Page 57 - Drumul_socialismului_1971_11

8 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 245 • JOI 18 NOIEMBRIE 1971

V
INâLTÂ scoală oe Y

EDUCAŢIE COMUNISTĂ— j PRO G RAM AL D E V E N IR II OMULUI, C H EZĂ ŞIE f \

S
FlUiltâ PE TEMEIUL \ SIGURĂ A E D IF IC Ă R II S O C IA L IS T E A P A T R IE I s
s

COMBATIVSTÂTil s

î
Desfăşurată fn spiritul unei — Puteam obţine suplimentar Holărîtoare sînt acum munca Perfecţionarea relaţiilor între oameni şi educaţia —
pronunţate combativităţi, adu­ încă 5 000 tone de tontă —
narea activului de partid de arăta Jurnalistul Nicolae C.u- organizatorică, repartizarea justă cauză a întregului colectiv
dare se seamă, din secţia 1 ţă — dacă ilecare dintre noi V
furnale a Combinatului siderur­ nc-am fi transformat fntr-un a cadrelor, controlul îndeplinirii (Urmare din pag. 1) gerea unor greutăţi sau meni să Înţeleagă că acum an fost discutate în adună­
gic Hunedoara. înseamnă pen­ agitator la locul de muncă, transmiterea unei anumite nu mai merge să stau eu rile generale ulterioare. In t
tru comuniştii acestui prestigi­ dacă am fl contribuit concret dreaptă, cu prioritate, spre a experienţe Incepind de la re­ pentru că e rlndul tău... fiecare adunare, biroul orga­ t
os colectiv de muncă, un nou la îmbunătăţirea muncii poli - ' măsurilor stabilite determina la toţi comuniştii laţiile dintre om şi om. în­ nizaţiei de bază a Informat
pas făcut fn direcţia Înfăptu­ tlco-ldeologlce fn rîndul mun­ (Urmare din pag. 1) lid. şt între aceştia şl unele interes pentru educaţia lor tre o formaţie şi alta de lu­ pe comunişti ce s-a realizat
irii jaloanelor directoare ale citorilor pentru a-i face să în­ cadre de conducere. care personală, ca să constituie cru şi pînă la colectivităţile PRACTIC, TOTI din planul de măsuri, ce nu
politicil partidului nostru, atît ţeleagă că munca fiecăruia din­ promovat cu prilejul dezba­ participă slab la viaţa de or­ exemple demne de urmat. întreprinderilor. Ajutlndu-nc. CONSTRUCTORII s-a făcut, ce mai trebuie tă­ î
de cuprinzător expuse de to­ tre noi nu poate fi suplinită terilor au declanşat fn orga- ganizaţie, manifestă uneori Membrii de partid trebuie creştem realizările fiecăruia, cut. Astfel, acest plan a fost
varăşul Nicolae Ccauşescu ia de altll. \ nizaţlile de partid un proces indisciplină şl lipsă dc răs­ să-şi creeze singuri prestigiu, ale întreprinderilor, ale socie­ SINT CUPRINŞI IN completat In permanenţă.
Plenara C C al P.C.R din 3—5 In spirit critic şl autocritic de autoanaliză exigentă, du pundere în îndeplinirea sar­ autoritate morală, pentru c3 tăţii întregi. De asemenea, FORME DE
noiembrie. Adunarea de dare au fost scoase In rcliei şl alte ' numai sub forma simplei re- cinilor. iar concesii de la re­ nimeni nu le poate da de-a munca politică trebuie să CIND OMUL I
de scamă a furnallştllor hu- carenţe care se mal manifestă \ cunoaşteri a unor neajunsuri. gulile partinice de muncă şl gata aceste trăsături. Ele se determine ca fiecare om să-şi RIDICARE A PRODUCE, ESTE
nedorenl a scos fn evidenţă incă in activitatea comunişti­ . ci şi de eforturi sistematice de viaţă nu lacem ! ciştigă prin autoeducase (fă­ dea seama că a călca o cără­ NIVELULUI POLITIC
rolul conducător al organiza­ lor de la secţia fnlfl furnale, pentru găsirea celor mal bu- Este. de asemenea, necesar ră a minimaliza, bineînţeles, midă In noroi, înseamnă a DISCIPLINAT, NU \
ţiei de partid, democraţia In­ ^e aprecia că unii jurnalişti ca \ ne soluţii menite să fnlătu- să reţinem ceea ce tovară­ rolul colectivului), prin mo­ călca o valoare bănească, o ANTON CONSTANŢI- ARE TIMP DE
ternă de organizaţie — singu­ maistrul principal Cornel Crl- , re delicicnţele. să dea impuls şul Nicolae Ceauşescu spu­ dul cum ştiu să aplice prac­ părlicică din munca socie­ NIDIS, maistru : t
ra capabilă să promoveze prin­ şan, maiştrii Vaslle Crişan şl întregii activităţi de parlid. nea fn încheierea lucrărilor tic politica partidului. tăţii. a l t c e v a
cipiul muncit şi conducerii Horla Anqhel şl alţii, care fn \ Este un lucru bun. Şi în vii­ recentei plenare a C.C. al Planuri, măsuri pentru «­ Recent s-a deschis o for­ V
colective —. a subliniat cu decursul anilor au contribuit i tor nu ne putem împăca, sub P.C.R. din 3—5 noiembrie ÎNTRAJUTORAREA ceasta avem. Să ne ţinem de mă de învăţămlnt politic pen­ PETRU PETRAŞ, şef de I
tărie atrtbuţtunlle fiecărui co­ din plin la cfştlgarea presti­ ' nici o formă, să avem adu- a.c. : ..Oricit de bune ar fi ho- ele i să se exercite un con­ tru membrii de sindicat, axa­ brigada : I
munist furnallst pentru trans­ giului secţiei, au avut tn ulti­ \ nări de partid la care să par­ tăririle pe care le-am adop­ ŞI ATITUDINEA trol permanent. Dar nu de tă pe problemele de educaţie
punerea fn taplă a indicaţiilor mul timp momente de delăsa­ , ticipe doar 80—85 la sută tat. influenţa lor nu se va FAŢA DE AVUTUL călre o comisie „externă", ci . socialistă, pe ridicarea nive­ Din experienţa mea de pe­ I
dc o excepţională însemnătate re 1n activitatea lor. căutînd din efectiv ; să avem comu- simţi insă de la sine. Acum de către noi. lului lor de cunoaştere, 'fi­ ste trei decenii In cimpoi î
teoretică şl practică ale secre­ să minimalizeze necesllalea \ niştl care să nu-şi plătească hotărfloare este munca organi­ OBŞTESC — LATURI nind seamă de faptul că toţi muncii am desprins că un
tarului general al partidului exigenţei. Nn sînlem pentru i la timp cotizaţia ; să mani­ zatorică. repartizarea justă a ESENŢIALE ALE TREBUIE ACŢIONAT membrii de partid sînt cu­ om care se antrenează intens
înapoiată
feste o atitudine
cuprinse In programul de edu- sancţionarea tn liecare zl — \ iaţă de muncă, faţă de avu- cadrelor, controlul îndeplini­ RELAŢIILOR NOI FOARTE PUTERNIC prinşi In învătămînt, că pen­ şi concret pentru a produce I
l tul obştesc, faţă de legile ţă­ rii holărîrilor". Iată o che­ LA LOCUL DE tru utecişti s-a organizat In- este şi disciplinat, nu are t
rii, să săvîrşcască abateri dc mare căreia se cere să-l a­ DINTRE OAMENI văţămfntul politic, practic, timp de altceva. Cum proce­
\ la normele sociale de con- cordăm grijă, să-i răspun­ ŞTEFAN FiRA, propa­ MUNCA acum toti muncitorii con­ dez pentru a realiza acest lu­ \
cru ? Am In brigadă 35 de
dem prin fapte.
structori de pe şantierul nos­
Adunări de dări de seamă \ vieţuire, de la principiile Avem In Judeţul nostru o gandist : TIT1 BRAN1ŞTEANU, tru au create posibilităţi or­ muncitori zugravi, l-am or­ \
moralei şl echităţii socialiste.
i
Hotărfrea plenarei C.C. al organizaţie puternică de par­ muncitor instalator, şef de ganizate de ridicare a nive­ ganizat In formaţii pe obiec­ \
\ P. C, R., în spiritul expu- tid. Peste 70 000 de comu­ Educaţia trebuie să ajute lului politio şl Ideologic. tive, Ie stabilesc grafice a-
în organizaţiile de partid , nerii tovarăşului Nicolae nişti. Oameni minunaţi. Stă pe oamenii muncii să înţelea­ formaţie : mânunţite de lucru pe zile, I
' Ceauşescu, cere tuturor co- fn puterea noastră să ne or­ gă noul lor rol de pro­ PLANURILE DE controlez mersul îndeplinirii
lor şl In fiecare sîmbătă fa­ j
\ muniştllor să manifeste ganizăm mai bine. să înfăp­ ducători şi proprietari colec­ Partidul nostru s-a ocupat
l In toate Împrejurările, fn tuim ceea ce partidul, secre­ tivi ai mijloacelor de pro­ tn permanenţă de educaţie. MASURI TREBUIE cem bilanţul. Discutăm de V
muncă şt în societate, tarul său general ne cere. Să ducţie. Aceasta va determina Programul adoptat de recen­ IN PERMANENŢA realizări, de disciplină, despre
caţle socialistă a întregului declarau tinll vorbitori — dar t tn întregul lor comporta- muncim, aşadar, cu mai mul­ o altă înţelegere, e conţinu­ ta plenară a Comitetului Cen­ calitate, adică ţinem o oră fl
popor. pentru abateri repetate de la ţ ment. principialitate parti­ tă pasiune şl dăruire, să răs­ tului relaţiilor noi, caracte­ tral vizează întărirea şl dez­ ÎMBOGĂŢITE de „dirigenţîe muncitoreas­ I
— Avjnd ca ţel suprem disciplină va trebui să tragem nică. exigenţă revoluţionară, pundem prezent oriunde şl ristice societăţii noastre, fn- voltarea acestei munci. Şi că", de etică profesională.
creşterea rolului conducător al aspru la răspundere şl pe Ă combativitate şl lnlranslgen- oriclnd chemării partidului, Ire membrii ei. pentru întărirea ei trebuie IOAN CIO BA N U , se­ ★ *
organizaţiilor de partid, inar Gheorqhe Dulca. loan Mihăilă. \ ţă faţă de ceea ce este vechi să milităm pentru a traduce Mă leg doar de două as­ acţionat foarte puternic In cretarul organizaţiei de Discuţiile colective ea evi­
marea comuniştilor cu un fnalt Tralan Bolea. Nicolae Bălşan. , şi înapoiat, de tot ce lrînea- fn viaţă ceea ce am hotărft. pecte ale acestor relaţii: în­ formaţiile de 'lucru, In orga­ denţiat multe alte Idei si
nivel de cunoaştere — subli­ Costlcă Lazăr şl alţii care con­ ' ză mersul înainte al soclelă- să reprezentăm, ca adevăraţi trajutorarea şi alitudineo nizaţiile de partid si de ma­ bază a lotului I I : preocupări. Ca o concluzie
nia fn cuvlntu) său Ar cad le sumă băuturi alcoolice fn tim­ \ ţi! noastre. Nu va II uşor. comunişti, un model de cin­ faţă de avutul obştesc. Pro­ să, că altfel — doar apre­ de fond s a desprins faptul î
Schwartz, secretarul comitetu­ pul serviciului sau lipsesc ne­ . Trebuie să facem acest ste şl corectitudine, de atitu­ paganda, munca politică tre­ ciind măsurile stabilite sau Sarcinile cuprinse în pta- că această organizaţie a par­ \
lui de parlid — organizaţia motivat. Nn putem tolera pe ' lucru, liindcă avem încă u- dine înaintată fn muncă, fn buie. după părerea mea, să aşteptlnd noi tnăsnri — trea­ nul de măsuri adoptat la dez­ tidului urmăreşte cu perse­
noastră a pus în centrul preo­ nimeni, indiferent că este saii nete organizaţii de partid ca­ vlaţa obştească şi personală ba se face numai pe Jumăta­ baterea activităţii politico- verentă materializarea a ceea \
cupărilor Îmbunătăţirea mun­ nu membru dc partid Tre­ re desfăşoară o slabă activi­ pentru toţi membrii socie­ cultive spiritul de întrajuto­ Ideologice din luna august ce şi-a propus. î
cii polltico-organi/.atorice des­ buie desfăşurată o asemenea tate, avem membri de par- tăţii. rare tovărăşească In învin­ te. Trebuie să facem pe oa­ .1
făşurate de comunişti pentru muncă politică educativă Incit
mobilizarea întregului colec­ liecare om să-şi formeze o no­
tiv ta realizarea exemplară a uă conştiinţă, bazată pe teme­
sarcinilor ce ne-au fost încre­ iul eticii şi echităţii socialiste
dinţate. La finele primelor 10 —Natural că. dacă am 11 Iarna bate la uşă.
luni ate anutut am raportat sprijinii mal intens munca
depăşirea planului de produc­ politică dc masă şl noi mem­ EFICIENTĂ, FORŢĂ OF INFLUENŢARE SI EDUCAŢIE
ţie cu 4 143 tone lontă. S-au brii comitetului dc partid al
economisit peste 3 700 tone combinatului, dacă gazetele j 7 » • » -
coc9, care împreună cu ceto- de perele, colectivele dc agi­ multă vreme în urmă. Gazeta S-a pregătii cores­
lalte economii la cheltuielile tatori. flecare comunist ar ii — Ce loc acordaţi gazete­ zările, invenţiile, tehnica nă nl s-a părut — era şi a­ satirică „Aridul" abia se
Ionel
precierea tovarăşului
materiale de producţie au avut o activilalc mai plină fn lor de perete tn munca dum­ nouă şi indicii obţinuţi prin Hodorog — a secţiei turnă­ pregătea să-şi înceapă acti­
condus la reducerea preţului conţinui, aspectele negative neavoastră politică ? aplicarea ei. se fac cunoscu­ vitatea. Dacă tovarăşul Iuli­
de cost cu 9 milioane lei. manifestate în activitatea pc întrebarea am adresat-o te cele mai noi documente torie I, ■intitulată „Turnăto­ an Drăghici, secretarul co-
Vorbitorul sublinia că aceste care o desfăşurăm puteau fi tovarăşului Ionel Hodorog, şi hotărîri ale partidului nos­ rul", dovadă a preocupării mitelului dc partid pe secţie, punzător ariăpostirca
permanente a
secretarului
rezultate provin din faptul ca or­ diminuate — a spus Nicolae secretarul comitetului de par­ tru, se promovează principii­ comitetului dc partid pe sec­ s-a ţinut de cuvînt — şi cre­
sociale,
le muncii şi vieţii
ganizaţiile de bază s-au orien­ Nandrea. locţiitorul secretaru­ lid al Uzinei „Victoria" Că- ale cinstei si demnităţii u­ ţie — Ion Lăscău — şi a dem In cuvlntul dlnsulul —
tat cu mult dlscernămfnt la lui comitetului de partid al lan, unitate economică pres­ mane. La rlndul lor, colţuri­ responsabilului colectivului Înseamnă că şl In secţia tur­
stabilirea unor măsuri concre­ combinatului. tigioasă. cu un puternic de­ le satirice sînt necruţătoare gazetei — Anton Cimpoieş. nătorie de lingotiere „Ari­ animalelor?
taşament de muncitori, teh­
te care au asigurat transpune­ Aceste cuvinte au avut ecou nicieni şi ingineri, cu bune cu lipsurile de orice natură Ultima ediţie trata teme ma­ ciul" Îşi exercită misiunea,
rea 1n viată a prevederilor fn rîndul comuniştilor pre­ rezulla’c In producţie şi In — Inlîrzieri de la serviciu jore ca i stadiul pregătirilor Iar gazeta de perete — or­
comitetului de partid spre o zenţi S-au scos la iveală astfel ganul comitetului P.C.R., al
cit mal bună repartizare a co­ lipsurile unor membri ai co­ activitatea politico-educativâ. U.T.C. şl a! sindicatului a Asigurarea unor bune condiţii euţle a fost contraclafA eu Aso­
muniştilor la locurile cheie ale mitetului de parlid sau din — Noi apreciem gazetele apărut o ediţie nouă, intere­ dc AdApostire a Animalelor e « c ciaţia IntcrconperatlstA de con­
strucţii şl prestArl dc servicii di.»
producţiei. Aceştia, pe ItDgă conducerea secţiei. Anton Roş­ de perete ca forme deosebit santă, în pas cu problemele un (actor care liifliicnţea/A ho- Toteştl, a eAvcl conducere nu s-a
tArttor realizarea efectivelor $1 a
asigurarea controlului politic ea a fost criticai centru faptul de eficiente tn activitatea GAZETELE DE PERETE majore ale secţiei, producţiei animaliere planificate. preocupat In suficienta m.AsurA
muncA
de asigurarea forţei do
la locurile de muncă, au dus că In adunările de comitet vor- politică de masă, cu repercu­ Notăm cu satisfacţie acti­ In cooperativele ngrlcolc tinde ncecsnre şl de folosirea el in mod
consiliile dc conducere şl cadrele
In rlndul turnalişlllor cuvlntul ocşie inimos, propune sarcini siuni directe şi neîntîrziate ÎN CO NCURS vitatea bună a majorităţi! tehnice au manifestat maxlmA Judicios Nu mal puţin adcvArnt
partidului, le-au explicat im­ măreţe, dar nu rezolvă tot ce-şl asupra comportamentului oa­ gazetelor de perete şi satiri­ răspundere fnţA de pregătirea ft- este tnsA cA ntcl consiliile de
conducere ale C A P . şl consiliile
portanţa aportului fiecăruia In propune. Şi inginerul Engeniu menilor, a fluxului tehnolo­ dApnsturllor, la nreastA datA, etnd populare comunale nu nu Inter­
Iu
anotimpul (riguros a Intrat
angrenajul producţiei, stadiul Gălbenuş, şelul secţiei nu a gic, asupra rezultatelor mun­ ce de la U.V. Călan, eficien­ drepturi, nu se mai ridicA pro­ venit eficient pentru a-l antrena
Îndeplinirii planului şi angaja­ tost scutit de critică. S-a ară­ cii. De aceea, liecare din ce­ şi absente nemotivate, no- de Iarnă, preocuparea pentru ţa lor ridicată în urmărirea bleme privind iernatul animalelor la execuţia construcţiilor pe m e­
seriaşii din localitAţile respective
Exemple pozitive ne slnt olcrllc
mentelor. tnsuîleţlndii-1 şl mo- tat că cl. cu toate meritele sa­ le şase comitete de secţie respectarea normelor de pro­ ridicarea nivelului ideologic atentă şi dinamizarea proce­ dc câtre cooperativele agricole şl nici nu s-nu îngrijit dc procu­
sului de producţie, înlătura­
billzlndit-l la perfecţionarea le tolerează Încă cu uşurinţă îşi are gazetă de perete tecţia muncii, rebuturi, în­ al membrilor de partid, ac­ din Berlu, uapoltti Marc, OAcla, rarea dm timp a materialelor nc-
cesnre — lemn şl ciment. Ca u r ­
activităţii, la creşterea respon­ unele manifestări nesănătoase proprie, în cadrul căreia călcarea unor dispoz/ţiuni, tivitatea tineretului In pro­ rea oportună a manifestări­ Simerla, Zam şl ele Mie unitAţi mare, practica dAun.Moarc înrA-
lor negative, contribuţia sub­
unde construcţia grajdurilor sau
sabilităţii In muncă. fn cadrul secţiei. în cuvlntul funcţionează şi cfte un colt manifestări antisociale. ducţie. stanţială la educarea salari­ a saivanelor prevftzutc a (I d.ne dAcluaiA plnA acum, aceea dc a
Comuniştii iile Gherase, Mi- lor, cel criticaţi şl-au recunos­ satiric, exceptînd secţiile tur­ — Ceva mai la concret... Cu rezultate bune funcţio­ aţilor. Totodată, apreciem că In (oloslntA tn cursul anului cu face In pragul Iernii O adovAiîilA
rampanlc de construcţii, se repc-
hai Ardelean. Nicolae Cibu. cut carenţele, angajîndu-se fn nătoria I şi turnătoria II de — Cu toate măsurile ad­ nează şi gazelele de perele rolul lor poate fi amplificai, rent s a terminat Înainte tic In­ 1A şi tn acest an In unele coope­
trarea şcptclului tn stabulaţlc.
au
lingotiere care
gazete
Petru Cara. Nicn Babarţl. Au­ faţa adunării că fn viitor vor ministrative luate mai mul­ ale secţiilor furnale, semi- printr-o preocupare mai sus­ Firesc era tnsA ca toate obiec­ rative agricole, ceea ec nu face
rel Lup. Vaslle Adespl şl alţi depune toate eforturile pentru satirice separate, chiar dacă te luni Ia rînd Împotriva u­ cocs şi mecanic şef. In ţinută a acelora care le co­ tivele Stabilite sA fie puse In dcclt sA periclllczc soarta înde­
plinirii tn loialitate a Indicatori­
vorbitori au subliniat că rezul­ ridicarea activităţii şl compor­ amîndouă se numesc „Ari­ nora, rebutul la reperul „ra­ schimb gazeta de perete ordonează activitatea, prin funcţiune cel mal tlrzlu In prima lor dc plan din sectorul zooteh­
luuA a trimestrului IV. Dar, con­
ciul".
tatele muncii lor puteau fl şl tării lor la nivelul calităţii de diatoare pentru încălzire cen­ „Mecanicul", a secţiei meca­ mai multă îndrumare şi con­ trar astcpfArilnr optimiste, la în ­ nie.
— Ce tematici
Orice argumente s-ar
Invoca
mal substanţiale dacă unii membru de partid pe care o gazetele de perete, abordează trală" se menţinea ridicat. nice, prezenta un singur ar­ trol din partea organelor ş! ceputul lunii noiembrie, numeroa­ pentru o „justifica” ţntlrzlcrea
deţin
inclusiv
se grajduri şi saivane nu se a-
membri dc partid n-ar 11 ma Atunci i-am popularizai la ticol, nu suficient de semni­ organizaţiilor de partid pe (lau dcclt la acoperiş, Iar altele construcţiilor -zootehnice, ele nu
Conercti/înd prin
exemple
nifcslal pasivitate iaţă de o se­ practice necesitatea abordării cele satirice, şi cum contri­ „Ariciul" (gazeta satirică a ficativ, dacă-1 raportăm la care le reprezintă. Gazetele la zidAric sau la fundaţie. A se­ pot fi sub nici un motiv accep­
rie de lipsuri, chiar neglijenţe buie ele, după cum spuneaţi, secţiei turnatorie I) şi silua- marile probleme ale secţiei, menea silii j ţii existau la C.A.P. tate deoarece îucA dc la începu­
şi abateri rle la disciplina socia­ cu şl mnl mult curaj a proble­ la rodnicia muncii, la eradi­ ţia s-a ameliorat simţitor. iar colţul satiric era li­ de perete sînt chemate să nrefea ItomAnA, OrAstle, Mcsicn- tul anului s-a ştiut in fiecare co-
ngricnIA ce obiective
nperutivA
cAn, llomos. Rililţa. Densuş. Fin
listă a muncit. An fost criticate maticii vaste expuse de tova­ carea lipsurilor? Mullî dintre cei satirizaţi au ber... Din lipsă de materie, sprijine nemijlocit producţia, toag etc DnrA la cooperativele n- silit planificate sA se realizeze şi
cu tărie lipsa de Iniţiativă a uno­ răşul Nicolae Ceanşescu la re­ — Ar fl mai multe de spus, venit la comitet, şi-au recu­ probabil. Oare intr-o secţie să se alăture celorlalte for­ gricole respective slnt totuşi pre­ termenele de punere o lor In
funcţiune. Pentru evitarea pierde­
mise ea lucrArllo de construcţii.
ra dintre comunişti care ocu­ centa plenară, comuniştii sec­ însă le voî comprima fn cî- noscut greşelile, ne-au dai atît de mare şi de importan­ me ale muncii politice de )uintr-o concentrare masIvA dc rilor din efectivele de animale şl
teva idei
care mi se
par
pă posturi de şefi de schimb ţiei ] furnale au transformat amănunte şi despre alte nea­ tă nu mai este nimic de pus masă care militează consec­ forţe, sA fie încheiate în lunile a seAdcrii producţiei acestora din
ca loan Arlean. Constantin adunarea generală a activului esenţiale. Bineînţeles că te­ junsuri şi ne-au rugat să-i la punct ?! De asemenea, noiembrie şi decembrie, iu enz.ul cauza condiţiilor nceorcspun/At na -
cooperativelor agricole din Şcrol,
re dc adApostlre, este dc maxiniA
Molsln şl Atcxe Tentlu, pasi­ de parlid fntr-o adevărată matica gazetelor de perele luăm de la gazetă, promiţîn- articolele de la gazeta de vent pentru transpunerea In Rin AII) şl Rin de Mori tArAgAna- însemnătate ca In toate coope­
vitatea lor ţaţă de delecţiuni- şcoală comunistă, capabilă prin se axează Întotdeauna pe du-ne că se vor ţine mai se­ perete a secţiei turnătoria viaţă a programului partidu­ rcA nc.tustiflcAlA a Începerii con­ rativele agricole care au dc exe­
planificaie
strucţiei
grajdurilor
le repetate la clopotele lurna- combativitatea sa să grăbeas­ problemele stringente ale rios de treabă. Şi s-au ţi­ de lingotiere nu prea erau lui nostru, de formare a o­ rrcea'/A acum serioase motive dc cutat construcţii zootehnice sA fie
lelor, la schîpuri. la maşinile că înfăptuirea cerinţelor for­ producţiei şi ale muncii, nui... şi de cuvfnl. în ton cu problemele actua­ îngrijorare şl ridicA multe semne întreprinse mâsurl hotArlte şl c-
mulate in programul partidu­ popularizarea rezultatelor bu­ le şi realizările apreciabile mului nou, cu o conştiinţă
de astupat şl la alte utilaje lui ne ale colectivelor de sala­ Am făcut cunoştinţa cu ale colectivului, unul dintre înaintată. de întrebare privind darea aces­ nergicc, sul) conducerea organi­
sau Instalaţii. ILIE COJOCARU riaţi, metodele înaintate de ctleva gazele de perete din ele trattnd despre centena­ tora In (olosIntA. Ca un nspcct zaţiilor dc partid, In vederea da­
negativ trebuie relevat faptul cA
rii In folosinţa tn timpul cel mal
muncă, inovaţiile, raţionali­ secţiile uzinei. Cea mai bu­ rul uzinei, sărbătorit cu DUMITRU GHEONEA restanţele cele mal mari se con- scurt posibil, înainte dc eAderea
ataiA la obiectivele a eAror exe- zApezll, a obiectivelor planificate.
Sutele de mii s-au cheltuit, dar oraşul Brad tot nu are apâ suficientă
De fapt, acest titlu se po­ acestui proces de urbaniza­ — In comună am văzut mai bine să discutăm altă
triveşte pentru multe locali­ re am avut o scurtă discu­ mai multe şantiere. Ce se dată despre ele.
tăţi hunedorene, Toate co­ ţie cu tovarăşul Adrian Cos- construieşte ? — Pentru viitorul oraş
munele şi satele judeţului ten, primarul comunei Do­ — Cred că nu greşesc da­ trebuie asigurate străzi şi
Străbat, acum, o perioadă bra. că spun că realizăm acum trotuare moderne, clădiri
de intense înnoiri care echi- — Locuitorii din această primele construcţiii de stric­ mai arătoase şi alte elemen­
valea2ă cu drumuri sigure comună ştiu că peste 10—15 tă utilitate fn viitorul oraş. te urbane. Ce s-a făcut şi
spre urbanizare. Rindurilc ani vor fi orăşeni ? Este vorba de o piaţă de a­ ce se preconizează pentru
de faţă le-am rezervat însă — Cred că majoritatea limente şi de un bloc de lo­ următorii cîţiva ani 7
Oroşul Brad se află de mtil s-a găsii timp să fie curăţit. despre aceleaşi realităţi. De o para pentru eşecul — din — şi nu intîmplător — unor ştiu. cuinţe. Piaţa va avea vreo — Una dintre realizările
mult limp tntr-o siluaţie foar­ Cele cinci noi puţuri absor­ altfel, şi la întrebarea „De ce o mie de motive — al investi­ realităţi şi perspective din — Cum au primit vestea 7 20 de mese acoperite, o ha­ importante o constituie as­
te etilică cu apa polabîlă. De bante au fost oprite pentru re­ credeţi că această investiţie ţiei. De alllel nimeni din cei comuna Dobra. La sesiunea — Cu multă satisfacţie. lă, măcelărie şi alte uniffifi faltarea şoselei care traver­
aici loale consecinţele: «pâ medieri. Sarcina alimentării nu are eficienţa scontată ?“. întrebaţi nu crede că, după Consiliului popular jude­ Am observat, la oamenii din comerciale. M-aţi întrebat sează satul de centru, lucra­
rece după program, cu mulle cu apă a oraşului Brad a ră­ am primit răspunsuri care. deşi terminarea remedierilor ceru­ ţean, din luna septembrie, re realizată din fondurile
intermitenţe, apă caldă — mai mas fn mare parte pe seama motivate tehnic, se vede de te constructorului, debitul ce­ s-a subliniat că in perioada statului. Deputaţii şi cetăţe­
de loc, nervi la locatari. Incc- celor 5 puţuri vechi. H de no- la dîstanlă că ereu încercări lor cinci puţuri va fi mai mare actuală se desfăşoară o vas­ nii s-au ocupat dc alte pro­
anunţat st mrt m ouaşi
pînd de prin 20 octombrie, si- lal că In condiţii de funcţiona­ de a da vina fie pe celălalt, cu mult decll înainte. „Dacă tă acţiune pentru sistemati­ bleme care privesc moder­
luat ia s-a î ni ău lăţii şi mai re optimă, cele trei posibili­ fie pe nişte „cauze obiective” nici după aceasta nu vom a­ zarea şi modernizarea lo­ i nizarea drumurilor, dezvol­
mult. Debitul existent la cup­ tăţi ale sislemului de captare care în astfel de cazuri — se junge aproape de rezultatul calităţilor rurale. După tarea unităţilor pentru jires-
larea Crişcior a fost redus Crişcior nu furnizează întrea­ ştie nsta — sînt căutate cu scontat vom da în judecată cum s-a mai judeţul taţii dc servicii etc Numai
şi cu alte ocazii,
pentru o vreme cu clţiva litri, ga cantitate necesară oraşului. loală străduinţa. Cert esle că proiectantul" — ne spune to­ anul acesta s-au construit
primul
fn vederea unor remedieri. Astfel, o investiţie de peste T.C.H. — constructorul, in- varăşul inginer Nicolae Mun- Hunedoara deţine priveşte 3 500 mp de trotuare şi 70
loc pc ţară m ce
In urmă cu peste trei ani, şapte sute de mii de lei se vocinri nişte condiţii de lucru toiu, directorul Direcţiei de gradul dc urbanizare Aceas­ de podeţe...
cînd a Jost terminată şi pusă dovedeşte ineficientă după trei grele, a făcut mult rabat gospodărie comunală şi tocali- ta este o realitate valoroasă, comună, recunoştinţă faţă cum au primit localnicii — Aprovizionarea cu apă
in funcţie o nouă copaciîale ani de remedieri şi tergiver­ execuliilor tehnice care cereau \ă. Şi va începe probabil un care confirmă efectele poli­ de conducerea partidului vestea despre viitorul oraş potabilă este o cerinţă vita­
de captare prin puţuri absor- sări. Iată trei răspunsuri refe­ multă precauţie penlru a nu proces fără sens $i 'fără clşli- ticii ştiinţifice a partidului nostru şi o mare dorinţă de Dobra. Faptele oamenilor lă pentru orice oraş. Se dis­
bonle, e\ cărei construcţie a ritoare la capacitatea roală a se deranja pinzA freatică şi gător. In care fiecare va cău- pentru dezvoltarea multila­ a munci ca să transformăm .viut foarte concludente. La cută despre ea la Dobra 7
costat şapte sute şl ceva de acestor 5 puţuri — care, du­ straturile permeabile subtera­ la argumente cu care să se terală a tuturor zonelor din cit mai repede Dobra fu construcţia pieţei s-au rea­ — La cerinţele actuale
lizat economii, prin muncă
centru urban. Populaţia îşi
mii de lei, aceşti cîţiva litri pă studiile hidrotehnice, tre­ ne. Proieclanlu] — lostul împace şi capra şi varza. îm­ ţară. dă seama că urbanizarea patriotică, In valoare de pe­ nu-t o mare problemă, de­
(se va vedea mai jos de acest buia să lie de 15 litri pe se­ D.S A.P.C. Banat — a încredin­ păcare trerută prin filtrul ar­ In aceste condiţii conti­ este o mare cerinţă a epocii ste 150 000 lei. Au fost ca­ oarece locuitorii au fintini.
imprecis „cftiva") trebuiau să cundă. ţat spre execuţie un proiect bitrajului de slat. Şi, în tot nuă, într-un ritm şi mai ra­ noastre şi va fi o mare rea­ zuri cînd pensionarii din Pentru viitoarele construcţii
lie cincisprezece. Dar n-au fost LG.C.L. Brad, prin fostul di­ îo ale cărui soluţii tehnice acesl timp, cetăleanul din ora­ pid, procesul dc ridicare a lizare. snf s-au supărat pe noi, cei ne trebuie însă apă. S-au
atiţio, satelor la nivelul oraşelor. făcut deja studii pentru o
rector Ion Criştiu : „puţurile nici el nu mai are încredere. şul Brad va continua să spere — Pe cînd se va schimba de la consiliul popular, că
Să recapitulăm, pe scurt. dnu trei litri pe secundă, de.->i Beneficiarul de exploatare — că problema va fi rezolvată. Pe lingă alte acţiuni impor­ „jirma“ ? nu le dăm de lucru la piaţă. sursă de apă care poate fi
Captarea Crişcior cuprinde trei se susţine că dau zece”. «J.G.C.L. Brad, core a avui re­ Va fi fără discuţie rezolvaiă, tante care se desfăşoară in — Deocamdată este prea Pe celălalt şantier construim captată şi folosită.
posibilităţi de alimentare a T.C.H., prin inginerul şef prezentantul său pe parcursul dar cu alle cheltuieli, după o acest sens, 8 roinime din ju­ devreme să punem firmă de locuinţe pentru intelectualii — In încheiere, o singură
localităţilor Brad şi Gurabar- adjuncl Aurel Pădureanu : execuţiei ş! putea să intervi­ altă Ireccre de tigip. Cei vi­ deţ se pregătesc să devină centru urban. Mai intîi tre­ satului Este primul bloc precizare : Cînd se va pune,
za. Un dren, cinci puţuri ab- „cam nouă-zece litri pe se­ nă la timp pentru respectarea novaţi pentru toate aceste centre urbane. Printre vii­ buie asigurate nişte condiţii din Dobra şi nu se face in- totuşi, firma oraşului Do­
sorbanle mai vechi şl cinci cundă ; nu se poale face mă­ cel pulin a prevederilor pro­ „plusuri" la capilolul risipă — toarele oraşe se numără şi care s-o justifice. timplător tocmai pentru in­ bra 7
mai noi, construite în urmă surătoarea cu precizie". iectului, dar n-a fâcul-o — de bani, de timp. de nervi — actuala comună Dobra, re­ telectuali. Vrem ca oamenii — Personal aş dori să nu
cu trei ani de şan‘!erul Brad se postează abîn acum pe po­ vor continua să rămină „pier­ numită localitate de pc ru- — Se ştie ce trebuie făcut aceştia, care au un rol im­ treacă mai mult de 10 ani
al Truslului de con^truclîi Hu­ Direcţia judeţeană de gospo­ ziţia intransigentului, cînd duţi", anonimi în masa mare lea Mureşului. Fără îndo­ in acest sens ? portant în acţiunea de ur­ pînă atunci. Depinde însă
nedoara. Care e slarea lor ac- dărie comunală si tocntivă, trebuia s-o facă la limpul po­ a lutmoi salarialilor celor 4 ială că naşterea unui oraş — Pentru ci fiu a ani şi (u banizare, să-şi aducă tot a- foarte mult cum va acţiona
prin inginerul şef, Ion Arrie-
luală ? Drent'l, prin „grija" trivit. Sutele de mii alocate instituţii şi Întreprinderi, sau nou, mai ales f/i condiţiile Unii mari se ştie. Avem o consiliul popular, dejiutaţii
deosebită a l.G.C L. Brad, nu leanu : „cele cinci puţuri dau pentru rezolvarea problemei ascunşi după hirtii „acoperi­ amintite, necesită timp şi schiţă de sistematizare şi porlul la naşterea oraşului şi locuitorii Dobrei. Am in­
primeşte apă prin canalul dc cam cinci litri pe secundă". apei Ia Brad s-nu cheltuit toare"? Acum este timpul ca impune rezoolvorea unui cunoaştem principalele ja­ şi la pregătirea oamenilor să convingerea că toţi ne
complex de probleme la ni­
Îmbunătăţire — posibilitatea Trei onmcni. reprezentlnd S-au cheltuit mulţi bani pen vinovalii să fie identificaţi ca velul pretenţiilor sociale loane ale perspectivei. Cel pentru calitatea de orăşeni. vom face pe deplin datoria
mai important lucru este să
cea mai marc de infiltrare — trei instituţii cu răspundere Iru remedierile cerute de pro persoane fizice si traşi la răs­ moderne. Fără îndoială că în comună
în finalizarea cu rezultate pundere conform legilor în vi­ acţionăm operativ şi bine
decit foarte puţină. Canalul scontate a acestei investiţii, îectunţ. Nimeni din cci vino­ goare. Despre uncie atribute ale pentim realizarea planurilor. sînt şî alte şantiere, dar e T. ARDELEANU
s-a colmatot si toata vara nu ne vorbesc in moduri diferite vaţi n-a los pus să plătească ION CIOCLEI