Page 6 - Drumul_socialismului_1971_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 232 0 MIERCURI 3 NOIEMBRIE 1971

VIRTUŢILE ETICE Â U LA

N O TE

BAZĂ MUNCA SI ONOAREA Diagnosticul

Au trecui mal bine de doua miner, că îşi spun sincer, prin­ etc. Toate bune. Dar probleme tact. Acum s-a înrolat In rind — Tovarăşe, te văd cam
luni de la adunările generale cipial, ceea ce au de spus — strict legate de elementul edu­ cu ceilalţi. palid pe partea stingă. Dc
ale organizaţiilor de bază toate acestea, cred eu, sînt caţional, eventual acţiuni pe — Dacă e să vorbim de e- ce suferi dumneata?
şl ale activului comitetu­ bunuri cîştigale în munca de această temă ? ducaţle, eu cred că munca es­ — Sufăr de... diagnostic I
lui de partid de la E.M. educaţie. Întrebărilor le-a răspuns te elementul esenţial prin ca­ — Pfiuu, asta trebuie să
Ţebea, care eu dezbătut şl a­ Problemele educaţiei comu­ simplu tovarăşul Iile Vişa. re se poate realiza aceasta — -fie o boală periculoasă, să
probat planul de măsuri ela­ niste, problemele de conştiin­ — E adevărat că în plan era de părere comunistul Vio- te fereşti de răceală... Doare
borat de conducerea partidu­ ţă $1 de morală socialistă se rel Vasiu, miner şef de briga­ rău ?
lui nostru privind îmbunătăţi­ pun acum cu mai multă e- nu am cuprins ceva deosebit dă. Noi avem destule greutăll \— Doare bine, numai 15
rea activităţii polltlco-ldeolo- xlgenţă. Nimic din ceea ce ar în această direcţie, însă în­ obiective In producţie — le­ lei I
gice, de educare marxist-le- dăuna actlvităjli colectivului treaga noastră activitate are gate de configuraţia straielor — Te rog frumos, vezi că
ninistă a membrilor de partid, nu primeşte „viza de trecere". Ia bază măsurile si documen- de cărbune şi de umiditate — nu mă pricep, nu mă lua
a tuturor oamenilor muncii. însă oamenii le înving, fără în termeni medicali, tehnici
Comuniştii, ceilalţi salariaţi şovBlre, prin dăruire şi disci­ vreau să zic... Coboarâ-te
ai exploatării, au dat o Înaltă plină autoîmpusă. Eu am Im­ la nivelul meu şi explică-mi
apreciere acestui valoros pro­ primat brigăzii mele crezul că că dacă nu eu îngălbenesc
gram ce orientează mersul îna­ Programul educaţional elaborat noi sîntem mai uniţi şi mai pu­ imediat pe amlndouă părţi­
inte al societăţii noastre. Ei ternici dectt stînca şl că tre­ le.
şi-au propus sB-1 urmeze nea­ buie s-o biruim. Şi oamenii — Atunci, ascultă.. In
bătut, să-l transpună nelntîr- de partid se înfăptuieşte neabătut m-au înţeles, iar eu îi înţeleg 6eara zilei de 3 mai a c., co­
ziat şi eficient în viată. pe ei. pilul meu Ciobanii Livlu, de
Asupra modulul In care se — Altfel, dacă nu punem 11 ani, s-a simţit Toarte rău
materializează hotSrîrlle adop­ toţi el «gel umărul, dacă nu Bcnte In cadrul secţiei construcţii mctallcfe a U.U.M. Petroşani, muncitorii Aron caraşcA şl Mlhat şi am chemat salvarea. L-am
execută un nou lot de piese presate Ia cald destinate transportoarelor cu racletc.
tate în adunările generale ne ajutăm între noi reciproc, dus la Policlinica de copil
ne-am edificat, zilele acestea, S-a întîmplat ca un membru tele partidului. La nof princi­ munca nu rodeşte — a Inter­ din Deva, unde era de gar­
In urma unor discuţii purtate de partid — 'Ioslf Marian — să pala iatură a educaţiei comu­ venit minerul şef de echipă dă medicul Eugen Tudoran.
cu secretarul comitetului de pună capac unui şir de mani­ niste o constituie munca, cu Nlcolae Mlhoc. Şl mai este — Mi se pare că m-am
partid pe exploatare —■ tova­ festări antisociale, furlnd o su­ toate caracteristicile sale. conştiinţa datoriei. Eu lucrez „prins"... Spune-ml repede,
răşul Ilîe Vişa — şl cu cîţî- mă de bani, In condiţiile unei Discutăm despre muncă şl de 20 de ani la Ţebea, dar nu Utilizate cu chibzuinţă, furajele d-a pus să zică litere din al­
va comunişti destoinici din avansate stări de ebrietate. Se educaţia prin muncă, despre ştiu ce-i absenţa nemotivată. fabet i b, a, c, ş... ?
abatajele Ţebei. discutase în repetate rînduri colaborare şi Întrajutorare, Pe mine munca m-a călit, m-a — Nuu 1 L-a consultat, a
Din cuvîntul interlocutorilor cu el, de la om la om, despre despre modul de a lucra cu educat mal mult ca orice. spus că are amigdalită, mî-a
am desprins dorinţa unanimă abaterile -săvîrşite de la etica oamenii. Oamenii judecă lucrurile lu­ de volum conduc !a o im Stă dat o reţetă şi m-a trimis
care-i însufleţeşte pe comu­ socială, Insă uita repede pro­ — Să etiţl că membrii noş­ cid, matur, cu hotărlrea de a acasă cu el fără salvare
nişti, pe toţi oamenii minei, de misiunile. De data aceasta, co­ tri de partid 6Înt conştienţi acţiona ferm şl eficace acolo pentru că — 6cria dlnsul —
a da glas prin fapte holărîri- muniştii l-au criticat aspru sl de însemnătatea documentelor unde trebuie. Este o dovadă ,,nu este caz de salvare, se
lor şi documentelor partidu­ l-au înlăturat din rînriul lor. partidului şi se străduiesc să certă că programul de măsuri transporta Ia domiciliu"...
lui, de a se situa la înălţimea Un olt caz : Traian Furdul s-a le transpună în viaţă — ne-a adoptat de comitetul de partid eficienţă in creşterea animalelor ~ Pe picioare I
responsabilităţilor şi exigente­ supărat pentru că a suferit o declarat tovarăşul Lazăr Gazan, al E.M. Ţebea, privind îmbu­ — Mai bine-zis în spina­
lor mereu crescinde pe cnre amendă din partea C.A.P, din nătăţirea activităţii ideologice re la mine, fiindcă nu pu­
le pune producţia şi viala so­ comuna în care locuieşte şi secretarul organizaţiei de par­ ş! educaţionale a oamenilor Şf mal trebuie amintit că tea să meargă. In ziua ur­
cială. Măsurile concrete, sts- refuză să mai achite cotizaţia tid a schimbului II Investiţii. muncii se materializează, pă­ In actuala campanie agrico­ practice bune şl chiar foarte preocupările cooperatorilor din mătoare, de fapt, copilul a
bilile de comitetul de partid de partid. A fost chemat la co­ Lucru deosebit de Important trunde cu flecare zl In con­ lă de toamnă am vizitat prin­ bune. După cum ne relatau Ostrov pentru dezvoltarea sec­ fost Jnternaţ pînâ în 20 mai
pe exploatare, nu cuprind în mitetul de partid al exploată­ este cum punem problemele, ştiinţa maselor. Ceea ce nu tre altele şi C.A.P. Ostrov un­ tovarăşii Cornel Lăpădătoni, cînd d 6-a făcut ieşirea cu
ele ceva deosebit, ceva spec­ rii, s-a discutat cu el tovărâ- stă scris între coperţl de do­ de — ca pretutindeni în ju­ preşedintele cooperativei, şl torului zootehnic, o dată cu menţiunea „vindecat". Dar,
creşterea eficienţei Iul econo­
taculos. Sînt probleme curenle se$te, şi astăzi comunistul Tra- cum discutăm cu oamenii. Ia­ sare, se citeşte în sufletele oa­ deţ — tiranii cooperatori se Ilîe Bufnea, Inginer şef, In ul­ ca şl înainte, nu putea mer­
ale muncii şi ale vieţii, nle ian Furdui este din nou în rînd tă un caiţ, pe care, vă rog, să menilor. In faptele lor de mun­ aflau prinşi intr-o febrilă ac­ timii ani s-a trecut la dimi­ mice, nu s-au oprit aici. Ast­ ge nici 10 paşi. In 21 mai,
organizaţiilor de parlîd, ale cu ceilalţi colegi şi membri nu-1 (Interpretaţi ca lipsă de că. EI ştiu că virtuţile morale tivitate impusă de strlngereaşl nuarea Judicioasă a cantită­ fel, !n activitatea acestor gos­ mi s-a dat o salvare pînâ la
podari pricepuţi s-a încetăţenit
activităţii diverse a oamenilor. de pnrtld. modestie? Dumitru Păduieanu depozitarea în timp optim a ţilor de furaje concentrate din obiceiul ca în flecare an, în- Timişoara, unde copilul a
— Nu am înfăptuit lucruri In planul de măsuri al co- nu-şl îndeplinea obligaţiile de au la bază munca şl onoarea, recoltelor, de executarea în raţia animalelor, raârindu-se cepînd din luna mai şi pînâ Ja fost tratat de polinevrltă şi,
în mod corespunzător ponde­
cu totul noi, aici, la Ţebea, miletului de partid pe exploa­ cinstea şl demnitatea umană. ritm alert a Insămlnţărllor de rea .palelor de grîu şl secară, slîrşitul Iul septembrie, să tri­ Intr-adevăr, vindecat I
toamnă. In paralel, cooperato­
In acest colectiv de muncă re­ tare citim : se va pregăti din comunist. Am etat de vorbă preparate cu melasă. De aici, mită şi să întreţină la munte — Din ce-mi spuseşi pi­
lativ rcstrîns — ne spunea to­ cu el, calm, omeneşte, ca DUMITRU GHEONEA rii de la Ostrov erau preocu­ s-a ajuns la tocarea palelor u- in jur de 150 bovine, care va­ uă aici, eu am înţeles că
varăşul Iile Vişa. Ceea ce nm timp deschiderea noului an paţi în egală măsură de asi­ tllizate în acest fel, la adaos lorifică In perioada amintită între „amigdalită" şi „poli-
realizat mii mult se simte de- de învătămtnt politic, se vor gurarea furajelor necesare în­ de cfocălăl măcinaţi, apoi la numai păşune montană, fără nevrită" e un drum., ca
cit se vede si ne bucurăm că recruta şi instrui lectorii ŞÎ treţinerii animalelor care fac de-alcl la Timişoara ! Dar,
salariaţii noştri — comuniştii propagandiştii, se va remedia parte din zestrea colectivă a măcinarea palelor, care In a­ nici un consum de concentra­ cum e cu boala dumneatale,
în primul rînd — sînt conşti­ agitaţia vizuală (la drept vor­ Fapte pioniere bunilor gospodar! din această mestec cu uree, melasă şl fu- te. Readuse de la munte, în cu diagnosticul care doare
enţi de menirea lor în muncă zonă a judeţului. Şl aceasta de... 15 lei ?
şi în societate. Fiecare ştie că bind, ea nici nu prea există pentru că, deşi condiţiile na­ — Păi, recent, am semnat
trebuie să lucreze mai mult şi — n.n.), se vor reorganiza co­ turale de aici nu sînt prea fa­ D-plină valorificare o înştiinţare de plată pentru
mai bine, fiecare se străduieş­ lectivele de agitatori, se va Cea mai frumoasă angajare cu caracter civic pentru pur­ vorabile, totuşi cooperatorii suma de 15 lei. reprezen-
te să la atitudine cpmbativă. forma un colectiv al gazetei de tătorii cravatelor roşii din municipiul Hunedoara o constituie au pus un accent deosebit pe ttnd imputarea drumului fă­
deschisă — In profund spirit munca patriotică, desfăşurarea unor acţiuni In vederea spri­ dezvoltarea sectorului zooteh­ cut de salvare la 3 mai a.c.
muncitoresc — împotriva ne­ perete (s-a format, s-a afişat, jinirii campaniei agricole din C.A.P. sau de înfrumuseţare a nic, care a ajuns să albă o pofenfialtiliti zootifinlci Dîn cauza diagnosticului !
regulilor. Faptul că oamenii numai articolele nu sînt schim­ municipiului. pondere însemnată în cuantu­ m
discută In adunările generale bate din luna iulie a.c. — Pionierii şcolii generale nr, l au prestat in cadrul C.A.P. mul veniturilor obţinute de ei. — La aritmetică să ştii că
mal curajos sl mai exigent, că n.n.), se vor discuta în cadrul Josani peste 240 ore de muncă patriotică, cel de la şcoala Dinamica în timp a acestui reje de siloz constituie raţii hrana acestor animale se In­ mă pricep... Asta înseamnă
nu se dau înapoi din fata gre­ generală nr. 2, 660 de ore la ferm a Hăşdat a I.A.S. Haţeg, iar sector este redată mei întîl economice şf productive, foar­ troduc adaosuri de furaje 6 km cu 2,50 lei bucata !
utăţilor — uneori apreciabile adunărilor generale abaterile colegii lor de la şcoala generală nr. 4 (în cadrul C.A.P. Jo ­ de creşterea efectivului de te bine consumate de către concentrate care, înlr-un timp — Mersi I
— pe care le pune munca de săvîrşite de membrii de partid bovine, de la 315 capete în bovine. In consecinţă, fieca­ relativ scurt — o lună, o lună
seni) au efectuat 355 ore. Elevii şcolii generale nr. 8 au mun­ 1968 la 371 în 1970 şl la 450
cit la C.A.P. Valea Nandrului 1 520 de ore, iar cei de la în 1971. re grajd a fost dotat cu bazi­ şl jumătate — asigură creşte­ Amenda
şcoala generală nr. 9, în cadrul C.A.P. Mănerău, un număr Faptul că volumul producţi­ ne speciale — care tind să rea lor rapidă, pînâ la greu­
de 600 ore. Ajutind la recoltatul cartofilor şi porumbului, ei de cereale (porumb şi pă- devină adevărate bucătării tatea normală de sacrificare. Mă cheamă Acasandri
Pe urma materialelor publicate pionierii şcolilor generale din Peştiş şi Teliuc au efectuat l 586 ioase) este relativ restrîns în zootehnice — unde se pre­ datele comparative amintite Dumitru şl lucrez ca şofer
După cum o demonstrează şi
pară în mod curent această
şi, respectiv, 1 600 de ore de muncă patriotică, iar cei de la
şcoala generală nr. 5 (in cadrul C A P Josani) au dăruit cu cadrul C.A.P., iar suprafaţa de hrană. mai sus, experienţa coopera­ Ja secţia „Garaj" din C.S.
teren destinată producţiei de
Hunedoara pe autobasculan­
acestui mod
de
Eficienţa
entuziasmul virstei 336 ore de muncă. furaje este încă Insuficientă hrănlre a animalelor, combi— torilor din Ostrov In domeniul ta nr. 31 -HD-3254. Recent
REVIRIMENT (DAR dăruite înfrumuseţării şcolii sau a zonelor de agrement. — circa 200 ha, din care mai nat cu păşunarea — în tlmpuL -exprimată, în esenţă, în cîte­ ml s-a reţinut din salariu
fi
creşterii animalelor poale
Hărnicia de pe ogoare a pionierilor hunedoreni se ex­
ore
primă in 5 000 de ore, fără a uita celelalte 3 000 de
mult de ;o treime este Inmlăş-
suma de 540 lei ca amendă.
va cuvinte : Importante eco­
-
cînd aceasta este posibilă
Dornici de a cunoaşte trecutul istoric al poporului nos­ tinit —, că se cresc doar bo­ a dus la reducerea substanţia­ nomii de furaje concentrate — Ce-aţl făcut?
vine din rasa „Pintzgau", adec­
tru, marile realizări obţinute in anii socialismului, pionierii vată condiţiilor de aici, a ri­ lă a consumului de furaje con­ — cerinţă de stringentă actua­ ~ Tocmai că eu n-am
j| ACTIVITATEA 01 intîlniri. Excursiile organizate de şcolile generale nr. 3,4,6, dicat multe probleme coopera­ centrate care de la 215 kg litate —, costuri reduse în în­ făcut nimic. I.T.A. Deva a
hunedoreni au organizat şi o serie de excursii, dezbateri şi
pe cap de bovină furajată in
treţinerea animalelor, eficien­
încheiat procesul verbal de
torilor In ce priveşte hrănirea
8,9,10 şi liceele nr. 1 şi 2 la Bucureşti, Tîrgu Jiu, Sarmize- animalelor, oblîgîndu-i, în e- 1969 a ajuns la 110 kg în 1971. ţă ridicată, oglindită in supli­ contravenţie nr. 107 750 pen­
getusa sau in Munţii Retezat sint doar cîteva dintre acţiu­ senta, să pună bază pe utili­ Concomitent, producţia marfă mentările de produse anima­ tru motivul că a găsit auto­
nile cu un profund caracter patriotic. zarea cu precădere a furaje­ de lapte pe vacă furajată a liere predate statului şl în atelierul 31-HD-3154, tot de
Fiind alături de colegii lor mai mici — pionierii — m em ­ lor de volum şi reducerea !n crescut în acest an faţă de venilurile sporite obţinute de Ja combinat, parcat In loc
brii U.T.C. — elevi ai liceului industrial metalurgic, ai gru­ mod corespunzător a consumu­ 1970 cu 47 Ia sută, iar planul către cooperatori din secto­ nepermis. Apoi, a cerut da­
pului şcolar de pe lingă C.S.H. precum şi cei ai lui de furaje concentrate — şi predării către stat va fi supli­ rul zootehnic. Toate acestea tele personale ale şoferu­
liceelor nr. 1 şi 2 au prestat 2100 ore de muncă aceasta în condiţiile sporirii mentat în 1971 cii peste 30 000 fac dovada că la C AP. Os­ lui de pe autoatelier de Ia
Consemnam In urmă cu cîte- tre orele 7-15. Cu aJle cuvin­ patriotică la sortarea cartofilor, cei de la liceul industrial continue a producţiei de lapte 'litri lapte. trov se depun eforturi stărui­ direcţia personal a combina­
va luni unele carenţe din ac­ te, atunci cînd timpul liber al metalurgic au înscris 11 146 orc la recoltatul porumbului şi $i carne. înfăptuirea acestor In egală măsură a crescut toare şi se obţin rezullale fa­ tului, iar tovarăşii de aici,
tivitatea culturală de pe raza cetăţeanului facilitează acce­ pe şantierul noii ţesătorii de covoare, iar cel de la grupul cerinţe i-a făcut pe coopera­ şi cantitatea de carne predată vorabile pe linia traducerii în din greşeală sau din neaten­
comunei Şoirauş, aşa cum au sul la bibliotecă şi cînd aici şcolar al C.S.H. au efectuai în cadrul C.A.P. Boş 12 000 orc. torii din Ostrov să devină po­ Ia fondul centralizat al statu­ viaţă a prevederilor cuprinse ţie...
reieşit d!ntr-o minuţioasă ana­ s-ar putea organiza manifes­ sesorii unei bogate experienţe lui, pe aceste căi cooperatorii în proiectul de lege pentru — Din amîndouă I
liză efectuata de către organe­ tări diverse, ce ar beneficia M. CONSTANTINESCU în acest domeniu şi, bineînţe­ din Ostrov ajungînd să obţi- organizarea producerii şi folo­ — ...au comunicat datele
le de îndrumare şl control din de un auditoriu mai numeros les, să obţină unele rezultate Tiă în 1971, numai din secto­ sirii raţionale a resurselor de mele personale.
cadrul Comitetului judeţean declt în zilele lucrătoare, du­ rul zootehnic, venituri în va­ nutreţuri
pentru cultură şl artă. (Ziarul minica lacătul tronează pe uşa loare de circa 500 000 lei, faţă — Cum a ti acţionat?
nr. 5 129 din 6 iulie 1971). A­ bibliotecii. Iar luni, după a- de 168 000 lei în 1969. S. OLTEANU — Am făcut o plfngere la
minteam atunci despre negli­ mintilul orar, s-ar părea că oa­ t r A. şi am arătat care es­
jarea unor importante dome­ menii vin începlnd de la ora te situaţia. Mi s-a cerut, pe
nii ale educaţiei politlco-cetă- 7 să împrumute cărţi sau să hună dreptate, să prezint o
ţeneşti, a difuzării cunoştinţe­ asiste la vreo recenzie. In- adeverinţă în acest sens. De
lor cullural-ştiintifice, anoma­ cerclnd o justificare, directo­ Perfecţionarea educatorilor m secţie mi s-a spus că nu
lii în activitatea bibliotecii rul Tîtus Părău a explicat că «m nevoie de nici o adeve­
comunale ş.a. Cum se prezin­ ,,în fiece început de sâptăml- rinţă din moment ce nu lu­
tă Tn momentul de fată „mun­ nâ, luni dimineaţa, are loc la crez pe maşina respectivă.
ca" culturală în comuna Şoi- consiliul popular comunal o Din iniţiativa consiliului organizaţiei pionierilor, Nîco- — Or fi în vorbă cu cei
muş ? şedinţă operativă la care bi­ municipal al organizaţiei pi­ lae Pănoiu, şeful comisiei de la personal...
Am vizitat recent această u­ bliotecara Marla Stoica ore o- onierilor, la Hunedoara s-a sport-turism la Consiliul ju­ — M-am adresat şi Jude­
nitate culturală. Era duminică bllgaţla să participe.„“.(I?). desfăşurat instruirea coman­ deţean al Organizaţiei pio­ cătoriei din Hunedoara, dar
seara. Lume multă Ja cămin, Cît despre munca cu cartea danţilor de detaşamente. In nierilor, şi de comandanţii mi s-a spus că nu se poale
televizor, film, o conferinţă — alunei cînd are loc — to­ cadrul celor trei zile de per­ de unităţi evidenţiaţi în ca­ face nimic pentru că amen­
(„Ziua forţelor armate") sus­ tul se rezumă la clte o recen­ fecţionare, organizate la şco­ drul activităţilor r Măria Gî- da este sub I 000 lei. Nu
ţinută chinr de directorul că­ zie sau prezentare de carte. lile generale nr. 7 şi 10 din tă, Nîcolac Pilimon, Ionn Fi- mai ştiu cum să procedez.
minului, Titus Părău, Răsfoind Hotărît lucru, astăzi, în ceea Hunedoara, au fost dezbălule lip. Dv. ce-ati face ?
programul manifestărilor lunii ce priveşte activitatea biblio­ teme importante, legate de Instruirea a constituit, pen­
octombrie, reţin atenţia cîteva tecii faţă de vechea situaţie, viaţa de organizaţie printre tru cadrele care lucrează cu Dacă aş fî In focul
acţiuni interesante — expu­ nu se face simţită nici o a- care : „Legămlntul, deviza, pionierii, prilej de lărgire a dumneatale, aş face o cere­
neri, dezbateri, simpozioane melîorare. regulamentul şi organizaţia", orizontului privind menirea re la I.T.A. să-mi măreos-
că amenda la o mîe şi un
— privind politica dnternă şi La Şoimuş există, fără îndo­ ' *~T?' „Primirile în organizaţie, a- comandantului şi — aşa du­
internaţională a României, rea­ ială, posibilităţi, resurse, for­ dunărite. de alegeri", „Pro­ pă cum au relevat comandan- leu. Ca să-mi recîştig ba­
lizările economice şi social- ţe suficiente pentru ca În­ bleme de ceremonial'', „Or­ tele Maria Melnic, Tanczo nii reţinuţi pe nedrept I
culturale din patria noastră — treaga activitate culturală, în ganizaţia pionierilor din Terezia şi Elîsabeta Rolea —
acţiuni de răspîndire a cu­ complexitatea ei, să fie mereu R.SR. şi etapa actuală", „Ie­ a demonstrat cît de variată MARIN NEGOIJA
noştinţelor cullural-ştiînţiiice, îmbunătăţită, să tindă spre sa­ şirea din pionierat". Temele si multilaterală este activi­ (După scrisorile prîmî-te de
de ateism-ştîlnţific etc. Fireş­ tisfacerea din ce în ce mai au fost susţinute de Ion Ză- tatea cu pionierii. „ Ia Chirea Ciobanu şi Dumitru
te, ar fi exagerat ca progra­ deplină a cerinţelor şi prefe­ Cvarlalurlle de locuinţe din cartierul Gojdu, al municipiului Deva, sc înscriu într-o nrlmcc- voianu, preşedintele Consi­ Aca'iandri).
mul de manifestări să fie ca­ rinţelor cetăţenilor, Trebuie să lurâ aouA, modernA, spccIficA localităţilor urbane din Judeţul nos tru. Folo: M. GHENA liului municipal Hunedoara al C. MARIUS
lificat drept un „program mo­ se ţină, totodată, seama de pu­
del". Se remarcă doar îmbu­ ternica influenţă exercitată de
nătăţirile aduse în domeniul apropierea oraşului Deva asu­ ■ B aaanB E xn
educaţional, ceea ce înseamnă pra locuitorilor dîn Şoimuş.
că critîcile la adresa căminu­ (Mulţi lucrează Ia diferite in­
lui cultural din Şoimuş eu fost stituţii şi întreprinderi din
înţelese de către factorii răs­ Deva). Prin urmare, se aşteap­
punzători şi. cu sprijinul co­ tă de la căminul cultural ma­ m a
mitetului comunal de partid, nifestări cu un pronunţat ca­
au început «ă fie preocupaţi racter urban. Un cinematograf
din ce In ce mai mult de ridi­ improvizat, o conferinţă pre­
carea calitativă şl cantitativă gătită in pripă, o expunere ca­ Intre consiliile popuJare — tăţeni. Ce vedeţi dv. în aceste droni, şeful biroului sesizări cazul, membrii comitetului e­ ce se depune pentru a se găsi Alte probleme, cum ar fi a bu -
a activităţii. re din cind în cînd se rezu­ organele locale ale puterii de scrisori ? — l-am întrebat pe şi recl-nmaţii. xecutiv. soluţii şi modalităţi de rezol­ foliilor de aragaz, construirea
Cele rerlatate succint 6e re­ mă la lectura vreunui articol stat — şl cetăţeni se poartă tovarăşul prim-vicepreşedlnte, — Fiecare scrisoare este vă­ — Există situaţii cînd nu se vare pentru toate problemele de garaje şi de locuinţe pre-
feră doar la căminul cultural de fond din zîar nu sînt în zi de zi un vast şi neîntrerupt Viorel Râceanu. zută de tovarăşul prim-vice- puse de cetăţeni. Un mare
de centru, adică la cel din măsură să satisfacă pretenţiile dialog. Cetăţenii vin la consi­ — Scrisorile pe care le pri­ preşedinte. In funcţie de pro­ respectă aceste termene, nu se număr de femei solicită să fie prietate personală, nu pot 11
ţ.
sotuţionate deocamdată
Şoimuş. Ce se întimpla însă celor ce vin la cămin. liu cu o diversitate de pro­ mim de la cetăţeni sînt un blemele ridicate, sînt reparti- răspunde celor în cauză ? angajate. Este o situaţie grea, totalitate. Dar strădanii, cău
la celelalte? In acea dumini­ Pentru a ajunge lâ ceea ce bleme. Bineînţeles, aşteaptă so­ sprijin deosebit de preţios în ştiind că profilul industrial al
că __ 24 octombrie — la că­ se numeşte „un cămin frun­ luţii, lămuriri, îndrumări. Da­ munca noastră. Sesizări sau re­ Hunedoarei reclamă o muncă ţări există, nici o problemă nu
este dată uitării, încopciată i:i
minele culturaile afiliate —, taş", dorinţă lăudabilă spre că acestea sînt date cu prom­ clamaţii, sugestii sau propu­ CUM SÎNT SOLUŢIONATE mal bărbătească. Dar, la ora
Păuliş, Chişcădaga, Sulîghete, care tind activiştii culturali ptitudine şi, mai ales, cu efica­ neri, noi le privim, Ie anali­ actuală, nu fost create peste dosare voluminoase şi pusă I,
arhivă. In foarte multe si tu i -
Bă lat a şi Boholt — nu s-a „în- din partea locului, la Şoimuş citate, dialogul cetâleni-consî- zăm şi le finalizăm cu aceeaşi SCRISORILE CETĂJEN ILO R? 500 locuri de muncă şi pentru ţii, cetăţenii vin cu ajutorul
tîmplnt" nimic. Poate un bal la mnî sînt multe de făcut. Ceea liu cîştigâ zi de zi în intensi­ -grijă şi atenţie. Iar faptul că femei. La C.L.F., Teleconstruc-
Păuliş, dor directorul nu ern ce s-a întreprins în ultima pe­ tate şi profunzime, cu efec­ cetăţenii municipiului nostru ţia, IM. Hunedoara, I.CS.H,, lor, fac sugestii, participă di
rect, nemijlocit la găsirea ce
prea sigur dacă a avut loc sau rioadă poate constitui fireşte te pozitive de ambele părţi. ni sc adresează cu tot mai mul­ zale pe servicii, la membrii co­ — Peste 90 Ja sută din scri­ undo se pot dobîndi şi cali­ lor mai bune soluţii. EsU
nu. Deci, deficienţa semnalată un precedent, ce se impune In­ Am petrecut o zi la Consi­ tă încredere demonstrează că mitetului executiv, instituţii şi sori sînt rezolvate in terme­ ficări în unele meserii.
la
tocmai ceea ce subliniam
acum cîteva luni — neglija­ să a fi continuu îmbunătăţit. liul popular al municipiului doleanţele lor sînt luate in întreprinderi subordonate con­ nele stabilite, răspunzîndu-se — Este adevărat — subli­ începutul acestor rlnduri : am­
rea activităţii căminelor afi­ Şi, In acest sens, comitetul co­ Hunedoara. Nu greşim afir- consideraţie cu toată respon­ siliului popular, pentru rezol­ şi petiţionarilor. Exemple de nia pe bună dreptate tovarăşul plificarea, diversificarea ne
liate — persistă. munal de partid, care răspun­ mlnd că aici se perindă zilnic sabilitatea, se depune stăru­ vare, repartizarea făcîndu-se depăşiri ale termenelor mai slnt Răceanu — n-avem locuri un­ contenită a dialogului consilii
Nici activitatea bibliotecii de de munca de educaţie, are sute şi sute de oameni, cu fel inţă pentru rezolvarea lor. pe bază de semnătură şi cu la I.GCL., C.S.H., I.CS.H. de să se plătească salarii, a­
nu poate fi considerată ca sa­ datoria de a acliona cu toată şi fel de probleme. In acelaşi De la începutul anului, Con­ termen ferm pentru finalizare, Desigur, mai există proble­ vem locuri de muncă unde. popular — cetăţeni, care. fr
tisfăcătoare. Şi aceasta înce- fermitatea, cu atît mai mult limp, respectăm adevărul sub­ în conformitate cu Decretul me ridicate de cetăţenii muni­ după cantitatea şi calitatea experienţa Consiliului populat
pînd cu orarul de funcţionare. cu cît ne aflăm in pragul se­ liniind că tuti-ror acestora le siliul popular al municipiului 543/1966. cipiului în scrisori cnre nu-şi muncii depuse, fiecare este al municipiului Hunedoara
Hunedoara a primit peste 730
La Şoimuş, biblioteca este des­ zonului rece, propice unei in­ sînt deschise uşile spre rezol­ — Cine urmăreşte respecta­ găsesc, deocamdată, o rezol­ răsplătit cum se cuvine. N-a­ cîştigă zi de zi şi în intensi­
chisă, în general, zilnic între tense munci cultural-educative. varea doleanţelor. de scrisori de la cetăţeni. Care rea termenelor de rezolvare ? vare totală, definitivă. Dar. vem „serviciu", cum cer cei tate şi eficienţă reciprocă.
11-19,30. Duminica însă este — Comitetul executiv pri­ este modalitatea rezolvării — Şeful biroului sesizări şî ceea ce este esenţial este a­ mai mulţi, repc', avem locuri
închisă, iar luni deschisă în­ C. DmOZD meşte multe scrisori de la ce* lor ? Ne răspunde Nicolae Şen- reclamaţii şi, atunci cînd este cea perseverenţă necontenită de muncă. GH. I. NEGREA