar părinţii, deznădăjduiţi, dau N O T E L E D E C O M E N Z I N U Ţ I N 3 E . . . C
mul pe micul ecran. vina pe şcoală sau pe „ghinion".
Râmlnem surprinşi cînd, făclnd observa­ In ceea ce ne priveşte pe noi, cadrele di­ Cu ce ne îmbrăcăm în — Totuşi, observăm după
ţie unor elevi eleve asupra ţlnutpi ves­ dactice, ne vom strădui să cîştigâm încre­ sezonul rece ? Cum ne notele de comandă că anumi­ tor al reţelei comerciale cu fericit caz sînt onorate parţial. Iarnă slnt cerute cizmullţe cu
timentar^ mal puţin decente, asupra păru­ derea şî afecţiunea elevilor şl părinţilor. satisiacem dorinţa de te produse lipsesc: scurtele de marfa căutată. Cele mal căutate sortimente de tete de boz la preţul de 480-530
lui prea mqre. vopsit sau tapat, asupra Numai pe baza unei aştfel de încrederi de­ frumos şi modern în ţi­ relon, cămăşile şi pijamalele Nu lipsesc jersee de lină, încălţăminte cum slnt pantofi de lei, cu feţe de velur, pre­
comportării ce nu concordă cu regulamen­ pline, trainice se poate realiza o conlucra­ nuta vestimentară ? Rai­ de finet, pantalonii de ştofă cămăşi §i bluze călduroase, cio­ monolit cu talpă sintetică, pan­ cum şî cu fele do bizon. De ce
rapi flauşati şi multe altele.
tul şcolar, nl se răspunde că au permisiu­ re rodnică, avlnd Ia bază principiul unităţii dul nostru prin ţfiagazl- groasă. Cum vă explicaţi q- tofi cu talpă duroflex exista In Oipsesc astfel de sortimente
nea părinţilor. In asemenea cazuri avem de acţiune, Pentru aceasta trebuie să ară­ nele de textile şl încăl­ ceasta ? La magazinul „Lumea copii­ cantităţi insuficiente. Să nu din magazin ?
de-a face cu o atitudine refractară a fami­ tăm In orice moment competenţa, solici­ ţăminte încearcă să dea Intr-adevăr, ne lipsesc aces­ lor" aprovizionarea cu artico­ mai amintim de pantofii cu ★
liei fată de exigenţele şcolii şl aceasta nn tudine, Integritate morală, interes şl pasiu­ un răspuns acestor în­ le de sezon este mulţumitoare, talpă de piele, cu preţul Intre După cum se vede. raidul
poate ft decît dăunătoare educaţiei tinere­ ne In munca noastră Inştructiv-educaţlvă, trebări. te articole, dar, nici în depozi­ spune vînzâtoarea Olga Popa. 170-210 lei, curent ceruţi, dar nostru a pus în evidenţă
tele I.CRT.I. nu se găsesc. Şi
Micii beneficiari pot să
se
tului. calităţi specifice educatorului comunist, să uneori chiar cele care se gă­ inexistenţi. Se vede treaba In­ laptp care permif o conclu­
In timpul vacanţelor, In mod deosebit, dovedim că şcoala dispune de mijloacele Vizitatoarele magazinului „E- sesc ne vin cuNÎntîrziere, din bucure de varietatea îmbrăcă­ zie clară. Aprovizionarea
s-au putut vedea, în familii, pe terasele cele ma! adecvate, ştiinţifice şi eficiente în va" sînt plăcut surprinse de mintei călduroase. Constatăm să că I.C.R.T.I. rămîne insen- magazinelor cu ariicole de
restaurantelor, sau ia grădinile de vară, ti­ îndrumarea formării morale, civice şl pro­ varietatea sortimentelor aflate sezon, care să satisfacă do
neri în ţinută extravagantă, care sub pri­ fesionale a tineretului. în vînzare. Se găsesc aici pal­ rinţele majorităţii europa
toane de diverse culori şi mă­
rimi din fire fine la preturi R a id prin m a g a zin e a le D e ve i rălorilor. este nesatisfăcă­
convenabile, rochii şi fuste din toare. Din discuţia pe care
stolă, gulere şi căciuli de bla­ am avut-o cu tovarăş»)) Ni-
colae Munteanu. directorul
Sporului calitativ al producţiei viitoare nă. Nu lipsesc nici articole lipsa mijloacelor de transport. însă că anumite articole lip­ unitate ne mărturiseşte că de din magazine a unor mărfuri
sîbilâ la aceste cereri. Şefa de
I.C.R.T.I.. am alint că lipsa
Următoarea vizită o facem
sesc. Avem In vedere cămăşu-
mai
pentru
cumpărătoarele
pretenţioase. Responsabilul ma­
din oraş. Aceeaşi întrebare:
şi modele de paltoane, mult
gazinului, Dumitru Topor, ne la magazinul de tricotaje nr. 5 tele flauşale, anumite mărimi fapt nici în depozit nu există de sezon se datoreşte şi
multe din produsele şi sorti­
«pune : marfa pentru sezonul rece. Ni­ căutate în prezent. mentele solicitate. slabei oriejijărî a unor şefi
de unităţi, care nu consultă
merisem Ia cîteva ore după
se i se asigure de pe acum o baza temeinica lume din alte oraşe ale jude­ o descărcare masivă de măr­ unitate, Ioana Leculeanu, de la te pentru copii se găsesc dîn . de fiecare dată sjo.cul de
— Vine la noi foarte multă
Cu toată bunăvoinţa şefei de
La magazinul de încălţămin­
mărfuri existent în depozite
furi.
articole
ţului pentru diverse
care, probabil, Ii se par moi — Am primit marfă chiar magazinul de încălţăminte pen­ articole de sezon doar cizmu- Intîpipjnăm greutăţi şl cu
lite. Lipsesc ghetele între nu­
tru bărbaţi, nr. 10, nu poli ple­
unij furnizori care np
işi
(Urmare din pag. 1) nor rampe s-a putut organiza nâtâtirea tehnologiilor de ex­ diverse, mai interesante. Me­ azi — spune şefa de unita­ ca încălţat din magazin. In a­ merele 19,5-20,5, bocanci între respectă contractul de livra­
Încărcarea mecanică a buşte­ ploatare şi industrializare a reu spun că la noi se găsesc te, tovarăşa Leontina Iacoban. fară de două sortimente de re
perarea râmînerilor In urmă la nilor. fapt care a înlocuit In lemnului. lucruri mai altfel. Sincer să fin Şi, spre bucuria noastră, toate cizme, alte articole de sezon numerele 21-26, ca să nu mal Ar mal fl poate şi alte
sortimentele amintite. De fapt, bună măsură munca manuală Considerăm că prin realiză­ faptul ne măguleşte, dar, ori­ comenzile ne-au fost onorate. nu prea găseşti. Probabil mer­ vorbim de culori $i formate. justificări, dacă o $a )c cău­
în timpul care a rămas pînă prevăzută acestei operaţii. rile şj măsurile luate, prin cum, sîntem direct interesai) Cu cîtva timp înainte venise Nu toţi copiii preferă însă ciz- tăm. Dar cumpărătorul nu
la finele anului, efortul nos­ Consider că sub aceste as­ munca întregului colectiv, In In aprovizionarea bună, abun­ chiar merceologul să ne anun­ ceologul care răspunde de a­ mulite. I.C.R.T.I. se arată In are nevoie de motivări, nîcî
provizionarea acestui
sector
tru se îndreaptă tocmai spre pecte avem toate condiţiile frunte cu organizaţia de par­ dentă a magazinului. Nu o dată ţe ce articole noi au mai fost cazul acesta un părinte vitreg. de note de comandă, ci de
acest obiectiv. Paralel, am ini­ pentru a depăşi indicatorul de tid, forestierii din Orăştie vor facem deplasări la Arad, Cluj, aduse pentru a face comenzi. face economii Ia... pingele. In Nici magazinul „Select" nr. 4 îmbrăcăminte şi încălţămin­
ţiat măsuri pentru ca planul productivitate prevăzut pentru pune In valgare reală toate re­ Sibiu şi în alte oraşe pentru Se vede că acum, în preaj­ schimb se face o adevărată de încălţăminte pentru ‘femei te. în sortiment bogat, pen­
anului viilor să fie atacat cu acest an. Aprovizionarea cu zervele existente, creînd con­ modele şi sortimente care pen­ ma sezonului rece, se manifes­ risipă de hîrtie : comenzi pes­ nu se poate lăuda. Cele mal tru sezonul de iarnă.
toate forţele încă din primele luniculare, fierăstraie mecani­ diţii optime de realizare e tru moment nu le găsim la tă interes şi operativitate pen­ te comenzi care, în final, nu solicitate articole de sezon lip­
Oile. In această privinţă exe­ ce şl mai ales tractoare va sarcinilor anului viitor. I.CRT.I. Deva. tru aprovizionarea acestui sec- slnt onorate, sau în cel maî sesc. Se ştie că pentru această AL. MODY
cutăm în prezent cu brigăzile trebui Insă intensificată, avind
care şi-au lichidat obligaţiile în vedere că pentru anul vii­
pentru anul tn curs alcătuirea tor sarcina de creştere a pro­
stocurilor de buşteni pe care-i ductivităţii muncii este cu O noua ediţie
vom folosi spre prelucrare In mult superioară acestui an. In
lunile Ianuarie şi februarie ce ne priveşte, am luat mă- „Sarcini actuale privind activitatea politico'educativă..." a albumului
ale anului viitor. Ne propu­ spri de a realizp Indici de n-
nem să asigurăm In stoc — tillzare sporiţi la capacităţile
este şi o prevedere a condu- noastre productive. „Epopee pe Someş" j
cejii combinatului nostru — Pornind de la ideea că rea­ Practica a demonstrat că u­ să explice convingător însem­
citea 32 000 mc buşteni. lizarea unei eficiente superi­ nul dîn cele mal operative, mai nătatea sarcinilor, să arate în nii solului fn R SR. în perioa­ în acelaşi timp Ilustrată cu SATU MARE. A apărut i
da 1971-1975 şi prevederile ge­
— Cura consideraţi actuala oare se manifestă În tot ceea directe şi mai eficiente mij­ mod competent cum trebuie nerale de perspectivă plnâ în extrase din Expunerea tovară­ în librării ediţia a doua, ;
şului Nicolae Ceauşescu din 23
nerealizare a productivităţii ce poate contribui la creşte­ loace de a aduce Ia cunoştin­ acţionat pen’ru realizarea lor. 1980, sarcipile aferente judeţu­ îmbogăţită, a albumului ;
muncii ? Ce măsuri aţi preco­ rea rodniciei muncii, sînt ne­ ţa maselor hotărîrile de par­ Pentru a imprima un conţi­ lui nostru în această direcţie. noiembrie 1970 cu privire la „Epopee pe Someş". Recdi- i
nizat pentru ca în anul viitor cesare rpăsurl moi energice ca­ tid şi de stat, propriile hotă- nut corespunzător muncii po­ Broşpra cuprinde, de aseme­ îmbunătăţirea organizării şi tată. ca urmare a unui re- ;
acest indicator să nu sufere re să conducă la o mal bnnă rîri pe care le adoptă organi­ litice, organizaţiile de partid nea, materiale care reflectă ex­ conducerii agriculturii, cu marcabit succes de librărie j
diminuări ? — adresăm Între­ folosire a capacităţilor de pro­ zaţiile de partid, de a-i mobi­ au fost îndrumate să dea o perienţa pozitivă a unor orga- fotografii iluştrind aspecte din şl presă, a numeroase soli- j
bările inginerului şef de ex­ ducţie, gospodărirea judicioasă liza pe toii oamenii muncii la mare atenţie instruirii sistema­ inizaţii de partid din coopera­ munca desfăşurată în unele u- citări din toate judeţpje ;
nităti agricole, cu
sugestive
ploatare, loan Năpai ? a materiilor prime, utilizarea îndeplinirea şarcinţlor ce te tice a agitatorilor. Venind în tivele agricole de producţie în ţării, lucrarea evocă, prin ;
raţională a forţei de muncă caricaturi prin care stnt com­ imagine şl verb. dramatica f
— Realizarea sarcinilor deo­ astfel încît, în ultimă analiză, stau în fată, de a populariza Inlîmpinarea cerinţelor impuse orientarea muncii politice şî bătute atitudinile retrograde ce încleştare cu apele a )o- :
sebit de importante pe care să se obţină In toate sectoare­ experienţa pozitivă, de a com­ de asigurarea unei asemenea educative spre realizarea sar­ se mai manifestă la unii mem­ cuitorilor din municipiul şi i
le avem de înfăptuit privind le de activitate o creştere în­ bate neajunsurile îl constitu­ instruiri, dar mai ales pentru !n ajutorul agitaturilor cinilor economice, privind dez­ bri cooperatori sau lucrători Judeţul Satu Mare — zona ;
ridicarea calitativă la un înalt semnată a productivităţii mun­ ie munca politică de la om Ja a pune Ia Inriemina celor ca­ voltarea şî apărarea proprie­ din agricultură. cea mal greu atinsă de ca- ;
nivel de eficientă a întregii cii, reducerea costurilor de om. S-a conturat clar şî jdeea re desfăşoară muncă politică din Mtăţile agricole tăţii obşteşti — datorie de Prin conţinutul lor, materia­ lamităţile naturale din pri- j
noastre activităţi presupune, producţie în condiţiile moder­ că eficienţa muncii politice de de masă un cit mai bogat ma­ seamă a fiecărui membru coo­ lele cuprinse In lucrarea amin­ măvara şi vara anului 1970. j
evident, realizarea şi depăşirea nizării produselor, ridicării masă, forţa ei de înrlurire de­ terial documentar, seclia pro­ perator. tita, Îmbogăţite cu calcule şî Albumul cuprinde 150 de j
indicatorului de productivitate. continue a calităţii acestora. pind In măsură liotSrlIoare de pagandă a Comitetului jude­ In ultima parte a lucrării se exemple convingătoare privind fotografii, o sugestivă pre- ;
In primele 10 luni, unitatea După cum declara inginerul cei chemaţi să o desfăşoare. ţean de partid a luat măsuri de relevă ce trebuie să şlie mem­ remuneraţia celor care mun­ faţă în limbile română şi j
noastră a înregistrat însă o Paul Zorescu, şeful serviciului De aceea, organizaţiile de editare a unor broşuri care cu­ brii cooperatori despre aplica­ cesc după forma de retribuire maghiară, rezumate în fran- ■
restantă la acest indicator cu plan din cadrul C E.I.L., accen­ partid s-au îngrijit ca din co­ prind cele ma! actuale proble­ cil din agricultură". Din cu­ rea acordului global în C.A.P., a muncii în acord global, pen­ ceza, engleză, germană şi :
0,7 la sută. Unele cauze stnt tuarea laturilor calitative esle lectivele de agitatori să facă me ce se desprind din docu­ prinsul broşurii, destinată agi­ despre legile privind organiza­ siile acordate ţăranilor coope­ rusă, precum şi nume- ;
obiective, altele ne aparţin. De caracteristică nu numai uni­ parte membri din birourile a­ mentele de partid, din hotărî- tatorilor din unităţile agricole rea producţiei şi a muncii In ratori, asigurarea minimului roase texte explicative me- j
aceea, în această perioadă de tăţii din Orăştie, ci tuturor cestora, ingineri, tehnicieni, rile adoptate de către condu­ se desprind perspectivele a­ agricultură, organizarea ,şi dez­ garantat ele., ele pot fi de un nlte să olere o iina- i
finalizare a sarcinilor anuale, unităţilor din cadrul combina­ maiştri, organizatorii grupelor cerea de partid şî de stat pen­ griculturii judeţului Hunedoa­ voltarea activităţilor indus­ mare folos agitatorilor din uni­ gine elocventă a erois- i
1971-1975;
ra în cincinalul
prin măsurile de mică meca­ tului, anul 1972 însemnînd un sindicale, membri ai birouri­ tru dezvoltarea continuă a in­ principalele obiective reieşite triale de prelucrare a produ­ tăţile agricole, tuturor organi­ mului salvării şl reconstruc- i
nizare am organizat încărcatul pas important tn direcţia per­ lor organizaţiilor U.T.C., bri­ dustriei şl agriculturii, pen- din programul naţional de dez­ selor agricole, construcţii si zaţiilor de partid din C.AP., tlei, a patosului revolutio- i
mecanic in depozitul de buş­ fecţionării structurii sorti-* gadieri sau şefi de echipă din Iru ridicarea nivelului activi­ voltare a zootehniei şi creşte­ prestări de servicii în unităţi­ I.A.S. si întreprinderile de me­ nar şi a solidarităţii de ne- '
teni al fabricii. înlocuind mun­ mentale. Avînd însă in vedere C.A.P., cooperatori fruntaşi, tăţii de educaţie în rindul oa­ rea producliei animaliere — le aparţinînd consiliilor popu­ canizare a agriculturii în mun­ înfrint a tuturor locuitori- ţ
ca manuală a 70 de oameni cu condiţiile specifice de desfă­ lucrătorii cu înalta calificare menilor muncii de la oraşe sî contribuţia judeţului nostru In lare, cooperative agricole, meş­ ca polilică ce o desfăşoară. lor patriei. fără deosebi- j
cea a 4 mecanizatori. Elibera­ şurare a activităţii la U.ELL. din I.A.S., mecanizatori, oa­ sale. realizarea lor; obiectivele de teşugăreşti şi de consum şi Deosebit dc necesar este ca re de naţionalitate, imagi- j
rea acestei forte de muncă, Orăştie, mărimea acestei uni­ meni care cunosc temeinic Recent a ieşit de sub tipar importantă majoră îzvorîte din despre măsurile privind îmbu­ lucrarea respectivă tă fie fo­ nea tonică a unităţii moral- j
în condiţiile în care producţia tăţi, conrlucerea combinatului problemele de la locul de mun­ şi a fost difuzată în toate or­ programul naţional privind nătăţirea condiţiilor de viaţă losită în scopul pentru care n politice a poporului postru j
globală va creşte prin alcătui­ va acorda un sprijin substan­ că unde îşi desfăşoară activi­ ganizaţiile de partid broşura gospodărirea raţională a resur­ ale lăranîlor cooperatori. fost ediinlă, la îmbunătl liron în jurul Partidului Comunist i
rea stocurilor pentru anul vii­ ţial acesteia. S-a prevăzut ast­ tatea, care se bucură de stimă intitulată „Sarcini actuale pri­ selor de apă, extinderea lucră­ Scrisă într-un limbaj plăcui, continuă o muncii politice de Ropiân, a conducerii salo. i
tor. nu poate să aibă decit un fel îmbunătăţirea planului do si încredere, cu pregătire po­ vind acfivitatea politîco-educa- rilor de irigaţii. îndiguiri, de­ accesibil tuturor celor cărorn masă în uniiîjti'o agricole. Executată jn condiţii rţra- j
efect pozitiv asupra producti­ aprovizionare cu piese de litică şi profesională, în stare tivă în rindul oamenilor inun- secări şi combatere a eroziu­ li sc adresează, broşura este PAUL VAL.- !? lice irepi oşabile. lucrarea s<* |
vităţii muncii. De asemenea. schimb, materii si maleriale. impune ca „un valoros act j
In parchete, prin construirea u­ se urmăresc prin studii imbu- editorial şi uman".