Page 59 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 59
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 5 245 ® JOI 18 NOIEMBRIE 1971
VEŞTI DIN llRIIIE SOCIALISTE
A T L A S
U. R. S S.
III FRANŢA Barajul hidrocentralei de pe rîul Nurek, din Tad-
jîkistan, a atins cota 100. Această uriaşă construcţie,
care. la terminarea ei, va avea 300 metri, va trebui Fotografii clare
să zăgăzuiască apele rîului, formînd un lac de acu obţinute de
9
PARIS 17 — Corespondentul ambasadorul Franţei Ia Bucu ţe pentru securitatea europea mulare cu o suprafaţă de peste 500 kmp şi cu o capa „Mariner-9”
Agerpres, Paul Diaconescu, reşti, si Constantin Flitan, am nă". Hamon a afirmat că a citate de 11,5 miliarde metri cubi. In corpul barajului
transmite r In cursul Întrevede basadorul României Ia Paris. ceastă concordanţă de vederi vor fi turnaţi 56 milioane metri cubî de piatră şi dife
mMariner-9“, satelitul a-iariner-y , saieuiui a- i|
rilor care au avut loc Ia Paris este de bun augur pentru dez rite arocamente. Apele lacului de acumulare vor pune .iv
Intre miniştrii afacerilor exter voltarea cooperării economice în mişcare nouă turbine cu o putere de 300 000 kW t merican care continuă mif-
ne aî României si Franţei, to PARIS 17 (Agerpres). — La dintre cele două ţări. Impor fiecare si vor iriga, totodată, peste 500 000 de hectare ţ carea de rotaţie In jurul \
varăşul Corneliu Mănescu a sfirşitul şedinţei săptâmînale tanta acestei cooperări, a spus de pămlnt din Tadjikistan şi din alte republici unio planetei Mărie, a transmis
transmis ministrului Irancez de lucru a cabinetului francez, el, a fost subliniată miercuri nale sovietice învecinate. morţi, In cursul celei de-a
Maurice Schumann si soţiei sa purtătorul de cuvlnt al guver în cadrul şedinţei cabinetului \ cincea revoluţii, cele mai \
le invitaţia de a vizita Româ nului, Leo Hamon, a declarat de către Valery Giscard R. S. F. IUGOSLAVIA i clare imagini recepţionate i
nia. Invitaţia a fost acceptată, presei, referindu-se Ia relaţiile d'Estaîng, ministrul economiei Calculul electronic îşi deschide drumuri tot mai pină acum de pe suprafaţa '
urmînd ca data vizitei să fie dintre România si Franţa, că Si finanţelor, care a prezentat largi In economia iugoslavă. La un simpozion pe a \ planetei roşii. Printre cele \
stabilită ulterior. „vizita la Paris a ministrului un raport asupra sesiunii Co ceastă temă, care s-a ţinut zilele acestea la Zagreb ^ mai reuşite fotografii slnt l
Miercuri dimineaţa, ministrul român de externe, Corneliu misiei mixte guvernamentale . şi la care au luat parte specialişti din domeniile in acelea ale calotei Polului ;
afacerilor externe al României Mănescu, a prilejuit evidenţie româno-franceze, care a avut teresate. s-a preconizat instalarea, în viitorul apropiat, \ Sud. Savanţii de la „Jet \
a părăsit Parisul, îndreptîn- rea unei foarte largi concor loc recent la Bucureşti si care a cîtorva zeci de centre de calcul electronic. \ Propulsion Laboratory“ din i
du-se spre provincia Alpîî Ma dante de vederi asupra majo a reliefat „marea importantă In cursul ultimilor doi ani, au fost create 132 cen Pasadena au putut să dis- ,
ritimi, unde va face o vizită rităţii problemelor examinate, pe care cele două ţări o acor tre de calcul electronic, aşa Incit, în prezent, tara i tingă suprafaţa marţiană )
de 48 de ore. Ministrul român printre care si chestiunile pri dă continuării cooperării lor dispune de 272 asemenea centre, înzestrate cu un un * prin norul dc praf care \
este însoţit de Pierre Pelen, vind pregătirea unei conferin economice si Ştiinţifice". număr total de 343 maşini electronice de calcul. \ pină acum a întunecat pla- /
i neta. i
Dr. Bruce C. Murray, de \
R. P. POLONA
' la Institutul de tehnologie ^
Lucrările de construcţie a minei „Borynia" — cca \ din California, a declarat .
de-a cincea din bazinul carbonifer Rybnicki, din R.P ţ că topografia Polului Sud *
al planetei Mărie este cu \
Polonă — se apropie de faza finală. Noua mină este
Intîlnirea primului ministru al Cubei, dotată cu utilaj tehnic modern, toate lucrările fiind \ mult diferită de aceea a «
. regiunii ecuatoriale. Ceea î
mecanizate şi automatizate.
’ ce ne interesează cel mai ^
R. P. UNGARA 1 \ mult — a afirmat el — este i
Fidel Castro, cu ziarişti chilieni şi străini de maşini a R.P. Ungare a crescut. In primele nouă y faptul că noi vom putea •
Producţia industriei metalurgice şi constructoare
face o hartă completă pri- \
luni ale acestui an, cu 5 la sută în comparaţie cu ' vind existenţa regiunilor i
ţ îngheţate. Se presupune că }
aceeaşi perioadă a anului trecut. Un ritm deosebit de . zona albă din jurul Polu- )
SAIVTIAGO DE CHILE 17 iniţiat un proces revoluţionar, noi nu am avut prilejul să accelerat a fost înregistrat In producţia de maşini şi ’ lui Sud marţian este for- i
— Trimisul special Agerpres, iar pe măsură ce poporul este stabilim un contact direct cu utilaje, mijloace de comunicaţie, diverse instrumente. ţţ mată aproape In întregime :
Victor Stamate, transmite: maî unit, raaî conştient, mai Chile, cu poporul chilian. Iată i din zăpadă carbonică. \
Primul ministru al Cubei Fidel hotărî/t în sprijinirea procesu de ce consider că, în urma vi R. S. CEHOSLOVACA
Castro, o avut — In orasul-porl lui revoluţionar, este foarte zitei noastre aici, relaţiile cu- U. R. S. S. — In fotografie : „Iskra-110* — o nouă maşină de
Iquique, situat în regiunea de greu de conceput că un ast bano-chiliene se vor consoli calcul cu clape, destinată pentru operaţiile de contabilitate, este Cu o largă paletă de realizări se prezintă la ale \ O nouă eră in trans•
nord a Republicii .Chile — o fel de proces ar putea1 fi re da, se vor îmbunătăţi $1 se fabricată de întreprinderea „Scctmaş* din Penza. Noua maşină lu gerile generale din 26—27 noiembrie, organele locale
întîlnire cu ziariştii chilieni si versibil. Primul ministru cuba vor extinde'1. crează pe baza mleroelectrontlor şl efectuează operaţiile de calcul ale puterii de stat dîn R S. Cehoslovacă. \ portul terestru?
de 3-4 oii mal repede declt cele cunoscute plnă In prezent.
străini »care îl însoţesc în că nez a subliniat că restabilirea Din totalul fondurilor prevăzute în bugetul de stat
lătoria *a oficială în această relaţiilor diplomatice între pentru dezvoltarea oraşelor si satelor, comitetele na \
tară. Chile şi Cuba s-a înscris prin ţionale locale administrează 80 la sulă din cele afec \ Constructorii britanici au
Răspunzînd unor întrebări tre măsurile care au definit e tate învăţămintului, 60 la sulă din cele afectate cul ^ pus la punct un tren pe
din
voluţia politică actuală
referitoare Ia evoluţia actuală Chile ca un proces revoluţio Plenara C. C. al Partidului turii şi 90 la sută din cele pentru sănătate. Ele gospo . pernă de aer care, se afir- \
în Chile, Fidel Castro a su nar. dăresc, de asemenea, cea mai mare parte a fondurilor ‘ mă, va depăşi viteza de 450 L
bliniat că trăsăturile procesu destinate construcţiilor de locuinle şi, integral, pe \ km la oră. Testarea vehi- /
cele pentru întreţinerea fondului locativ. Anul acesta,
lui revoluţionar chilian decurg Solicitat să releve semnifi mal mult de 65 la sută din întregul fond de locuinţe , cuiului urmează să (ncea- \
din lnsesi realităţile sî condi caţia vizitei sale In privinţa Muncii din Coreea era administrat de comitetele naţionale. ' pă In această săptămînă* i
ţiile specifice ale ţării. Acest dezvoltării relaţiilor cubano- \ Costul proiectului a atins, .
proces, a spus el, se deosebeş chiliene, Fidel Castro a răs In aceste zile, premergătoare alegerilor, 1a Intllni- \ pină in momentul de faţă, S
te de cel din Cuba, care s-a puns : „Fără îndoială, accastJL nilor care revin industriei rile cu candidaţii se face şi bilanţul lucrărilor edilttar- » suma de 12,5 milioane do- i
desfăşurat si se desfăşoară în vizilă va întări şi mai mult re PHENIAN 17 (Agerpres). — La primul punct al ordinii gospodăreşt» înfăptuite cu contribuţia bănească si 1 lari, fiind mai mic decit al /
alte condiţii, cu totul diferite. laţiile între Cuba si Chile. In După cum informează A.C.T.C., constructoare de maşini şi de zi, Kim Ir Sen a prezentat prin munca voluntară a cetăţenilor. Se aminteşte că, \ rivalului său francez, tur- 1
Manifestările şi ritmul de e timpul prezentei noastre aici, la Phenian şi-a început lucră producţiei de bunuri de larg un raport cu privire Ia unele în campania electorală precedentă, în Cehoslovacia i botrenul, aflat intr-o fază ţ
voluţie ale unui proces revo au apărut deja noi posibilităţi rile Plenara C C. al Partidului consum. Lucrările plenarei se • s-a pornit o largă acţiune de masă pentru autofinan * de experimentare destul de i
luţionar derivă din condiţiile pentru lărgirea schimburilor Muncii din Coreea, consacrată desfăşoară sub conducerea to probleme ale vieţii internaţio ţarea construcliitor de interes cetăţenesc. Valoarea \ avansată. Constructorii brt- T
economice, culturale şi în alte varăşului Kim Ir Sen, secretar nale. fondurilor adunate din 1964 şi plnă acum pe această i tanici, care evidenţiază ^
specifice fiecărei târî. De domenii, iar pe parcurs vor a examinării actualei situaţii in general al CC. al Partidului cale se ridică la 9,13 miliarde coroane. ’ costul relativ scăzut, viteza i
ceea, nu se pot da nici defi pare şi mai multe posibilităţi ternaţionale, precum şi sarci Muncii din Coreea. Lucrările plenarei continuă. \ şi absenţa relativă a efec- .
niţii, nici reţete universal va- în această direcţie. Acelaşi lu « telor poluante, consideră că \
\ noul vehicul, denumit .Ho- i
fabile. Important este faptul, cru se poale afirma şi în legă
* vertrain \ va deschide o eră ,
e adăugat Fidel Castro, că în tură cu evoluţia pe care o vor SANTIAGO DE CHILE. — La Santiago de Chile s-a în le în procesul intentat fostu cooperarea economică cu ţă QUITO. — Robert Finch, ' nouă in transportul teres- ^
Chile, o dată cu naţionaliza cunoaşte relaţiile cubano-chi- chis Tlrgul (nternaţional al Pacificului, la care a participat lui rege al Libiei. Idriss I. rile socialiste. Luînd cuvîn- consilier economic al pre \ tru.
rea unor sectoare de bază Ale liene după vizita pe care pre şi România cu un birou tehnîco-comercial, unde nu fost re detronat la 1 septembrie 1969. tul cu acest prilej, ministrul şedintelui Nixon, care între i \
economiei si cu alte măsuri şedintele Allende o va între prezentate două întreprinderi de comerţ exterior — „Geo- şi a unui grup de colabora de externe indian. Swaran prinde un turneu în mal i \
luate de guvernul popular, s-a prinde în Cuba. Plnă acum, min" şi „Petrom". Reprezentanţii celor două întreprinderi tori aî acestuia. Agenţia li- Singh, a arătat că „Jawahar multe capitale latino-ameri- Efectele poluării
româneşti au avut convorbiri cu conducători ai unor între lal Nehru a pus bazele coo cane. a avut o întrevedere cu Mării Baltice s
prinderi de stal Şi particulare din Qiile. perării concrete dintre India preşedintele Ecuadorului, Jo
şi ţările socialiste". se Maria Velasco Ibarra, s
CADRAN WASHINGTON. — La ba cu care a făcut un evoluţiei \ Marea Baltică devine din \
schimb
de păreri asupra
i ce In ce mai sărată, afirmă i
p V . V A A V i i za militară din Fort McClel- raporturilor bilaterale, pre ; profesorul p o lo n e z L. »
„haptamina romaneasca BERLIN. — La Berlin s a LONDRA. — Cotidianul lan (Alabama). au avut loc cum şi asupra relaţiilor \ Smudzinski, specialist fn \
încheiat o nouă rundă a con londonez „Daily Mirror", zia biană de presă anunţă că tulburări, ca urmare a acţiu S.U.A. cu ţările situate la | ocrotirea mediului Inconju- ţ
sud de Rio Grande. După în
nilor de protest ale militari
rător. Pe lingă această rea- '
Idriss I — judecat în contu
dintre
reprezen
vorbirilor
în Austria tantul guvernului R.D. Ger rul cu cel mai mare tiraj din macie — a fost condamnat lor de culoare împotriva ati trevedere, Robert Finch a de 1 litafe îngrijorătoare, care \
Marea Brltanie, nu a apărut
mane, Gunter Kohrt, secre miercuri. Lucrătorii redacliei la moarte, iar consilierul a tudinii discriminatorii la care clarat presei că schimbul de ţ exercită o influenţă nega- l
tar de stat la Ministerul A- au declarat grevă în semn cestuia, Omar El Shalhi, la slnt supuşi. In urma inter păreri pe care l-a avut cu . tivă asupra faunei marine, .
VIENA 17 — Coresponden gini" care prezintă aspecte îacerilor Externe, şi repre de protest contra concedia* închisoare pe viaţă. Alţi 19 venţiei autorităţilor militare, preşedintele ecuadorian, este ' cercetătorii ştiinţifici au fn- ţ
tul Agerpres, Pelre Stăncescu, din dezvoltarea industrială a zentantul Senatului Berlinu rilor hotârîte de administra acuzaţi, care au compărut In au fost arestaţi 137 de sol încurajator, deşi nu s-a ajuns ^ registrat şi apariţia unor 1
la nici un acord, relevă a
transmite: In localitatea ţării noastre In anii socialis lui occidental, directorul se ţia ziarului. faţa instanţei, au fost con daţi negri, relatează agenţia genţia Prensa Latina. i *zone deşertice“ pe fundul !
1 mării, generate de insufi- )
Reuter.
Juddenburg se desfăşoară o mului. Vizitatorilor le este natorial Ulrich Miiller. Păr damnaţi Ia închisoare pe di \ cienţa oxigenului şi pro- i
serie de acţiuni cultural-artis- prezentată şi o selecţie repre ţile au căzut de acord să BELFAST. — Agenţiile de ferite termene, iar şase au Pe de altă parte, Intr-un Relaţiile dintre S.U.A, şl i porţia crescută de bioxid i
tîce, grupate în „Sâptămlna zentativă de cărţi In scoli şi continue tratativele la Berlin, presă anunţă că, marţi sea fost achitaţi. raport înaintat Congresului Ecuador s-au înrăutăţit du de carbon. Astfel, fn regiu- )
românească", la cinematograful central al o la 19 noiembrie. ra, doi soldaţi britanici au S.U.A., se arată că in rîndul pă repetatele incidente In \ nea din jurul Insulei Got- i
In sala casei de cultură, a raşului sini prezentate filme fost răniţi pe străzile cartie AMMAN. — «Intre autori soldaţilor negri din armată urma cărora autorităţii* e- i land, aceste zone moarte, l
cuadoriene au reţinut ambar
avut loc. în prezenta ambasa artistice şi documentare. Pro BERLINUL OCCIDENTAL. rului Falls Road din Belfast. tăţile de fa Amman şi cele există sentimentul că regula caţiuni pescăreşti americane aflate la o adincime de >
de la Damasc au loc în pre
dorului României la Viena, gramul acestor manifestări es — La un tribunal din Berli Persoane neidentificale au zent contacte in vederea re ce au pătruns In zona ce \ 70—100 m, se întind pe \
Dumitru Aninoiu, deschiderea te întregit cu o „săptămînă de nul occidental se desfăşoară, tras asupra lor mai multe deschiderii frontierei dintre mentele se aplică In mod di lor 200 mile marine, stabilit \ mai mult de o mie de kmp, i
expoziţiei „România în ima muzică populară românească". lncepînd de marţi, procesul focuri de armă. Iordania şl Siria", informea ferenţial, în funcţie de cu ca limită a apelor sale teri principala cauză a apariţiei ^
intentat fostului locotenent- BOGOTA. — In localitatea ză cotidianul iordanian „Al loarea pielii. toriale. ' for fiind poluarea apelor \
colonel SS, Frledrlch Bos- columbiană Palmira. au avut Hawadess". „Redeschiderea \ mării cu materii reziduale )
shammer. Prin funcţiile de loc ciocniri intre ţărani şt frontierei dintre cele două
ţinute în Serviciul central de poliţie, In urma cărora 16 ţări va înlesni transportarea
siguranţă al Reichului, Bos- persoane au fost grav rănite, unor importante cantităţi de 850 000 dolari un
Un interviu acordat de secretarul shammer a contribuit, direct, iar alte 50 arestate. Inciden mărfuri destinate Iordaniei,
BRUXELLES. — însărcinat de regele Baudouin cu o mi
la uciderea, între 1942 şi tul s-a datorat refuzului ţăra care se află imobilizate, de siune de Informare In vederea formării noului guvern bel tablou de Seurat
1944, a unui număr de 150 000
peste patru luni, 1n porturile
generai ai O.P.E.C. săptămmalutui de persoane civile din Bul nilor de a părăsi pămlnturile Beirut (Liban) şi Lattaquieh gian, după recentele alegeri generale. Gaston Eyskens. pre
anterior,
nefolosite, ocupate
garia, Italia, Slovacia şi ca urmare a tărăgănării rea (Siria). mierul demlslonar, a avut marţi o serie de convorbiri cu ) Tabloul . Vedere asupra \ \
preşedinţii camerelor parlamentului şl cu liderii unor par
\
„Middle East Economic Survey“ România. Fostul ofiţer nazist lizării planului dc reformă tide politice. Aceste consultări, a declarat Eyskens ziariş \ Senei fnt.r-o 2i cu ceaţă, \
DELHI. — La Dethl a luat
este acuzat, de curtea amin agrară. sfîrşlt seminarul consacrat tilor, vor continua, probabil, pînă vineri, ceea ce confirmă l semnat de Georges Seurat, 1
tită, de asasinare colectiva şî TRIPOLI. — Tribunalul din ipoteza emisă în cercurile observatorilor politici că noul
BEIRUT: 17 (Agerpres). — ză monetară interoccidentalâ, memoriei Iul Jawaharlal guvern al Belgiei mu va fi format înainte de sfirşitul săp- 4 a fost vlndut de un ma- *
Intr-un interviu acordat săp pentru a corecta deficitul cro de complicitate la crimă. Tripoli a pronunţat sentinţe Nehru, care a avut ca temă tăminii. . gazin de artă din New .
tămânalului „Middle East Eco nic al balanţei lor de plăti. J York cu suma de 850 000 ’
nomic Survey", care apare la Referindu-se la cauzele aces
Beirut, Nadjm Pachachi, se tuia, secretarul general al \ dolari. Timp de o jumătate \
cretar general al organizaţiei O.P.E.C. a spus : „Una din ca \ de secol, opera impresio- \
statelor exportatoare de petrol uze se datorează, cu siguran LUPTELE DIN INDOCHINA Declarafia lui Amilcar Cabrai, \ nistului francez s-a aflat ||
(O.P.E.C), a respins obiecţiile ţă, cheltuielilor necesitate de
formulate de unele companii purtarea războiului din Viet
occidentale fată de recentele nam, care a lost condamnat de cu prilejul vizitei sale la Alger
cereri ale ţărilor membre ale Întreaga lume", subliniind că V ie tn a m u l de su d iembrie, pesle 9 000 de soldaţi ALGER 17 — Corespondentul
organizaţiei. Aceste cereri statele exportatoare de petrol din trupele regimului Lon Agerpres, Constantin Benga, Toate acestea, a spus Cabrai,
privesc o mai mare participa nu slnt dispuse să suporte Noi. In noaptea de 12 spre 13 transmite : Amilcar Cabrai, se reprezintă atribute reale ele
re la concesiunile petroliere a preţul unei asemenea politici. VIETNAMUL DE SUD 17 peste 2 400 militari şi ofiţeri noiembrie, menţionează comu cretar general al Partidului suveranităţii noastre, ceea ce a-
statelor membre şi obţinerea După cum se ştie. în contex (Agerpres). — După cum anun ai inamicului. De asemenea, nicatul, forţele patriotice si teslă faptul că este vorba de
de către acestea a unor re- tul crizei monetare interocci ţă agenţia „Eliberarea", In forlele Frontului National de populaţia, au declanşat un a African al Independenţei Gui existenţa unui stat în plină for
neei Bissau şi Insulelor Capu
devenle sporite în circum dentale, devalorizarea de fac- cursul operaţiunilor militam Eliberare au distrus 169 vehi tac decisiv asupra ultimelor mare. Secretarul general al
stanţele actualei crize moneta to a dolarului a provocat im desfăşurate In luna oclombrie cule blindate, patru trenuri poziţii ale inamicului din lui Verde, aflat la Alger In P.A.I.G.C. a relevat, in continu
tr-o scurtă vizită, a făcut pre
re interoccidentale. El a ară plicit o scădere a preţului pe In regiunile septentrionale ale militare, au doborît 28 avioa Rumluong, eliberlnd complet sei o declaraţia In care a ară are că toate acţiunile de ptnă
tat că aceste revendicări slnt trolului exportat de ţările Vietnamului de sud, unităţile ne şi elicoptere şi au capturat oraşul. In timpul luptelor pen tat că forţele populare de acum ale populaţiei din Gui
conforme cu acordul de la membre ale O.P.E.C. (preţ ex mari cantităţi de echipament tru cucerirea localităţii, 1000 eliberare controlează In pre neea Bissau şi Insulele Capu
Teheran, încheie! anul acesta primat în moneda americană). patrioţilor au scos din luptă militar. de soldaţi inamici au fost ucişi lui Verde au fost întreprinse
între ţările care fac parte din Nadim Pachachi a avertizat sau răniţi, iar un mare număr zent două treimi din aceste te In spiritul şi In cadrul acestei
află
ritorii, iar populaţia se
O.P.E.C. şi companiile occi că, in cazul în care societăţile de militari au fost luaţi pri suveranităţi.
dentale. si că în formularea petroliere se vor menţine pe C a m b o d g ia zonieri de forlele patriotice lntr-un susţinut proces de Cabrai a subliniat că victo
lor „a fosl acordată cea mni o poziţie rigidă faţă de cere khmere. organizare şi de adaptare la riile obţinute pe clmpurîle de
noile condiţii de viaţă liberă
mare importantă problemei pri rea statelor membre ale PNOM PENH 17 (Agerpres). Cambodgia a dat publicităţii In acelaşi timp, anunţă a- De la cel mai mic sat şi ptnă la luptă de către forţele de eli
oritare a echităţii". In context, O P.E.C., „s-ar putea ajunge — După cucerirea oraşului un comunicat In t.are anunţă genţîa de presă A.K.I., patrioţii cele maî mari regiuni, a spus berare explică deruta crescîn-
Nadim Pachachi a acuzat Sta- la o deteriorare dezastruoasă a cambodgîeni continuă, presiu dâ a trupelor coloniale, faptul
lele Unile de a fi provocat, relaţiilor dintre acestea şi Rumluong, comandamentul for că au fost scoşi din luptă, în nile asupra aeroportului Poken- Amilcar Cabrai, cetăţenii, eli că ele recurg la mijloace inu
în mod deliberat, actuala cri companii". ţelor armate de rezistenţă din perioada 20 august — 12 no tong din apropierea capitalei. beraţi de sub dominaţia colo mane. In prezent, Inamicul se
In urma lansării celui de-al nială, îşi creează instituţii so pregăteşte să folosească mari
patrulea atac din ultimele trei ciale. administrative, juridice cantităţi de substanţe toxice şi
şi militare ‘ proprii. Amilcar
zile, marţi, toate cursele Inter Cabrai a menţionat că forma ierbicide, pentru a distruge
recoltele. „Nici o manevră şi
naţionale au fost din nou sus ţiunile militare locale slnt or nici o forţă din lume nu vor
pendate, autorităţile regimului ganizate pe baza sistemului de putea Insă împiedica victoria
auto-apărare, în timp ce forţe
de la Pnom Penh declarlnd că le de eliberare, sprijinite de poporului nostru, angajat In
decolarea şi aterizarea navelor întregul popor, luptă pe toa lupta de eliberare naţională,
pentru o viaţă raaî bună, pros
nu se pot desfăşura In condi te fronturile împotriva armatei peră, pentru construcţia unei
ţii de securitate. coloniale. ţări noi",
Răspunzind unei Întrebări
puse de corespondentul Ager
pres la Alger. Amilcar Cabrai
a declarat: „Relaţiile dintre
CUfl* Pregătiri intense pentru Partidul African al Indepen
denţei Guineei Bissau şi Insu
preîntîmpinarea ciclonului „Laura" lelor Capului Verde şi Partidul
Comunist Român, dintre popo
HAVANA 17 (Agerpres). epicentrul ciclonului, 110 km/ rul român şi poporul nostru, JAPONIA. — Patinoarul <tc
— După cum anunţă agenţia oră Ploile torenţiale şi furtu aflat în plină luptă, slnt bune. pe platoul Fujikyti, renfru <lo
Prensa Latina. In Cuba se des na au Întrerupt navigaţia şi prieteneşti. Republica Socialis recrcaflc din prcfccUtra Fuji-
făşoară intense pregătiri pen ameninţă să provoace inun tă România şi poporul român yostil, şi-n deschis la 11 or-
tombrir porţile. Se spcrA ea to
tru ocrotirea obiectivelor eco darea localităţilor situate pe au acordat şi acordă un spri ncesi an, patinoarul sA fie
nomice şi vieţii locuitorilor din coastele provinciilor Pinar del jin substanţial şi preţios po frecventat de circa I 300 000 de
patinatori, cn .10 ta stui mai
zonele situate pe litoralul su Rio, Havana şi Malanzas. Pl porului nostru, care. sub con mulţi decit In amil precedent.
dic al insulei, de care se apro nă fn prezent, din Pinar del In fotografie: Patinoarul sl
Rio au fosl evacuate 10 600 de ducerea P.A.I.G.C., luptă pentru fn fundal Muntele Fuji, cel
pie ciclonul „Laura“. Viteza persoane. Activitatea şcolilor a libertate şi independenţă naţi mai înalt munte din Japonia
maximă a vintUluî atinge, în fost suspendată. onală". _ V
Redacţia 9) admlo!jt/a|ta ziar alai 1 Deva, alf. Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 13317 9I H5 88. Tlparoii întreprinderea poligrafici Deva.