Page 56 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 56

PROLETARI  DIN  TOATE ŢĂRILE.  UNIŢI-VĂ!                         Tovarăşul  NICOLAE  CEAUŞESCU


                                                                                                                                                                                                 a  primit  pe  ziarista  chiliana

                                                                                                                                                                                                              Virginia  Vidai


                                                                                                                                                                                                 Miercuri  dimineaţa,  tovară­  Comunist  din  Chile,  care  face
                                                                                                                                                                                               şul  Nicolae  Ceauşescu,  secre­  o  vizită  In  tara  noastră.
                                                                                                                                                                                               tar  general  al  Partidului  Co­  Cu  acest   prilej,   tovarăşul
                                                                                                                                                                                                                              Nicolae  Ceauşescu  a  acordat
                                                                                                                                                                                               munist  Român,   preşedintele
                                                                                                                                                                                                                              ziaristei  chiliene  un  interviu.
                                                                                                                                                                                               Consiliului  de  Stat,  a  primit
                                                                                                                                                                                                                               La  primire  a  participat  Con­
                                                                                                                                                                                               pe  ziarista  Virginia  Vidai,  de   stantin  Mitca,  consilier  la  CC.
                                                                                                                                                                                               la  „El  Siglo",  ziarul  Partidului  al  P.C.R.
                                                                                                                                                                                                 Agerpres relatează




                                                                                                                                                                                                 INAUGURAREA  UNOR  NOI      tărie,  maşini  de  spălat  rufe,
                                                                                                                                                                                                                             echipament  auto,  maşini   de
                                                                                                                                                                                                 PABRICI  DE  LAPTE
                                                                                                                                                                                                                             calcul  şi  pentru  altele.
                                                                                                                                                                                                   Recent  s-a  terminat   con­
                                                                                                                                                                                                 strucţia  unor  noi  fabrici  de   METODE  EFICIENTE
                                                                                                                                                                                                 lapte  la  Tîrgu  Secuiesc,  Hue­  APLICATE  CU  SUCCES  ÎN
                                                                                                                                                                                                 din, Zimnicen, Huşi si Olteniln.
                                                                                                                                                                                                 In  ritm  intens  se  desfăşoară   INDUSTRIA  SIDERURGICA
         ANUL  XXIII.  Nr.  5 245                                                 iO I  18  NOIEMBRIE  1971                                                        4  PAGINI  -   30  BANI       lucrările  pentru  inaugurarea
                                                                                                                                                                                                 fabricilor  de  produse  lactate   In  industria  siderurgică  se
                                                                                                                                                                                                 de  la  Tîrgovişte,  Tulcea  si   aplică  cu  succes  o  serie  de
                                                                                                                                                                                                 BSneasa.  judeţul   Constanţa,   metode  eficiente  menîto  să
                                                                                                                                                                                                 iar  la  Sf.  Gheorghe  şi  Arad   reducă  actualele   consumuri
        Sarcină  actuală  şi  de  mare  însemnătate                                                                                                                                              a  început  construcţia   unor   specifice  sub  normele  teh­
                                                                                                                                                                                                 întreprinderi  similare.    nice  stabilite  prin  plan.  Ast­
                                                                                                     „Indicatorii  de  plan                                                                      O  GAMA  VARIATA            fel,  fa|ă  de  realizările  anului
                                                                                                                                                                                                                             Irerut,  consumul  de  cocs  a
                                                                                                                                                                                                                             lost  redus  cu  19  kg  pe  tona
        pentru  lucrătorii  ogoarelor                                                                 în  zootehnie  să                                                                          DE  MOTOARE  ELECTRICE      de  fontă.  Ca  atare,  numai  cu
                                                                                                                                                                                                   Fabrica  de  moloare  elec­  economiile  de  cocs  realizate
                                                                                                                                                                                                                             pină  acum.  pe  ansamblul  in­
                                                                                                                                                                                                 trice  din   Piteşti  a  realizat   dustriei  siderurgice,  se   pot
                                                                                                         fie  realizaţi                                                                          motorul  electric   cu   scria   elabora  în  plus  45 000  tone
                                                                                                                                                                                                 1600 000.  In  prezent,  colec­
                                                                                                                                                                                                                             de  fontă.  Institutul  de  Cer­
                NICI  0  RESTANŢĂ  LA                                                                    exemplar 1“                                                                             tivul  unităţii  industriale  ar-   cetări  Metalurgice  (I.C.E.M.)
                                                                                                                                                                                                 qeşene  realizează  o  gamă  va­
                                                                                                                                                                                                                                  Bucureşti
                                                                                                                                                                                                                                             întreprinde
                                                                                                                                                                                                                             dîn
                                                                                                                                                                                                 riată  de  motoare  electrice  a-
                                                                                                                                                                                                                                                vederea
                                                                                                                                                                                                                             noi  invostigaţil  în
                                                                                                                                                                                                 slncrone  destinate   echipări»   gospodăririi  judicioase  a  coc­
                                                                                                      DEVA.   —   Secţia   pro­                                                                  masinilor-unelte,   pompelor   sului.  între  altele,  se   stu­
         EXECUTAREA  ARĂTURILOR                                                                     pagandă  a  Comitetului  ju­                                                                 hidraulice,  diferitelor  chimică,   diază  extinderea  metodei  de
                                                                                                                                                                                                                     Insta­
                                                                                                                                                                                                 laţii  din  industria
                                                                                                               partid  a  editat,
                                                                                                    deţean  de
                                                                                                                                                                                                                             prcîncălzîre  a  gazului  metan
                                                                                                    zilele  acestea,  o  foaie  vo­
                                                                                                    lantă  consacrată  probleme­                                                                 agricultură.   precum  şi  mo­  introdus  în  furnale,  conco­
                                                                                                                                                                                                                 fracţionare
                                                                                                                                                                                                       electrice
                                                                                                                                                                                                 toare
                                                                                                    lor  legate   de  dezvoltarea                                                                pentru  aspiratoare  de  praf,   mitent  cu  sporirea  tempera­
                                                                                                                                                                                                                             turii,  tehnologia  de  utilizare
                           DE  T O A M N Ă !                                                        rirea  producţiei  de  lapte  şi                                                             maşini  de  cusut,   bătătoare   a  aerului  îmbogăţit  cu  oxi­
                                                                                                    creşterii  animalelor  şl  spo­
                                                                                                    carne  tn  C.A.P.  In  tematica
                                                                                                    ei  sfnt  cuprinse  editorialul  I                                                           de  covoare,  roboţi  de  bucă-  gen.
                                                                                                    „O  cerinţă  acută  —  valori­
                                                                                                    ficarea  deplină  a  potenţia­
          Rolul  şl  Importanţa  execută­  exemple  pozitive  amintim  coo­  cooperatorilor   la   eliberarea                                                                                                                 PENTRU  URMĂTOARELE
        rii  arăturilor  de  toamnă   slnt   perativele  agricole  din  Slnpe-   terenurilor,  precum  şi  neur-   lului  zootehnic",   articolele
                                                                                                                          din
                                                                                                    •Transportul  furajelor
        binecunoscute   de  către   toţi   tru,  Silvaş,  Sîntămăria-Orlea,   măririi,  de  către  şefii  secţii­  cimp  nu  mai  îngăduie  nici  o                                                 VREM EA                           2  ZILE
        lucrătorii  ogoarelor.  Producţi­  Vaţa  de  Jos,  Ţebea,  Rişculiţa   lor  de mecanizare  şi  conduce­  clipă  de  răgaz !*\  „Pregăti­
                                                                                                                                                                                                                             Vreme  Inchlafi,  cu  ceru!  mnl
        ile  sporite  de  porumb,  Jegu-   etc.                      rile  S.M.A.,  utilizării  judici­  rea  adăposturilor  mai  ridi­                                                               PENTRU  24  ORE       mult  noros.  Vor  eAriea  preci­
        me,  cartofi  şi  sfeclă  realizate   Deşi  potrivit  calendarului  de   oase  a  tractoarelor.  că  incă  probleme",  „De  ce                                                                                      pitaţii  sub  form*  de   ploaie.
        de  numeroase  cooperative  a­  termene  al  Direcţiei  agricole   Există  reale  posibilităţi  ca,                                                                                       Vremea  devine  Inclus*.  cu   Iar  la  «Mrşitul  Intervalului  la-
        gricole  au  la  bază  efectuarea   judeţene   privind   executarea   prin  mai  buna  organizare   a   nu  se  asigură   prepararea                                                     cerul  inai  mult  acoperit.  Vor   povlţA  şl  ninsoare,  mal  alee
                                                                                                                                                                                                 cAdcn  ploi  Intermitente.  Vlntul
                                                                                                                                                                                                                            in  zonA  de  munte.  Vlntul  va
        In  bune  condiţii  a  aceslei  «lu­  lucrărilor  agricole  de  toamnă   muncii  şi  realizarea   vitezei   nutreţurilor  grosiere f ,   pre­                                            va  sufla  potrivit,  cu  uncie  In­  sufla  potrivit   din  nord-ve»t.
        crări  hotărlloare  pentru  soar­  trebuia  ca  la  această  dată  să                       cum  şl  altele   legate   de                                                                tensificări  din  nord-ve«t.  Tem ­  Temperatura  minim*  va  fl  cu­
                                                                                                                                                                               profesională,
                                                                                                                                      Exemplu  viu  de  competenţă  şl  conştiinciozitate
        ta  recoltei.                 fie  arată  întreaga  suprafaţă '3?   zilnice  stabilite   pe   fiecare   fluctuaţia  îngrijitorilor,  pre­  IScAttişul  sculer  Tralan  Mlhuţ,  de  la  I.I.L.  OrAştle,  Întregeşte  ?.i  de   peratura  minima  va  II  cuprin­  prins*  Intre  minus  2  şl  t«ro
                                                                                                                                                                                                                            grade,  far  cea  maxim*  Intre  3
                                                                                                                                                                                                 sa,  Intre  1  şl  4  grade,  Iar  cea
          Hsle  de  maximă  însemnăta­  teren  destinată  însăminţărilor   tractor,  arăturile  de   toamnă   gătirea  adăposturilor  pentru   zl,  cu  noi  fapte,  Încrederea  pe   care  l-au   acordat-o   comuniştii   maxima  Intre  4  şl  8  grade.  şl  7  grade.
        te,  deci,  ca  încă  de  pe  acum   de  primăvara,   mai   există   să  fi^  terminate  In  cel  mult   Iernat,  experienţa  din  acest   etnd  l-au  primit  In  rindurlle  lor.   Foto:  V.  ONOIU
        să  se  pregătească  o   temelie   peste  2 500  hectare  pe  care   4—5  zile  bune  de  lucru   în1
        trainică  recoltei  viitoare  prin   încă  nu  s-a  realizat  lucrarea   cîmp.  Sarcini  de  o  deosebită   an  a  C.A.P.  Căstău  In  do­
        realizarea  arăturilor  pe   toate   respectivă.  Probleme  deose­                          meniul  zootehnici.
        suprafeţele  planificate.     bite  se  ridică  Îndeosebi   Io   răspundere  în  această  privin­  Poaia  volantă  mai  Inse­
          în  cooperativele  agricole  un­  G.A.P,  din  Ruşi,  Aurel  Vlai-   ţă  revin  conducerilor  S.M.A.   rează  informaţii,  constatări,   BRIGADA  STIINTIFIC—SĂ  RĂSPUNDĂ  ÎNTREBĂRILOR
        de  consiliile   de   conducere,   c b ,  Romos,  Pişchînţi,  Mărti-   şi  conducerilor   cooperative­  note  şl  semnale  critice,  ca­
        cadrele  tehnice,   cooperatorii   neştt,  Beriu,  Unirea,   Sălaşu   lor  agricole  din  raza  consili­  ricaturi,  fotografii  care  Îm­            »        i
        şi  mecanizatorii  au  acordat  a­  de  Jos  —  să  amintim   doar   ilor  intercooperatiste  Geoaglu,   bogăţesc  aria  sa  tematică.
        tenţia  cuvenită  eliberării   din   clteva  exemple  —  unde   au   Simeria,  Orăştie,  Dobra,  Hu­  Ea  constituie  un   ajutor
        timp  a  terenurilor  şi  folosirii   mal   rămas   de   arat   cile   nedoara  şi  altele  unde  pînă  Ia   preţios  In  activitatea  orga­  m         i i ,   i   i   m                               moRinc
        cu  randament  sporit  a  tractoa­  50—100  hectare.   Rămînerea   îndeplinirea  integrală  a  pre­  nizaţiilor  de  partid,  a  agi­               1            •
        relor  s-a  reuşit  ca  pe  întreaga   In  urmă  nu  se  daloreşte  altor   vederilor  planului  au   mai   tatorilor  din  C.A.P.
        suprafaţă  să  fie  executate  a­  factori  dectt  lipsei  de  opera­  rămas  de  arat  suprafeţe  cu­
        rături  de  vară  şi  toamnă.  Ca  tivitate  şi  mobilizării  slabe  a  prinse  Intre  200—450  hectare.                                     IN  ORGANIZAREA  CĂMINULUI  CULTURAL
                                                                                                                                    Modernizarea  acţiunii  cultu­
                                                                                                                                                                                                                             ţiitorii  secretarilor  comitetelor
                                                                                                                                                                                              jărel  şi  Podele  —  pînă  In  mo­
                                                                                                                                                                                     muncii
                                                                                                                                                                  In  şirul
                                                                                                                                                                           formelor
          ÎN  PAGINA  A  III-A            Importante  economii                               Subansamble                          ra l-educative  presupune  ca  o   adaptează  metodele  de  lucru.  toare  —  Luncoîu  de  Sus,  Ste-   comunale  de  partid  care  înde­
                                                                                                                                                                culturale  —  conferinţa,  sim­
                                                                                                                                                                                              mentul  de  fată  nu  s-a  efectu­
                                                                                                                                                                                                                             plinesc  şi  funcţia  de  directori
                                                                                                                                  condiţie  sine  gua  non  sporirea
                                                                                                                                  eficienţei  şi,  în  acelaşi  timp,   pozionul,  masa  rotundă,  seara   at  nici  una.  Cduza ?  Explica­  ai  căminelor  culturale,  respec­
                                           de  material  lemnos                          pentru  combinele                        diversificarea  mijloacelor   si   tematică,  caleidoscopul  ştiin­  ţii  se  găsesc  întotdeauna   şi   tiv  tovarăşii  Teodor  Magdali-
                                                                                                                                                      activişti
                                                                                                                                                                                              sint  oferite  cu  dărnicie.  Cert
                                                                                                                                  formelor  folosite  de
                                                                                                                                                                                                                             na  (Luncoiu  de  Jos)  şi  Romu-
                                                                                                                                                                              vorbit  etc.  —
                                                                                                                                                                ţific,  jurnalul
                                                                                                                                  In   cadrul   aşezămintelor  —   brigada  ştiinţifică  s-a  impus   este  că  brigada  ştiinţifică  ocu­  lus  Ştefan  (Beriu),  aceştia  re­
                  Curier                   DEVA.  In acest an  colectivele  de  muncă                                             cămine,  case  de  cultură,  clu­  ca  unul  din  cele  mai  instruc­  pă  aici  locul  de  cenuşăreasă.   liefau  rolul  „Important"  al  bri­
                                         din  cadrul  Centralei  minereurilor  neferoa­        de  abataj                         buri.  Numai  prin  înfăptuirea   tive  şi  educative  mijloace.  Tot   Concluzia  e  susţinută  de  fap­  găzii  ştiinţifice.  In   practică
                                         se  Deva  au  avut  preocupări  susţinute  pe                                            cerinţelor  enunţate  se   poate   mai  multe  aşezăminte  cultura­  tul  că  în  cadrul   căminului   insă  brigada  ştiinţifică  e  lăsată
            Etapa  a  70-a  a            linia  reducerii  consumului  de   material                                              trece  cu  adevărat  la  formarea   le  organizează  asemenea  co­  se  organizează  lotuşi  acţiuni,
                                         lemnos.  Astfel,  de  Ia  începutul  anului  la   ANINOASA.  fn  atelierul mecanic al minei   unui  public  Activ,  la  educarea   lective  din  care   nu   lipsesc   au  loc  spectacole  ale  formaţii­  pe  ultimul  plan.  Paradoxul  a­
          Diviziei  naţionale  A         activităţile  de  extracţie,  lucrări  geologice   Anlnoasa  au  fost  confecţionate  de  curlnd   tn  spiritul  moralei   socialiste   profesori,  jurişti,  ingineri,  me­  lor  artistice  caro   efectuează   cesta  poate  şl  trebuie  să   fie
                                         şl  investiţii  s-au  economisit  peste   2 500   primele  cuţite  destinate  combinelor  de  a­  a  tuturor   oamenilor  muncii,   dici  ce  se  deplasează  periodic   deplasări  şi  în  alte  localităţi.   eradicat  de  activiştii  în  cau­
                                         mc  lemn  de  mină.  Cele  mai  bune  rezultate   bataj  aflate  în  dotarea  minei.  Tehnologia   formarea  unei  Înalte  conştiin­  pe  raza  localităţilor,   răspun-   Paradoxal  apare  însă  un   alt   ză.  Datoria  lor  este  de  a  răs­
          de  fotbal.  Cronica           la  acest  capitol  îl  au  minerii  de  la  l.P.E.G.   de  confecţionare,  originală  In  felul  el.  a-   ţe  —  sarcină   deosebii   de   zînd  multiplelor  şi  variatelor   fapt.  Anul  trecut  membrii  bri­
                                         Deva  şl  I.M.  Barza,  care  au  realizat  o  eco­  parţlne  forjorului  Nicolae  Zvîgnea  şi   lui   importantă  trasată  de   docu­  întrebări  din  diverse  domenii   găzii  ştiinţifice  au   efectuat   punde  Întrebărilor  cetăţenilor.
          meciului  de  fotbal           nomie  de  material  lemnos  de  377  mc   şi   Ştefan  Kuron.  din  cadrul  serviciului  elec­  mentul—program  elaborat  de   ale  cetăţenilor,   transformînd   fructuoase  ieşiri  pentru  ca  Tn   Slnt  simple  şl  uşor  de   emis
                                                                                      tromecanic  al  minei.
                                         respectiv  215  mc.                            Confecţionate  din  resurse  proprii,  aces­  secretarul  general  al  partidului   sălile  căminelor  culturale  sau   anul  acesta  activitatea  acesto­  reflecţiile  teoretice,  dar  prac­
                                                                                                                                                                                              ra  să  se  întrerupă  subit,  rămî-
                                                                                                                                  nostru,  adoptat  recent  de  ple­
                                           Vorbind  despre  (actorii  care  au  contri­
             Jiul — Dinamo.              buit  la  obţinerea  acestor  succese   trebuie   te  cu|lte  au  un  preţ  de  cost  pe  bucată  cu   nara  CC.  al  P.C.R.   Aceasta   caselor  de  cultură  în  adevăra­  nînd  însă  în  scriptele  căminu­  tica  nn  concordă  cu  Judecăţile
                                                                                                                                                                te  amfiteatre  ale  educaţiei  şl
                                         să-l  amintim  în  primul  rînd  pe  cei  legaţi   71  lei  mai  redus  decît  cele  procurate  prin   presupune  din  partea  activis­  instruclieii  socialiste.  lui  şi  cele  expediate  Comite­  lor  de  valoare.  Practica  arată
         Rezultate,  clasament,          de  folosirea  pe  o  scară  tot  mai  largă  a   serviciul  aprovizionare.  Mal  mult,  prin  ca­  tului  cultural  multă  iniţiativă,   Dacă  pe  ansamblul  judeţului   tului  pentru  cultură  şl  educa­  că  e  necesară  repunerea   tn
                                         înlocuitorilor  —  de  la  începutul  anului  au   racteristicile  lor.  cuţitele  confecţionate  Ia   o  temeinică  pregătire  politică   asemenea  forme  se   folosesc   ţie  socialistă.  Aceasta  în  con­  drepturi  a  acestor  brigăzi  tn-
            etapa  viitoare              fost  susţinuţi  în  metal  peste  6 700  ml  de   mina  Anlnoasa  au  o  uzură  redusă,   fiind   şi  profesională,  o   cunoaştere   cu  succes,  există  şl  localităţi   diţiile  în  care  multe  Întrebări   tr-un  interval  cit  mai   scurt.
                                         galerii.  Iar  alţi  4 570  ral  în  toreret.  perfect  adaptabile  la  condiţiile  de   zăcă-   aprofundată  a  specificului   şi   unde  activitatea  lor  c   lăsată   ale  cetăţenilor,   unele   chiar   Pentru  că  rolul  brigăzii  ştiinţi­
                                                                                      mtnt  existente.                            realităţilor  satului  sau  oraşu­  undeva  pe  planul  secund,  cre-   expediate  căminului  de  cen­
                                                                                                                                  lui.  In  funcţie  de  acestea  el  işi                     tru,  rămîn  fără  răspuns.    fice  este  acela  de  a  răspunde
                                                                                                                                                                !ndu-se  astfel  o  lacună   tn
                                                                                                                                                                                                In  aceeaşi  situaţie  se   află   întrebărilor  cetăţenilor,  de   e
                                                                                                                                                                munca   activistului   cultural   si  brigada  ştiinţifică  de  pe  Un­  contribui  la  realizarea  nivelu­
                                                                                                                                                                respectiv.  La  căminul  cultural   gă  căminul  cultural  din  Beriu.   lui  lor  de  cunoaştere  şl  nn  de
                                                                                                                                                                                              Nici  o  deplasare  deşi  erau  pla­
                                                                                                                                                                                         în
                                                                                                                                                                din  Luncoiu  de  Jos,  deşi
              PROGRAM                                                             AL DEVENIRII  OMULUI,  CHEZĂŞIE  luna                                                                       nificate  întllniri  cu   cetălenll   a  figura  onorific  în  organiza­
                                                                                                                                                                planul  de  activitate
                                                                                                                                                                                    figurau
                                                                                                                                                                                                                            rea  căminului  cultural.
                                                                                                                                                                                  pe
                                                                                                                                                                ieşiri  ale  brigăzii
                                                                                                                                                                                              satelor  Sibişel  şl  Cucuiş.
                                                                                                                                                                octombrie  tn  satele  aparţină­  In  discuţiile  purtate  cu  loc­         M.  BODEA
             SIGURĂ  A  EDIFICĂRII SOCIALISTE A  PATRIEI                                                                                                                                           Preşedintele  I.B.  Tito  va  face
                                                                                                                                                                   ÎN  PAGINA  A  ll-A  |
                                                                                                                                                                                                       o  vizita  de  prietenie  în
               Hofărîtoare  sînt  acum  munca                        Colocviu  la  şantierul  IV  al  I.C.S.H.  despre
             organizatorică,  repartizarea  justă                                                                                                                 Adunări  de  dări                 Republica  Socialistă  România
                                                                        Perfecţionarea  relaţiilor  înfre  oameni  şi  educaţia —                                                               La  invitaţia  secretarului  ge­  goslavia,  preşedintele  Uniunii
             a  cadrelor,  controlul  îndeplinirii                                                                                                                     de  seamă              neral  a)  Partidului   Comunist   Comuniştilor  din   Iugoslavia,
                                                                                                                                                                                              Român,  preşedintele  Consiliu­  losip  Broz  Tito,  va  face  o  vi-
                       măsurilor  stabilite                                                cauză  a  întregului  colectiv                                          în  organizaţiile          lui  de  Stat  al  Republicii  Socia­
                                                                                                                                                                                              liste   R om ân ia,   Nicolae   vită  de  prietenie  fn  Republica
                                                                                                                                                                       de  partid             Ceauşescu,  preşedintele  Repu­  Socialist^  România,   începind
                                                                      Programul  partidului  de  e­  tea  agitatorilor,  agitaţia  vi­  o  muncă  educativă  pe  mulţi-   ^                   blicii  Socialiste Federative  Iu­  cu  data  de  23  noiembrie  1971.
                                                                    ducaţie  socialistă  a  devenit   zuală  —  toiul  grefat  pe  efor­  ple  planuri.  Acestui  dezîde-   i
                            GHEORGHE  CAUNESCU                                                    turile  colective  care  se  de­  rat  i-au  răspuns.  In   bună   î
                          şelul  secţiei  organizatorice            călăuza  de  acţiune  a  organi­  pun  pentru  realizarea  tn  a-   parte,  planurile  de   măsuri   ţ
                 a  Comitetului   judeţean  Hunedoara  al  P.C.R.   zaţiilor  de  partid,  a  colecti­                         stabilite  la  nivelul  organiza-   i
                                                                    vităţilor  de  muncă.  S-a  tre­  ceaslă  lună  a  planului  anual                             Decret  al  Consiliului  de  Stat
                                                                    cut,  lot  mai  insislent,  de  ta   valoric  şi  cu  cel  pulin  10  zile   tiilor  de  bază  şi  al  comite­                                                 privind
                                                                    stadiul  de  exprimare  a  senti­  mai  devreme  a  planului  fizic.  tului.          \
        i      O  adevărată  lecţie  revoluţionară  reprezintă  activitatea                        Discuţia  colectivă,  un  co­  Ce  s-a  realizat,  ca  să  fiu   (
        :   imensă  desfăşurată  de  conducerea  partidului  nostru  pe  pla*  mentelor  sufleteşti  pline  de   locviu  care  a  avut  ca  temă   concret  şi  concis,  din  ele ?   ,  reglementarea  cumpărării  unor
        »   nul  formării  omului  nou,  constructor  al  celei  mai  umanitare   încărcătură,  pe  carele  gene­  „Perfecţionarea  relaţiilor  so­  A  fost  organizat   punctul   >                                               mărfuri
        i   societăţi!  Măsurile  din  iulie,  expunerea  tovarăşului  Nicolae   rează acest atotcuprinzător cod   cialiste,  educaţia  —  preocu­  de  documentare  şi  informare   ţ
        .   Ceauşescu  la  lucrările  recentei  plenare  a  C.C.  al  P.C.R..  ho­  moral  al  societăţii   noastre   pare  permanenta  a  partidu­  prevăzut,  dotat  cu  materiala   i
        '   tărirea  adoptată  constituie  pentru  noi  toţi,  membri  ai  parii-  noi,  la  acţiuni  concrete  —  pe   lui,  cauză  a  întregului  po­  care  au  început  să  fie  con-   r  de  către  populaţie
        ^   dului.  oameni  ai  muncii,  o  călăuză  în  acţiune  de  o  valoare  multiple   planuri  —  pentru   por",  a  subliniat  că  aceasta   sultate  de  către   propagan-  \
        i   inestimabilă  ;  neexistînd  nici  un  spaţiu  nedescoperit  de  cer­  transpunerea  lui  tn  viaţă.  esic  şi  preocuparea  cea  mai   dîsli  şl  agitatori.   i
        ’   cetare  şl  opinie  comunistă.  Secretarul  general  al  partidului  La  şantierul  IV  al  Î.C.S.   actuală  şi  cea  mai  insistentă               Sporirea  continuă  a  produc­  decret  prin  care  au  fost  sta­  tora,  din  depozitele  unităţilor
        \   ne-a  dezvăluit  panorama  extraordinar  de  amplă,  de  cuprin-  Hunedoara   munca   pentru   a  colectivului  de   muncitori   Pe  şantier,  în  noul  micro-   .   ţiei  de  bunuri  materiale  a  dus   bilite  unele  măsuri  referitoa­  comerciale  de  orice  fel,   sau
        i   zătoarc.  de  divers  şl  fin  nuanţată  a  vieţii  interioare  a  so­  înfăptuirea  sarcinilor  ce  de­  constructori.  Dar,  să  redăm   raion  6.  a  luat  fiinţă  gazeta   ţ   la   creşterea   fondului   de   re  la  vlnzarea  către  cumpă­  In  alte  condiţii  contrare  pre­
           cietăţii  româneşti  contemporane,  a  proceselor  care  se  pro-   curg  din  măsurile  din  iulie,   cuvintul  participanţilor.  de  perete  satirică  ..Nota  zero   1 , t   mărfuri  destinat  aprovizionă­  rătorii  individuali  a  produselor   vederilor  de  mai  sus.
        \   duc  in  conştiinţa  socială,  precum  şl  a  direcţiilor  şl  modali-  adoptate  de  Comitetul  Exe­              la  purtare".  Publicam  la   ea   rii  populaţiei,  lărgirea  şi  di­  alimentare  şi  industriale.  In  decret  se  precizează   că
        t   taţilor  de  dirijare  în  continuare  a  transformării  revoluţiona­  cutiv  al  C.C.  al  P.C.R.,  din   CE  S-A  REALIZAT   caricaturi  şi  epigrame  adre-   )   versificarea  sortimentelor,  ridi­  Potrivit  noului  act  normativ,   vînzarea  produselor  alimentaro
                                                                                                                                                          \
                                                                                                                               sate  celor  certaţi  cu  disci-
           re  a  omului.                                           expunerea tovarăşului  Nicolae                             plina,  cu  comportamentul.   i  carea  calităţii  acestora.  In  a­  desfacerea  călre  populaţie  a   şi  industriale  cu  încălcarea  a-
               Ca  lucrător  In  domeniul  muncii  organizatorice,  iireşle.   Ceauşescu  cu  privire  la  Pro­  DIN  PLANUL DE                                celaşi  timp,   dezvoltarea   şi   produselor  alimentare  şi   in­  ceslor  prevederi  constituie  in­
                                                                                                                                 Programul  brigăzii  ariisli-
        ’   trebuie  să  mă  atragă.  în  primul  rînd,  observaţiile   făcute  gramul  P.C.R.  pentru  îmbu­  MASURI          cc  de  agitaţie  a  (ost  rolă-   ,‘  )   modernizarea  reţetei  comerci­  dustriale  de  către  organizaţii­  fracţiune  de  abuz  In  serviciu
                                                                    nătăţirea  activităţii  ideologi­
        \   asupra  acestei  activităţi.  Dar  înţelegerea  lor  exactă  nu  s-ar  ce.  ridicarea  nivetului  gene­            cut  şi  este  axat.  în  principiu,   l  ale  de  desfacere  cu  amănun­  le  de  stat  sau   cooperatiste,   contra  intereselor  obşteşti   şi
        \   putea  realiza  în  afara  întregii  noastre  construcţii  politice,  ral  al  cunoaşterii  şi  educa­  EDUCAŢIONAL  pe  două  aspecte:  disciplina   .*   tul  a  creat  posibilităţi  de  sa­  producătoare  ori   comerciale,   se  pedepseşte  cu  închisoare  de
        i   economice  şl   sociale,  a  expunerii   tovarăşului   Nicolae  ţia  socialistă  a  maselor,  pen­                 şi  calitatea  lucrărilor.   )  tisfacere  în  condiţii  din  ce  în   se  face  numai  prin   unităţile   la  6  luni  la  5  ani,  dacă  fapta
                                                                                                                                                               ce  mai
                                                                                                                                                                       bune
                                                                                                                                                                                 cerinţelor
                                                                                                                                                                              a
        '   Ceauşescu  In  totalitatea  eL                          tru  aşezarea  relaţiilor   din   ION  BOERU,  secretarul    Am  reorganizat  colectivele   \   cumpărătorilor  cu  produse  de   din  reţeaua  comercială  cu  a-   nu  întruneşte  elementele  unei
        ţ      Putem  afirma  cu  toată  certitudinea  că  măsurile  adoptate  societatea  noastră  pe   baza   comitetului  de  partid   al   de  agitatori,  avind  grijă  ca   ^   această  natură.  mânuntul,  magazine  de  prezen­  infracţiuni  mai  grave.  De  ase­
        t   de  conducerea  partidului,  tn  vederea  îmbunătăţirii  activităţii  principiilor  eticii  şi  echităţii   şantierului:  ei  să  fie  repartizat!  In  dife­  Cu  toate  acestea,  în  unele   tare  şi  desfacere,  case  de  co­  menea,  cumpărarea  de  produse
        i   potitico-ideologice  şl  cultural-educative,  au  avut  un  profund  socialiste  $i  comuniste,   din              rite  acţiuni  acolo  unde   Iu-  \   cazuri,  desfacerea   produselor   menzi,  expoziţii  cu   vlnzare.   alimentare  şî  industriale   fără
        1   ecou  in  rîndul  organizaţiilor  de  partid.  Am  fost  prezent  la  Holurîrea  plenarei  Comitetu­  Măsurile  propuse  în  luna   crează.   ţ    alimentare  şi   industriale   se   chioşcuri  şi  alte  asemenea  u­  respectarea  acestor   prevederi
        \   numeroase  adunări  ale  organizaţiilor  de  partid  în  cadrul  că-  lui  Central  din  3—5  noiem­  iulie  de  secretarul  general  al           face  în  afara  circuitului  legal,   nităţi  comerciale  de  desface­  constituie  contravenţie  şi   se
        l   rora  s-au  combătut  diferite  stări  de  lucruri,  manliestări  ne­  brie  a.c.  polarizează  întrea­  partidului,  tovarăşul  Nicolae   Agitaţia  vizuală  este  axa-   i   cu  încălcarea  regulilor  de  co-   re,  cu  circuit  deschis  şi  numai   sacţionează,  cu  amendă  de  la
        *   gative.  s-a  luat  poziţie  lermă  faţă  de  acel  membri  de  partid  ga  activitate  politică  şi  eco­  Ceauşescu.  pe  care  comuniş­  tă  îndeosebi  pe  termenele  si   '   merl,  a  principiilor  eticii   şl   In  spaţiile  anume   destinate   500  ia  3 000  lei,  iar  produsele
        \  care  nu-şl  îndeplinesc  îndatoririle  statutare,  dovedesc  insu-  nomică.  Această  „amprentă*   tii  din  organizaţiile   noastre   angajamentele  de  dare  în  fo-   \   echităţii  socialiste.  acestui  scop.  potrivit  dispozi­  dobîndite  pe  această  cale  se
        i   flcientă  preocupare  şi  răspundere  pentru  îndeplinirea  sareî-  o  poartă  lucrările  adunărilor   le-au  dezbătut  in  (una  au­  losintă  a  lucrărilor.   i  In  scopul  prcînlîmpinării  şi   ţiilor  legale.  confiscă.  Aceste   contravenţii
        ’  nilor.  Accentele  critice,  înlreg  climatul  de   combativitate  generale  de  partid   pentru   gust,  nc-au  ajutat  să  înţele­  Preocuparea  actuală  se  în-   j             Sc  interzice  vînzarea  produ­  se  constată  şi  se  sancţionează
                                                                    dare  de  seamă,  pregătirea  a­  gem  cerinţa  obiectivă  a  eta­                         combaterii  aceslor  încălcări  a   selor  alimenlarc  şi  industriale   de  primari,  de  inspectori  co­
                         (Continuare  în  pag.  a  2-a)             legerilor  sindicale,  activita­  pei  actuale  de  a  desfăşura  (Continuare  în  pag.  a  2-a)   \  normelor  comerciale.  Consi­  către  cumpărători  individuali,   merciali,  precum  şi  de  ofiţeri
                                                                                                                                                               liul  de  Stat  al  Republicii  So­  direct  de  unităţile   producă­
                                                                                                                             .                                    i                                                        şi  subofiţeri  de  miliţie.
                                                                                                                                                               cialiste  România  a  emis   un  toare  sau  din  depozitele  aces­         (Agtrpret)
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61