Page 55 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 55
4 DRUMUl SOCIAUSMUIUI 6 Nr. 5244 • MIERCURI 17 NOIEMBRIE 1971
IN TERN AŢIO N AL!
mm a oxo. Sesiunea comisiei
interguvernamentale consultative A T L A S
NAŢIUNILE UNITE 16. — zoluţiei privind restabilirea rarea suveranităţii şi indepen româno-coreene
Corespondentul Agerpres, C. drepturilor Chinei la O.N.U., dentei naţionale a ţărilor,
Alexandroaie, transmite: Du tuturor ţărilor care au spriji pentru apărarea păcii şi pro Lansarea satelitului
pă cum s-a mai anunţat, luni, nit rezoluţia sau şi-au expri movarea progresului omenirii. PHENIAN 16 (Agerpres). — construcţii de maşini, indus „Exp/orer-45"
delegaţia R.P. Chineze la Na mat simpatia Iată de China. Şelul delegaţiei chineze s-a Intre 9 şi 14 noiembrie, s-au tria chimică, industria mate
ţiunile Unite a luat parte pen Prin restabilirea drepturilor le pronunţat pentru dreptul tutu desfăşurat la Phenian lucrări rialelor de construcţii ele.
tru prima oară la lucrările A gitime ale R.P. Chineze şi prin ror ţărilor, mari sau mici, de le celei dc-a doua sesiuni a Protocolul încheiat cu acest O echipă de specialişti
dunării Generale. Cu acest expulzarea clicii lui Cian Kai- a participa pe picior de egali comisiei interguvernamentale prilej stabileşte un program italieni a lansat cu succes,
prilej, au luat cuvlntul nume Si din O.N.U. şi organismele tate la viata internaţională, consultative în problemele re concret pentru finalizarea u luni, de pe platforma de
roşi delegaţi, printre care re sale a /ost îndreptată o stare pentru dreptul fiecărui popor laţiilor economice şi tehnico- nor importante acţiuni de co lansare „San Marco", din
prezentanţii României, Alba de lucruri nejustificabilă, a de a-şi alege sistemul social ştiinţifice dintre Republica So laborare economică; cl a fost Kenya, un satelit destinat
niei. Kuweitului, în numele spus vorbitorul. potiivit propriei sale voinţe. cialistă România şi R.P.D. Co semna», din pârlea României, cercetărilor ştiinţifice. Dc
statelor asiatice, Cehoslova In numele guvernului R.P. El a declarat câ problemele u reeană. Subliniind cu satisfac de Ion Pălan, vicepreşedinte fabricaţie americană şi de
ciei, în numele unui grup de Chineze, Ciao Kuan-hua a sub nei ţări trebuie să (ie rezol ţie realizarea cu succes a pre al Consiliului de Miniştri, pre numit „Explorcr-45“, sate
state socialiste. Olandei, în liniat că Taivanul este o parte vate de către propriul popor, vederilor sesiunii anterioare, şedintele părţii române In co litul a fost lansat cu ajuto
numele unor ţări vest-europe- inalienabilă a teritoriului Chi că problemele lumii trebuie re ceea ce a dus la lărgirea şi misie, iar din partea R.P.D. Co- rul unei rachete de tipul
ne, Danemarcei, în nu nei, că toate forţele armate zolvate de către ţările lumii, că diversificarea în continuare a rene de Zâng Zun Thek, vice „Scout" şi plasat pe o or
mele statelor nordice, Ma ale S.U.A. trebuie să lîe re problemele Naţiunilor Unite VIETNAMUL DE SUD. — In ultimele trei luoi, ostaşii Armatei schimburilor de mărfuri, la bită ecuatorială, avînd a-
rocului, în numele ţărilor a trase din Taivan şi din strîm- trebuie rezolvate în comun de de Eliberare din Vietnamul dc Sud au repurtat numeroase vic dezvoltarea relaţiilor de prie preşedintele Cabinetului de poQcul dc 28 876 hm, iar
torii, cauzlnd pierderi grele lua micului.
rabe, S.U.A., în numele tării toarea Taivan. către toate statele membre. In fotografie t — Atac Impotri va liniilor inamice Io regiunea tenie şi colaborare dintre cele Miniştri, preşedintele pârlii co perigeul dc 222 hm. „Ex-
gazdă, care au salutat prima Ciao Kuan-hua a arătat, în Şeful delegaţiei chineze s-a Quang Tri. două ţări, comisia a abordat reene din comisie. plorer-45", a cărui greuta
delegaţie a R.P. Chineze la continuare, \că guvernul si po pronunţat pentru o conferin în cea de-a doua sesiune mul Sesiunea s-a desfăşurat în- te este de 51,9 hg şi de
O.N.U., apreciind aceasta ca porul chinez se opun politicii ţă la nivel înalt, la care să tiple probleme ale colaborării tr-un spirit constructiv, de spre care agenţia France
un moment istoric în viata or imperialiste de agresiune şi participe toate (ările lumii, bilaterale în domenii ca in- prietenie, înţelegere şi stimă Presse afirmă că este, de
ganizaţiei. război, sprijină popoarele şi consacrată problemei interzi HELSINKI Miting de masă la dţistria minieră, metalurgică, reciprocă. fapt, un laborator spaţial
A luat apoi cuvlntul şelul naţiunile asuprite în lupta lor extrem de perfecţionat,
delegaţiei R.P. Chineze, Ciao dreaptă pentru libertate şi e cerii şi distrugerii armelor nu are misiunea de a studia
Kuan-hua, ministru adjunct al liberare, pentru a deveni stă- cleare. detaliat cimpul magnetic al
afacerilor externe, care a ex plne pe soarta lor — poziţie încheierea „Săptămînii de păminlului, care in regiu
primat satisfacţia delegaţiei de conformă cu spiritul Cartei nea respectivă perturbează
a participa la lucrările Adună Naţiunilor Unite. Evoclnd ro Comitetul Politic special al încheierea Congresului comunicaţiile.
rii Generale a Naţiunilor Uni lul O.N.U. si principiile Cartel Adunării Generale a O.N.U. a solidaritate cu Vietnamul11 Dit})ă cum precizează a-
te. El a adresat, în numele sale, vorbitorul a declarat că adoptat, în cursul şedinţelor genţiu liculer, lansarea a
guvernului si poporului chi China se va alătura tuturor sale de luni şi marţi, B pro naţional al P.C. cestui satelit s-a făcut in
nez, sincere mulţumiri celor ţărilor şi popoarelor care iu iecte de rezoluţie privind po HELSINKI 16 (Agerpr«s). - potriva popoarelor Indochinei baza unui program comun
dc
cercetări spaţiale ita-
23 de ţări, printre care şl besc pacea şi va acţiona, îm litica de apartheid a guvernu „S.U.A. — afară din Vietnam!4*’ şi retragerea imediată a tru din Marea Britanie liano-american. Primul sa
România, iniţiatoare ale re preună cu acestea, pentru apă lui rasist din Africa de Sud. „Poporul vietnamez va Învin pelor americane din această telit, lansat in virtutea a
ge !" — sînt lozinci care au regiune a lumii. 52 dc organi cestui program a fost „Ex-
dominat marele miting de ma zaţii sindicale, de tineret şi LONDRA 16. — Corespon extinderea mişcărilor de eli plorcr-42** şi lansarea sa
să ce a avut loc tn capitala studenţeşti au semnat un apel dentul Agerpres, Nicolae Plo- berare naţională, intensificarea a avut loc. în decembrie
Finlandei, In încheierea „Săp- in care este condamnat răz peanu, transmite: Marţi s-au si combativitatea luptei clasei anul trecut.
întrevedere Georges Pompidou — tăminii de solidaritate cu Viet boiul imperialist al S.U.A. îm încheiat la Londra, într-o at muncitoare din lumea capita
namul", In cadrul diverselor
manifestări care au avut loc cu potriva popoarelor indochine- mosferă de puternic entuziasm, listă, rezoluţia prezintă un ta Laserul — folosit in S‘
ze şî care exprimă
sprijinul
blou al situaţiei politice, eco
32-lea
lucrările celui
de-al
acest prilej la Helsinki şi în pentru propunerile paşnice, în Congres naţional at Partidului nomice şi sociale din Anglia, explorarea sistemu- \
Corneliu Mănescu alte oraşe, opinia publică fin şapte puncte, ale Guvernului Comunist din Marea Britanie, care se caracterizează prin lui „Pămînt-Lună" ţ
landeză s-a pronunlat pentru^ Revoluţionar Provizoriu al Re eveniment important în viata stagnare, inflaţie şi şomaj
încetarea agresiunii S.U.A. îm-~ publicii Vietnamului de .Sud. comuniştilor, a clasei munci prin înrăutăţirea situaţiei cla
PARIS 16. — Coresponden La sfîrşitul întrevederii, mi Doresc. în încheiere, să sub Un grup de cercetători t
tul Agerpres, Paul Diacones- nistrul român a făcut presei liniez ca întrevederea avută cu toare, a tuturor oamenilor sei muncitoare, prin atentate ai Institutului dc fizică din j
cu, transmite: Marţi după-a- următoarea declaraţie: domnul preşedinte al Franţei, muncii britanici. la cele mai elementare drep Moscova şi ai Observata- )
miază, preşedintele Franţei, „Am folosit acest plăcui pri Georges Pompidou. continuă In ultima zi a lucrărilor, de turi ale celor ce muncesc. rviui Aslrofizic din Cri- 4
Georges Pompidou, d-a primit lej pentru a transmite pre tradiţia întllnîrilor dintre re legaţii au adoptat o serie de Rezoluţia s-a pronunţat pen îneca al Academiei dc Şti- )
la Palatul Elysee pe ministrul şedintelui Republicii Franceze, prezentanţii ţărilor şi guverne rezoluţii, printre care Rezolu tru unitatea de acţiune a cla inţe a U.lt.S.S. au realizat \
afacerilor externe al României, domnul Georges Pompidou, un lor noastre si nc îndreptăţeş BAGDAD t)Caria irakiană"—document ţia politică intitulată: „Unita sei muncitoare, a forţelor de experienţe dc locaţie a re- 1
Corneliu Mănescu. mesaj de salut şi de prietenie te să- privim cu optimism vii te, Partidul comunist şi lupta stînga din Anglia, tn lupta flectorului unghiular insta- >
pentru socialism", care con
pentru bunăstarea
poporului
In cursul întrevederii, au din partea preşedintelui Consi torul relaţiilor, atît de priete stituie un veritabil program de britanic, pentru cauza socialis lat pe Lună de echipajul i
fost evocate evoluţia ascen liului de Stat al Republicii So neşti, dintre naţiunile şi po care defineşte obiectivele politice luptă şi acţiune a comunişti mului. navei cosmice americane \
dentă a relaţiilor româno-fran- cialiste România. Nicohic poarele noastre*'. lor englezi în perioada urmă „Apollo-15", relatează a- i
Congresul a ales noul Comi
ceze, precum şi posibilităţile Ceauşescu. ★ toare. tet Executiv, format din 42 de genţia TASS. Cu acest pri- '
lej, au
fost
inregistrate \
de lărgire a cooperări® în In cursul întrevederii cu cu Marti, au fost reluate, la şi economice ale {arii După ce subliniază schimbă membri, care, în prima s-a şe semnale reflectate dc caii- t
domeniul economic, tehnico-sti- re m-a onorat preşedintele re Quai d'Orsav. convorbirile din rile hotărltoare produse pe dinţă din luna ianuarie, anul tate bund. j
inţîfic şi cultural dintre cele publicii, a fost exprimată, de tre ministrul afacerilor exter plan mondial în favoarea for viitor, va desemna mai intîi Prin această experienţă, ţ
BAGDAD 16 (Agerpres). —
Unul din principalele obiecti
două ţări. Preşedintele Franţei ambele părţi, satisfacţia fată de ne al României, Corneliu Mă Preşedintele Irakului, Ahaied ve Înscrise in Cartă îl consti ţelor socialismului, manifesta Comitetul Politic, iar apoi pe care constituie un pas tna- 1
şi ministrul afacerilor externe evoluţia fericită, continuu as nescu, şi ministrul de externe Hassan Al-Bakr, 3 rostit o cu- tuie lichidarea dominaţiei rea cu tărie a superiorităţii secretarul general şi pe pre inie in explorarea siste- ;
al României şi-au exprimat sa cendentă. pe multiple planuri, al Franţei, Maurice Schumann. vtntare radiotelevizată în ca străine asupra bogăţiilor petro sistemului socialist mondial, şedintele partidului. mului „Pămint-Lunăa cu )
tisfacţia în legătură cu intra Au fost abordate, cu acest pri re a prezentai , Carta irakia liere ale tării şi trecerea lor ajutorul laserului, a fost
rea înlr-o fază mai avansată a relaţiilor româno-francezc, lej, probleme de inleres reci sub suveranitatea naţională. rezolvată sarcina impor
bazată pe înţelegere, stimă şi proc privind dezvoltarea şi lăr nă", elaborată de partidul de tantă dc dirijare precisă a
a pregătirii conferinţei pentru guvernămînt Baas, document Carta prevede că va fi consti
securitate In Europa, sublini respecl reciproc, apreciindu-se girea cooperării şi a relaţiilor care defineşte obiectivele poli tuită o Adunare Naţională, va Senatorul american Abraham Ribicoff instalaţiei laser, precizează
ind faptul că România şi rolul deosebit de important pe bilaterale in toate domeniile de tice şi economice ale ţării. fi promulgat un sistem al ad agenţia sovietică-
activitate.
Franţa au puncte de vedere care l-au avui, tn această pri La amiază, ministru afaceri Şeful stalului a precizat că ministraţiei locale şi vor fi a cere măsuri urgente pentru \ Automobil electric \
comune In ce priveşte modali vinţă, masurile convenile cu lor exlerne al României, Cor această Cartă va pregăti ca lese consilii poputare Ia toate
tăţile de organizare şi scopu prilejul vizitei In Franţa a pre lea pentru elaborarea unei con nivelurile. Referitor la problema
neliu Mănescu, cu soţia au
Printre atracţiile Salo- t
rile acestei conferinţe, menită şedintelui Consiliului de Slal oferit un ddjun in onoarea mi stituţii permaneme (care va fi kurdă, Carta apreciază că pro promovarea comerţului Est-Vest \ nului automobilului de la .
să creeze un climat de destin al României şi concretizate în nistrului afacerilor externe al sancţionată în cadrul unui re clamaţia de la 11 martie 1970 ) Tohio se numără şi turis- \
dere, înţelegere şi cooperare ferendum), „şi pentru emanci a constituit cadrul viabil al NEW YORK 16. — Cores că „Statele Unite trebuie să k mul „Xi", prezentat de fir- j
pe continentul nostru şi în în Declaraţia româno-franceză a- Franţei, Maurice Schumann, şi parea economiei de sub contro salvgardării drepturilor şi as pondentul Agerpres, Constan adopte măsuri urgente pentru 1 ma japoneza „Subaru", că- >
treaga lume. dopt-ată cu această ocazie. a soţiei sale. lul capitalului străin. piraţiilor populaţiei kurde. tin Alexandroaie, transmite: promovarea schimburilor co } re ar putea deveni cel din- l
Carta cheamă la „constitui Senatorul american Abraham merciale cu ţările socialiste i iii automobil electric co- l
rea unei targi coaliţii, care să Ribicoff, unul dintre autorii şi să acorde clauza naţiunii } mercializabil. Intr-adevăr, I
proiectelor de lege asupra li
NAŢIUNILE UNITE. — Starea sănătăţii secretarului ge Comisiei economice a O.N.U. servească drept bază pentru beralizării comerţului Est- celei mai favorizate şi altor 1 constructorii au reuşit să J
ţări socialiste, în afara Iugo \ rezolve principala proble- \
neral a? O.N.U., U Thant, s-a ameliorat simţitor, a declarat pentru Europa, care se des instituirea unui sistem politic Vest supuse dezbaterii Con slaviei şi Poloniei care bene * mă legată de automobilele ţ
un purtător de cuvînt al organizaţiei. Secretarul general, făşoară la Geneva, discută o beneficiind de mari posibili gresului S.UA., a declarat, In ficiază deja de această clau ’ de acest gen: cea a auto- .*
care a fost spitalizat începind de Ia 2 noiembrie, ca urmare a m a serie de probleme privind tăţi în îndeplinirea obiective cadrul conferinţei anuale a A ză". \ nomici. Graţie utilizării a \
a unei afecţiuni stomacale, îşi va putea relua activitatea cel cooperarea europeană in do lor propuse". sociaţiei fiscale internaţionale, Arătind că din cele 18 mili i două baterii, una pe bază i
mai tîrziu la sfîrşitul lunii in curs, a precizat purtătorul de meniul gazelor. arde de dolari, cit reprezintă ' dc cadmiu pentru demara- ?
cuvînt. miting al Mişcării sociale ita Lucrările sesiunii sînt con valoarea volumului schimburi \ jc şi cealaltă cu praf de S
liene, organizaţie de tendin duse de reprezentantul tării lor comerciale Est-Vest, Su i zinc pentru drum, maşina (
ţă neofascistă. noastre, ing. Vasile Drug, telor Unite Ie revin doar 600 ’ poate parcurge 400 km cu ,
preşedintele comitetului. Crearea unei coaliţii politice milioane de dolari, senatorul a \ viteza de 40 km la oră, sau 1
BONN. — Reîerindu-se la lui comunist italian, a decla BELGRAD. — Id comuni subliniat că retatiîlc comercia ^ 200 hm cu viteza de 90 hm \
hotărîrea adoptată de miniş rat că „tineretul democratic catul cu privire la vizita in NEW YORK. — La Denver. in Adunarea Naţională pakistaneză le cu ţările socialiste trebuie la oră. Punerea sa la punct t
trii de externe al ţărilor şi progresist de pe continen Iugoslavia a premierului capitala statului Colorado, i va fi încheiată după apro- >
membre ale Ligii Arabe de tul nostru tinde spre reali Maltei, Dom Mintolf, se ara la Academia forţelor aeriene substanţial lărgite $i, ca atare, I ximativ trei ani. In ceea ce \
a amîna pentru luna martie a zarea unei securităţi reale în tă că acesta a avut convor americane a avut Ioc o de RAWALPiNDI 16 (Agerpres). Pakistanul Răsăritean şi din „S.U.A. trebuie să-şi concen . priveşte preţul, acesta va (
anului 1972 examinarea pro Europa**. biri cu Gemal Bîedici, preşe monstraţie de protest Împo — Şapte partide politice de Pakistanul de Vest, va dispune treze eforturile asupra edifi ’ depăşi cu circa *50 la sută )
blemei restabilirii relaţiilor di In acest scop, intre 2 şi o dintele Cooslliullui Executiv triva războiului purtat de dreapta din Pakistan au hotă- de cel mai mare număr de cării unor raporturi economice \ pe cel al unui automobil \
strînse cu aceste ţări".
plomatice cu Republica Fe decembrie, reprezentanţi ai Federal, procedtndu-se la un S.U.A. In Indochlna. Intr-o rît să lormeze o coaliţie în mandate in Adunarea Naţio i 'actual din această catego- ţ —
derală a Germaniei, purtăto organizaţiilor de tinerel din schimb de păreri privind căi declaraţie dată publicităţii, Adunarea Naţională, sub con nală — aproximativ 120 — In încheiere, Ribicoff a de ' rie.
rul de cuvînt al guvernului Europa se vor întruni la Flo le de întărire a relaţiilor re participanţii cer ca Statele U- ducerea preşedintelui Partidu menţionează agenţia. Locul al clarat că, „Intrucît coexisten Există, insă, şi un inco- J
lui democratic pakistanez, Nu
de la Bonn, Conrad Ahlers, renţa pentru a amplifica lup- ciproce şi de promovare a nîte să înceleze imediat a rul Amin, informează agenţia doilea în ce priveşte numărul ţa paşnică dintre ţările cu sis \ venient major: automobi- \
mandatelor parlamentare
va
teme politice diferite este sin
a declarat: „După convorbi la pentru pace. pentru lăr colaborării economice dintre mestecul lor în treburile in reveni Partidului Poporului, gura cale raţională de urmai, . Iul nu va putea lua la bord i
rea pe care a avut-o cu re girea cercului partizanilor cele două ţări. Cele două terne ale popoarelor din Asia Associated Press. Hotărîrea n condus de fostul ministru de cel mai logic obiectiv politic * decit două persoane şi o in- ’ .
dactorul sef al ziarului „Al convocării Conferinţei tn guverne au reafirmat hotări- de sud-est. „Numai In Laos fost luată la o conferinţă a externe, Zulfikar Bhutto, care \ cărcătura utilă de 100 kg, \
al Statelor Unite ar fi să con
Ahram*', Hassanein Heykal, problemele securităţii şi co rea de a acţiona în direcţia şi Cambodgia, se adaugă în şefilor celor şapte partide, în va avea 92 de deputaţi. tribuie la eforturite vizînd ca i restul spaţiului fiind ocupat (
cancelarul Willy Brandt ştie laborării In Europa. întăririi păcii şi securităţii, document, aproximativ 300 truniţi la Lahore- Numărul total at membrilor toate naţiunile să beneficieze ’ de voluminosul sistem e- !
că procesul care va duce la mai ales in zona Mării Me- de locuitori paşnici îşi pierd Noua coaliţie, care va repre Adunării Naţionale va fi do de avantajele reciproce ale \ lectric. \
restabilirea relaţiilor diplo ROMA. — La Torlno, Flo diterane. viaţa zilnic ca urmare a bom zenta o serie de partide din 313, schimburilor comerciale". u ______ _________ ______ ______
matice dintre ţările arabe Şi renţa, Bologna, Catanzzaro şt bardamentelor americane".
R.F. a Germaniei este în des în alte oraşe italiene au avut GENEVA. — Lucrările ce Politia militară a interve
făşurare, dar că mai este în Ioc puternice manifestaţii an lei de-a 18-a sesiuni a Co nit şi a arestat dteva zeci
că nevoie de un anumit timp tifasciste. Reunit! la chema mitetului de gaze din cadrul de demonstranţi.
pînă h încheierea Iui". rea Partidului Comunist. a Presse, şase mii de salariaţi ANKARA 16 (Agerpres). —
Partidului Socialist, a Asoci DIN LUMEA CAPITALULUI de la uzinele siderurgice din Inlr-un raport prezentat de
ROMA. — In cadrul unei aţiei naţionale a partizanilor BONN. — Primul ministru al Danemarcei, Jens Ot- regiunea belgiană Liege au în ministrul muncii al Turciei se
conierinte de presă organiza italieni şi a altor partide şi to Krag. aflat. începind de iuni. înlr-o vizită ofi ceput luni o grevă. Greviştii arată că in tară există, în
te de Comitelui italian pentru organizaţii, mai multe zeci cială de două zile la Bonn. a avut întrevederi cu cancela revendică îmbunătăţirea con prezent, 1 783 000 de şomeri.
convocarea, la Florenţa, a de mii de muncitori, ţărani, rul R.F.G., Willy Brandt. Potrivit unei declaraţii a pur Criza industriei metalurgice occidentale diţiilor dc viată. Greva a fost Populaţia activă a Turciei este
Conferinţei organizaţiilor de studenţi otc. şi-au reafirmat tătorului de cuvînt vest-germ an, Conrad Ahlers, cei doi şefi dc 15 623 000 de persoane, iar
tineret din ţările europene hotărîrea de a nu permite de guvern au abordat probleme legate de candidatura Dane LONDRA 16 (Agerpres). — comparaţie cu perioada simi declanşată după eşuarea unor economia naţională poate asi
sub lozinca „Tineretul pentru nici o tentativă de reînviere marcei la Piaţa comună, suprataxa de 10 la sută impusă re „Industria metalurgică a ţări lară a anului trecut, cu 10 la tratative între sindicatele sa gura locuri de muncă numai
securitatea europeană". Gian- a fascismului în Italia. Ma cent importurilor daneze şi care afectează în mod special ex lor occidentale nu a cunoscut, sută, în S.U.A. şi Japonia cu lariaţilor şi conducerea pa ta 13 840 000 de locuitori, se
carlo Borghinl secretar na nifestaţiile au avut loc In porturile vest-germane, precum şi unele probleme internaţio din 1945, o criză mal profun 7 la sută, iar In Franţa cu 6 tronala. menţionează In raport.
ţional al Federaţiei tineretu semn de protest fată de un nale, printre care evoluţia pozitivă a relaţiilor intereuropene. dă decit cea din prezent", la sută.
scrie ziarul „Financial Times" Suprataxa aaoipra Importuri
analizind conjunctura pe pla lor, aplicată de S.U.A., care
ta mondială a otelului. Spe afectează şi otelul sau produ
Constituirea Frontului fi stopată în vara anului în mult situaţia pe piaţa occi
închiderea fîrgulul ranţele că această criză va sele din otel, complică şi mai
curs s-au risipit ca un fum, dentală a otelului, Intrucît ta
revoluţionar antiimperialist una d'n particularităţile feno S.U.A. o treime din producţia
de toamnă adaugă ziarul, subliniind că rile Pieţei comune exportă tn
lor de otel, iar Anglia — o
de ia Canton menului este aceea că et are cincime. Suprataxa reprezintă
loc pe fondul unei „dramati
LA PAZ 16 (Agerpres). — rea libertăţii presei, reprima necesitatea „unirii inlr-un front ce" concentraţii în producţia pentru aceste tari însemnate
In capitala Boliviei a fost dat rea mişcărilor progresiste. în comun a tuturor forţelor revo
Corespondentul Agerpres, Ion publicităţii un comunicat care chiderea universităţilor, viola luţionare şi progresiste din Bo metalurgică. In primele 10 pierderi financiare $i necesi
Gălăteanu, transmite : La Can anunţă constituirea „Frontului rea drepturilor sindicale. Toto livia, în vederea marii bătălii tuni ale anului în curs, men tatea de a-şi intensifica lupta
ton şi-a închis porţile tirgut revoluţionar antiimperialist din dată, guvernul Banzer a trecui care să ofere o perspectivă ţionează „Financial Times**, de concurenţă cu monopoluri
de toamnă pentru export. Timp Bolivia" (F-RA), la care partici la denalionalizarea industriei reală instaurării puterii popu producţia de otel în Anglia şi le americane aflat ta adăpos
de o lună, tirgut a fost vizi pă comuniştii, socialiştii, re petroliere şi transferarea bo tul măsurilor protectionîste,
tat de 20 000 de persoane din prezentant) ai sindicatelor şi ai lare şi naţionale, să conducă R.F. a Germaniei a scăzut, în conchide „Financial Times".
aproape 100 de ţâri, printre ca altor organizaţii de masă — găţiilor ţării către companiile Ia redobîndirea bogăţiilor na
re şi România. Numărul vizita anunţă agenţia Prensa Latina. străine. turale, a suveranităţii politice Deficitul balanjei de plăff americane
torilor a crescut de peste 10 Din FRA. fac parte, de aseme Comunicatul FRA subliniază şi a drepturilor democratice".
ori, fată de prima ediţie, dîn nea, o serie de personalităţi WASHINGTON 16 (Ager- trimestru de 5,5 miliarde, iar
primăvara lui 1957, la care au politice, între care fostul pre Divergenţe în coaliţia grupărilor preş). — Deficitul balanţei de în cel de-al doilea — de 5,7
luat parte reprezentanţi din şedinte Juan Jose Torres şi plăti a Statelor Unite a atins, miliarde. Deci în primele 9
20 de ţări. maiorul Ruben Sanchez, co de dreapta în trimestrul al treilea, 12,1 luni ale acestui an deficitul
La recepţia organizată cu mandantul forţelor armate re miliarde dolari. Acest nivel balanţei de plăti - a depăşit 23
prilejul închiderii lîrgului si voluţionare. LA PAZ 16 (Agerpres). — Mişcarea Naţionalistă Revolu al deficitului balanţei de plăti miliarde, în comparaţie cu 9,8
la care au luat pai le 4 000 de Analizind împrejurările tn Coaliţia grupărilor de dreapta, ţionară. Pe de altă parte, Fa în cursul unui trimestru n-a miliarde pe Întregul an 1970.
invitaţi, Cen Iu, directorul Ur- care a avui Ioc recenta lovitu care sprijină guvernul bolivi langa socialistă boliviană, altă mai fost atins niciodată în is Din surse oficiale america
ră militară de stat din Bolivia,
gului şi vicepreşedinte al Co comunicatul arată că instalarea an al colonelului Hugo Ban formaţiune politică din coali toria S.U.A., a precizat un ne s-a menţionat că deficitul
zer, trece printr-un moment de
mitetului Revoluţionar al pro guvernului prezidat de colone criză, relatează agenţia Pren ţia guvernamentală, a dat pu purtător de cuvînt al Depar ar fi fost mult mai mare, dacă
vinciei Guandun. a subliniat: lul Hugo Banzer a (ost posibi sa Latina. Hernan Siles Suazo, blicităţii un comunicat tn care tamentului Comerţului. Administraţia nu ar fi re
„Prietenii veniţi In China dez lă printr-o acţiune coordonată fost preşedinte al Mişcării Na îşi exprimă temerea că actua Deficitul balanţei de plăti curs la măsurile protecţionls-
voltă relalii comerciale cu noi, lele divergente dîn conducerea americane a fost în primul te. începind de Ia 15 augus.t.
a clementelor reacţionare in ţionaliste Revoluţionare —
pe baza principiului egalităţii terne in complicitate cu reac- componentă a coaliţiei guver coaliţiei ar putea duce la „dez
şi avantajului reciproc. Rela ţiunea externă. namentale —, a criticat o serie integrarea" acesteia. Liderii a Mişcări greviste
ţiile de prielenie dintre Chi Pentru a se menţine la pute de măsuri ale guvernului Ban cestei grupări şi-au declarat
na şi celelalte lări se întăresc re, subliniază comunicatul, ar- zer. între care şi reintroduce dezacordul cu poziţia adoptată RABAT 16 (Agerpres). — „l’Opinion" informează că ac ITALIA. — Principalele ccniro muncitoreşti din Roma, Milano,
prin intermediul oceslor schiro luaIul regim bolivian foloseş rea pedepsei capitale împotri împotriva luî Suazo şi au a- Docherii din portul marocan ţiunile greviste ale docheri Barcelona, Brescla, Bologna şl FI orenfn antrenează mase largi de
oameni al muncii, dc toate cate goriile In lupta pentru o nouă
buri". Cen Iu a afirmai că re te ca metode de guvernare ur va persoanelor acuzate de „ac nuntat că se vor opune înlo Casablanca ou declarat grevă lor din portul Casablanca sînt politică economică, o nouă pollti că dc Investiţii, pentru revendi-
laţiile comerciale ale R.P. Chi mărirea si arestarea muncito ţiuni subversive". Aceste cri cuirii sale din conducerea coa după ce administraţia a refu sustinule şi de lucrătorii din cărl de ordin general, împotriva planurilor creşterii continue a
neze vor continua să se in rilor, funcţionarilor, cadrelor tici au provocat nemulţumirea liţiei. „Intransigenţii" din MNR zat să satisfacă revendicările portul Mohameddia. preturilor şi » costului vieţii.
In fotografic : — Manifestaţia muncitorilor din Bologna fmpo-
tensifice, ca urmare a extin didactice şî ailor elemente pro acelora care sprijină necondi doresc să instaleze in fruntea privind îmbunătăţirea condi ★ triva ridicării preturilor, pentru reforme privind problema loeuln-
derii legăturilor prieteneşti cu gresiste şi internarea lor în ţionat guvernul şi care au ce coaliţiei pe fostul preşedinte ţiilor de viată ale lucrătorilor BRUXELLES 16 (Agerpres). ţelor.
celelalte ţări ale lumii, lagăre de concentrare, suprima rut excluderea lui Suazo din Paz Estenssoro. din port. Ziarul marocan — Potrivit agenţiei France
O s<l< #>tl* « l • l i i n t n l t f t a i i a « ! • R * B « • 1 C ( T a la t A s n a 'A 9 1 1 *3 ( | | t< O Q T i r it « s n .< .<