Page 60 - Drumul_socialismului_1971_11

PilMI!» II tOMASUl
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

Ministrul comerţului exterior a

Uniunii Sovietice, Nikolai Patolicev

Tovarăşul Nîcolae Ceauşescu, o convorbire In cadrul căreia
secretar general al Partidului au fost discutate probleme ale
Comunist Român, preşedintele reia Iii lor economice dintre
Consiliului de Stat al Repu­ România şl Uniunea Sovietică.
blicii Socialiste România, a S-a subliniat cursul ascendent
primit Joi, 18 noiembrie 1971. al acestora, evîdenlîindu-se
pe Nikolai Patolicev, minis­ dorinţa comună de a extinde
trul comerţului exterior al U­ sî diversifica în conlinuarc
niunii Sovietice, care face o schimburile reciproce de măr­
vizîlă In tara noastră. furi. cooperarea bilaterală pe
La primire a participat Cor­ măsura multiplelor posibilităţi
nel Burtica, ministrul comer­ pe care le oferă dezvoltarea
ţului exterior. impetuoasă a economiilor na­
A fost de fată Vasili Iva- ţionale ale celor două lari
novicî Drozrienko. ambasado­ socialiste prietene.
rul Uniunii Sovietice la Bucu­ Întrevederea s-a desfăşurat
reşti. într-o atmosferă caldă, tovă­
Cu acest prilej a avut loc răşească.
ANUL XXIII. Nr. 5 246 VINERI 19 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
Ziaristul mexican

Fausto Fernandez Ponte
Colectivul /. /. L.
m m m m m , mmm, m m m m m Orăştie a îndeplinit varăşul Nicolae Ceauşescu, care se află într-o vizită In
In cursul dimineţi! de joi, to­
România.
prilej, tovarăşul
Cu acest
secretar general al Partidului
Nicolae Ceauşescu a acordat
Consiliului de Stat. a
primit
planul anual Comunist Român, preşedintele ziaristului mexican un inter­
viu.
i i pe ziaristul Fausto Fernandez A fost de fată Conslanlin
Ponte, editor pentru probleme
som m ) i muncă al Întreprinderii de de politică internaţională âl Mitea, consilier la C.C. al
dc
ORAŞT1E. Colectivul
„Excclsior",
ziarului mexican
P.C.R.
m m m a p r o g r a m u l u i Industrie locală din Orăştie
şl-a luat Importante angaja­
mente In întrecerea primului
\ i an al noului cincinal. Dfnd Protocolul comercial pe anul 1972
Răspuns faptic şi responsabil Măsuri eficiente Un model de marxism - dovadă dc fermitate în în­ dintre România şi U.R.S.S.
deplinirea acestor angaja­
mente, harnicul colectiv a
îndeplinii. Ia data dc 6 no­
iembrie a.c.. planul anual la în urma tratativelor pur ta le tru industria petrolului, ulila]
de însuşire a pro­ producţia globală, producţia într-o atmosferă prietenească chimic, rulmenţi, maşini agri­
şi de înţelegere reciprocă, la
cole, vagoane de marfă, nave
programului iniţiat de partid gramului partidului leninism creator j i marfă şi marfă vîndulă şi Bucureşti Protocolul comercial fluviale şi maritime, produse
18 noiembrie a fost semnat la
încasată.
petrolifere, laminate din otel.
Pînă la sllrşllul anului —
produse sodice, carbid, lacuri
România şi Uniunea Republici­
HUNEDOARA. La Combina­ ( | după cum ne inlormează or­ dinlre Republica Socialistă si vopsele, anvelope, produse
Noile dimensiuni morale sî sufletul şi conştiinţa acestor tul siderurgic Hunedoara, a­ Citind şi recitind expune­ tice şi practice ale politicii ganizaţia dc partid şl con­ lor Sovietice Socialiste pe a­ din policlorur3 de vinii, pro­
umane la care programul par­ oameni. proape 6 000 dc muncitori, rea tovarăşului N i c o l a e partidului nostru, care repre­ ( i ducerea întreprinderii — se nul 1972. duse ale industriei lemnului,
maiştri, tehnicieni, ingineri şi
vor realiza substanţiale de­
tidului de educaţie socialistă Arcadic Schwartz — secreta­ funcţionari, membri şl nc- Ceauşescu la recenta plenară a zintă marxism-Ieninîsmul cre­ ţ i i păşiri dc plan : 8 milioane Potrivit documentului în­ inclusiv mobilă, o gamă largă
ne îndeamnă să ajungem gă­ rul comitetului de partid al membri de partid, uleciştl C.C. al P.C.R., am rămas ator In România. l cheiat. schimbul de mărfuri de bunuri de consum si alte
sesc In noi participant! activi, secţiei I furnale : încă din lu­ s-au încadrat In InvAţAmlntul profund impresionai de înalta Una din noile îdei ce va lei la producţia globală. 10 dintre România si Uniunea So­ mărfuri.
politic.
Cercurile de studiu
capabili de a asimila si a na iulie, prin măsurile propu­ înfiinţate pc secţii dc pro­ ei lînulă teoretică, de profun­ trebui să o facem cunoscută \ milioane lei la producţia vietică va înregistra, in anul La rîndul său. Uniunea So­
transpune în realitate perso- se de secretarul general nl ducţie şi schimburi constituie da analiză ştiinţifică ce o fa­ elevilor este cea a raportului mariă şl 5 milioane Ici 1972. o creştere de circa 17 Ia vietică va livra în România,
forme eficiente tic ImbogAţi-
nalitateo comunistului, otP parlidului, colectivul nostru ren cunoştinţelor politiro-ldco- ce activilătii politice, ideo­ dialectic dintre existenta so­ \ la producţia marfă vindută sulă, fală de volumul prevă­ printre allele: maşini-unelte
de strălucit configurată în s-a angajat la desfăşurarea u- logico. tic însuşirea progrn- logice şi educative din ţara cială şi conştiinţa socială în şl încasată. zut pentru 1971. pentru prelucrarea metalelor,
i mului Iniţiat dc tovarAşuf noastră, de marea bogăţie de condiţiile specifice ale făuri­ \ In anul viilor se prevăd
j Nicolae Ceauşescu şi adoptat idei şi teze noi, de însemnă­ rii socielătij socialiste multi­ \ utilaje do ridicai si transpor-
j tic recenta plennrA a C.C. al tate nu numai internă ci sî crcşleri imporlanlc ale livrări­ lat, penlru construcţii de dru­
lateral dezvoltate. „Să nu ne
DISCUŢIE COLECTIVĂ j 1 r.C.R. privind educaţia comu- privind evoluţia vieţii interna­ mai închinăm în mod fatalist \ lor reciproce de maşini, uti­ muri. utilaje miniere, rulmenţi,
nistA a întregului popor.
laje şî instalaţii, precum şi în
In cadrul sectorului furna­ ţionale, Pornind de la reali­ \ maşini agricole, automobile,
le, participA la cercurile dc tăţile şi cerinţele prezentului In fata tezei că conştiinţa râ- domeniul schimburilor de ma­ nave şi utilaj naval, avioane
studiere a Statutului şl Isto- mine în urma dezvoltării ba­ \ în m om ii A II-A ] iorii prime, materiale, bunuri şi echipament de aviaţie, căr­
expunerea tovarăşului Nicolae neî munci educative pe mul­ ■ rlcl partidului, la cele dc c- şi de Ia concluziile pe plan te­ zei materiale — arată tovară­ \ do larg consum şî alte măr­ buni cocsificabilî, cocs meta­
Ceauşescu. Dar dobîndirca tiple planuri. Jn prezent, trăim ducaţie moral-eeiAţcneascA, po­ oretic desprinse din experien­ şul Nîcolae Ceauşescu — ci să furi. lurgic. minereu de fier, fontă,
liticA economicA etc. peste 4G0
personalităţii comuniste, anga- momente în care programul de cursanţi, rcprczcntlnd mal ţa construcţiei socialiste si a- înţelegem că dezvoltind baza \ România va livra In Uniu­ laminate din otel, feroaliaje,
jante, generală de împletirea partidului de educaţie socia­ mult de JumAtatc din num i- vlnd la bază adevărurile ge­ materială avem posibilitatea şi Adunări de dări de nea Sovietică, printre altele : metale neferoase, concentrat
propriului destin cu al tova­ listă, laborios formulat de to­ rul total al salariaţilor. La o- nerale, universal valabile ale trebuie să o facem — ca în­ maşini-uncltc pentru prelucra­ de apalilă, bumbac, diverse
telAria Martin nr. 2, lamino­
răşilor, nu se poale realiza varăşul Nicolae Ceauşescu la rul bhnnlug şi uzina cocsochl- marxism-leninismului. expu­ săşi conştiinţa să se ridice la seamă în organiza­ rea metalelor, motoare elec­ bunuri industriale şi alte măr­
fără o ,,şcoală" de acţiuni în plenara C C. al P C.R. din 3-5 micA şi-au început activitatea nerea secretarului general al nivelul bazei materiale si ţiile de partid trice. transformatoare de for­ furi.
:;.i cursuri dc InvAţAutint
de
care să se clădească Irainic noîembr/e, a devenit călăuza partid şi U-T.C. organizate pc partidului nostru constituie chiar să devină o forţă ma­ ţă, utilaje şi echipamente pen­ (Agerpres) |
demnitatea şi curajul civic, de preţ în activitatea organi­ secii! şl locuri dc muncA. pentru toţi, prin soluţiile adop­ terială mobilizatoare, în stare
Alai mult dc 1 280 tle tineri tate, un model de marxism-le- să călăuzească întreaga noas­
der'indcrea de a munci şi irăi zaţiei noastre de partid, a tu­ din cadrul combinatului slut nînism creator. Tocmai de a- tră activitate, să lumineze ca­ ■
în slujba intereselor colecti­ turor furnaliştîlor din secţie. încadraţi in SG cursuri dc In- reea ea reprezintă pentru ţoa­
ve. La o analiză temeinică, fă­ vAlAmlnt politic care au ca le cadrele didactice, dar în lea poporului nostru spre so­ PERFECŢIONAREA CALITATIVA A COCSULUI -
obiect tic studiu „Tradiţiile re­
Aslfel de „şcoli" de educa­ cută cu cîtcva luni în urmă, voluţionare ale clasei munci­ cietatea socialistă multilateral
ţie comunistă ne slau la în- am ajuns la concluzia că în toare şl a P.C.R.”, „Partidul special pentru profesorii de dezvoltată, spre comunism".
demină. Nî le formăm singuri, activitatea de combatere a di­ şi tineretul*', „U.T.C. — orga­ ştiinte sociale, un îndreptar, o Deci nu trebuie să absoluti­
călăuză sigură în acţiunea e-
pentru că una clin formele feritelor manifestări retrogra­ nizaţia noastrA", „Tineretul şl ducatională ce o desfăşurăm. zăm rămînerea în urmă a con­ SUPORT SOLID Al CRISTEOII EFICIENTEI
şl
romAncascA"
societatea
concentrate de manifestare a de, moravuri sau obiceiuri altele. Funcţionează, dc ase­ ştiinţei fată de existenţa so­
Acest nou document de par­
omului pătruns de elica şi vechi, comitelui de partid a menea, 1!) cursuri de prcgAll- tid, de inestimabilă însemnata- cială, nici faptul că conştiin­
ţa- socială se dezvoltă de la
echitatea socialistă este cifra­ avut nenumărate carenţe. A rn politicA U.T.C. pentru ti­ te teoretică şi practică, ne sine. în mod automat, ca ur­
nerii ucenici care se caMflcA
jul — curajul de a înfăptui fost nevoie deci de un nou la locul tle muncA. Numeroşi determină ca în predarea şti­ mare a schimbărilor condiţiilor PRODUCŢIEI DE FOITĂ
destinul tău şi al colectivului. cadru organizatoric, care să sidcrurgiştl frccventcazA uni­ inţelor sociale să prezentăm In
Sint idei desprinse din dis­ „urnească" din loc starea e- versitatea seralA de marxlsm- lecţiile noastre teze actuale, Prof. SILVIU CERCEA
Icnlnlsm.
cuţia purtată cu cîtiva furna- xîslenlă. Funcţia de locţiitor să punem capăt modului ab- Liceul de cultură generală La furnalele hunedorene se — In privinţa realizării can­ le tehnologice sau săvfrşeso
listi hunedorenî. in preajma In cadrul combinatului hu- i înregistrează o reducere con­ titative a sarcinilor de plan alte abateri.
agregatelor zămislitoarc de ILIE COJOCARU ncdorcan învaţA mai mult dc stractizant de predare a filo­ (fia tinuă a consumului specific — afirmă inginerul Cornel Cu toate rezultatele bune
fonlă, unde incandescenta şar­ 13 000 dc salariaţi. zofiei marxiste, să ne axăm în (Continuare in pag. a 2-a) de cocs. Chiar şî Ia secţia Gherghel, şeful secţiei cocsifi­ obţinute, nu se poate afirma
jei găseşte corespondent în (Continuare in pag. a 2-a) | __ ^ | predare pe problemele teore­ \ intii, unde agregatele sînt mni care — nu înlîmpinăm dificul­ — Inşisî cocsarii recunosc a­
tăţi. De aceea, îmbunătăţirea
vechi şî de capacităţi mai mici.
•—A cest lucru — că produsul pe
consumul de cocs pe tona de calităţii cocsului constituie carc-1 realizează ar fi atins c*
fontă elaborată s-a redus in principala noastră preocupare. limită calitativă peste care nu
ultimii ani cu aproape 100 Furnaliştii au devenit mai exi­ se mai poale trece. Ultimele
de kilograme. Furnaliştii apre­ genţi şi noi trebuie să facem lor fapte dovedesc că sint ho-
Arăturile de t o a m n ă - ÎN PAGINA A lll-A ciază că succesul nu aparţine faţă pretenţiilor lor. Intr-o tărîtî să acţioneze cu si mai
mare măsură am reuşii.
numai lor, ci şi colectivului
multă vigoare pentru a asigura
îmbunătăţirea In continuare a
forturi susţinute pentru Îmbu­
SIMPOZION de la cocserie care depune e­ calităţii cocsului, valorificlnd
nătăţirea calităţii cocsului pro­ Trimestrul IV — noi rezerve disponibile. Obiec­
tivul prim avut în vedere II
dus, conferindu-i o serie de
g r a b n i c î n c h e i a t e ! PIONIERESC caracteristici superioare, care-I hotărîtor pentru constituie realizarea unei con­
stante a calităţii prin reduce­
fac mai eficient şi în conse­
rezistenţă.
cinţă mai economicos.
finalizarea exemplară rea variaţiilor la consemnăm
La acest capitol
angajamentul lor de a realiza
Nici la comilclul comunal de ză, In frunte cu comitetul co­ a primului an al o medic zilnică a rezistenţei
Dobra - se impun măsuri energice multe despre măsurile care munal de partid, lent şi necon- cincinalului şi de minimum 72 In sută, Au
partid nu ni se pot spune prea
vingălor. stările de lucruri nu
reuşit, dar nu sînt satisfăcuţi
s-au întreprins pentru termina­ pot fi schimbate în timpul op­ C A LITA TEA SERVIRII - pe deplin. Solomon Sălăjean,
rea la timp a arăturilor. tim ! pregătirea optimă secretarul comitetului de par­
pentru recuperarea restantelor ceva" despre această problemă CORNEL ARMEANU IM PERATIV A L a producţiei anului tid din cadrul uzinei cocso-
Cind toată lumea „Ştie cile
chimicc, mărturiseşte că esto
de mare urgentă dar acţionea­ TH. MARCUŞ vorba doar de un Început, că
In cele 4 cooperative agri­ cate. Cu privire la cunoaşterea viitor se va ţinti mai sus. In luna
cole de pe raza comunei Do­ situaţiei reale, cam tot aşa COMERŢULUI MODERN septembrie comitetul de partid
bra— Roşcani. Dobra. Lăpuşnic stăteau lucrurile şi la C.A.P. Simeria - este necesară o a analizat problema calităţi!
şi Răduleşti — trebuie să se Dobra şi Lăpuşnic. Afirmaţia este suslinulă dc cocsului stabilind sarcini con­
efectueze pînă sîmbătă, 20 no­ O rămînere in urmă mai cifre concludente. Rezistenţii crete penlru creşterea mediei
iembrie, suprafeţe diferite de pronunţată prezintă CAP. fmbunâfâfireo permanenta a calităţii activităţii co­ medie a cocsului, elementul zilnice a rezistentei acestuia.
arături adinei, pregătitoare pen­ Lăpuşnic. Brigadierul Trnian Jo- masivă mobilizare de forte merţului nostru socialist, modernizoreo relaţiilor sale cu care reflectă în principal cali­ Probleme complexe se ridică
tru insămintăi ile dc primăvară. san ne spunea că din 70 do tatea acestuia, a înregistrat o îndeosebi la noul depozit. De­
Lucrarea aceasta este, fără ex­ hectare s-au arat doar 38 pină masele largi de oameni ai muncii, in scopul satisfacerii dinamică mereu ascendentă: pozitarea cărbunilor trebuie să
cepţie, rămasă in urmă. Ieri. ieri la ora 12. Motivul pentru Un scurt raid prin unităţi cu acuitate la Spini, unde intr-o măsură fot mai mare a cerinţelor acestora, este d« la 71.9 la. sută în 1969, ea se facă pe mărci şi în ordi­
18 noiembrie, răminerîlc în ur­ care nu s-au pulul efectua a­ agricole apartinăloare consiliu­ preocupările pentru arături a crescut la 75,1 la sută în nea vechimii lor, evitîndu-se
mă erau de ordinul zecilor de răturile : terenul nu a fost e- lui înlercooperatist Simeria sint cam lăsate de o parte. una din exigenţele fireşti care, in lumina măsurilor ela­ 1970, nivel la care se menţine amestecurile. Pentru ca în a­
hectare în fiecare C.A.P. In si­ liberal de coceni. Operaţia se ne-a relevat, dacă nu o situa­ Preşedintele cooperativei era borate de plenara din 3-5 noiembrie a.c. a Comitetului si In prezent. Un salt de 3 cest sector foarte important,
tuaţia aceasta, factorii de răs­ face acum cu o singură loca­ ţie bună a stadiului lucrărilor plecat la pădure, inginera a­ puncte în decursul unui singur activitatea să se desfăşoare
pundere trebuiau să cunoască toare. Ce-au făcut cooperato­ de toamnă la zi — eliberarea vea nişte probleme personale, Centra/ al partidului, copâtâ o pondere crescîndă in on- an constituie o performanţă ireproşabil, comitetul de par­
în amănunţime ce au de făcui, rii? Au uitat că se mai pot terenurilor şi aratul lor —, iar pe cîmp 10 hectare nu samblul perfecţionării vieţii noastre sociole. Jinind sea­ care demonstrează că, într-a-
să fi luat lontc măsurile penlru tăia cocenii şi manual? Ce mă­ cel puţin perspectiva încheie­ sint eliberate de coceni, iar devăr. colectivul a fost preo­ tid a repartizat pe principale­
recuperarea rămîneriî în ur­ suri a luat conducerea coopera­ rii cit mai grabnice a opera­ alte 30 sînt nearaie. ma de această realitate, redacţia ziarului nostru între­ cupat de calitatea cocsului. Ea le utilaje comunişti de nădej­
mă. Dar în raidul nostru dc tivei ? Preşedintele Traian Su ţiunilor respective. Dar, pen­ La LAS. Simeria mai sini prinde, începind de astăzi, o acţiune de lungă durată in este urmarea firească a multi­ de, cu multă experienţă în pro­
ieri ne-am convins că nici mă­ ba era plecat la Tîrgu Jiu să tru a transforma perspectiva în de arat circa 120 de hectare, ducţie — State Chitimia, Va-
car nu se cunoaşte situaţia. La cumpere vaci. Inginerul şef. realitate sint necesare unele dintre care 45 — provenite centrul căreia va sta calitatea servirii in comerţ. La rubrica plelor măsuri tohnico-organî- sile Bocşa. Petru Sălcucennu şi
alţii — capabili să respecte
C.A.P. Roşcani, preşedintele, Teodor Solomon, nu şi-a făcui măsuri organizatorice penlru dintr-un schimb de terenuri cu ,,Calitatea servirii - imperativ al comerţului modern" vom zatorice aplicate In acest in­ integral indicaţiile date. Ace­
terval. Fiecare etapă a proce­
lovită Herci. ştie că din 125 ha de dimineaţă apariţia pc la se­ folosirea intensivă a limpului C.A.P. din localitate — nici pub/fco anchete, raiduri, colaborări de Io cadre cu munci sului tehnologic a fost studi­ eaşi măsură a fost luată la
s-au arat 85. inginerul şef Lu­ diu şi nici la locul unde se »- si forţelor de muncă, penlru nu sint eliberate. Conducerea ată cu alentic, găsindu-se so­
dovic Soos (pe care l-am înlîl- liberează terenul de coconi. utilizarea raţională a tractoa­ întreprinderii trebuie să de­ de răspundere in comerţ, intervenţii o/e comisiilor de Pe?tis, unde sint depozitaţi
nit înlîmplălor cu maşina per­ Brigadierul Trnian Josan îşi fă­ relor, asigurîndu-le funcţiona­ pună toate eforturile pentru a control obştesc, relatări ale oamenilor muncii, prin core luţii eficiente pentru înlătu­ cărbunii din import. Comuniş­
sonală in cenlrul de comună) cea şi ol de lucru pe Ungă rea din plin la arat, nu şi la încheia cit mai urgent această rarea factorilor care au in­ tii care lucrează aici asigură
că mai sînt 10 hectare din casă. Cu aslfel de preocupări, alte lucrări. La transportul co­ lucrare, permîtînd astfel trac­ să se realizeze un real schimb de experienţă, de păreri şi fluenţă nefavorabilă asupra consumarea controlată a căr­
calităţii cocsului.
180, iar la S.M.A Dobra — evident, oră'urile nu se termi­ cenilor pot fi folosite şi atela­ toarelor să intre la arat. opinii, orientarea tuturor factorilor interesaţi spre rmbu- bunilor vechi si proaspeţi In
că s-au arat 57 din 78 planifi­ nă. jele. Aceste măsuri se impun Suprafeţe importante nearate Organizarea superioară a proporţia determinată, lichi-
mai sint la cooperativele din nofoţîrea activităţii comerciale din judeţ. producţiei si a muncii a avut dindu-se deficienţele care pi­
Băcia — 20 ha, Pelrenî — 50. loc pe fundatul întăririi gene­ nă nu demult îşi găseau loc.
Tolia — 40, Turdaş — 20. Pri- rale a disciplinei, creşterii in­
caz 32, ca si la Tlmpa, Bo- (Continuare in pag. a 2-a) transigentei, vigilentei şi com­ AL. SANDULESCU
bîlna, Foit. In unele din aces­ bativităţii fată de cei care nu
te unităţi, terenul moale n-a respectă întocmai prescripţii­ (Continuare in pag, a 2-a)
permis intrarea tractoarelor,
dar există posibilităţi ca în-
ceplnd chiar de astăzi să se
efccluezc arăturile respective. VREMEA
Mai grav este că pe alocuri,
terenul n-a fost incă eliberat,
ca la Pr icaz de pildă, unde PENTRU 24 ORE
Vreme rece, cu cerut mal
este necesară o mai masivă mult acoperii. Local vor cA-
mobilizare a forţelor In cîmp, clc.i precipitaţii sub formA de
întreaga supra'ată nenrnlă — ploaie şi lapovlţA. Vlntul va In legătură cu vizita lui I.B. Tito în România
32 ha — fiind acoperită cu sufla potrivit, cu iuten9lficAri
pfnA la tare din novd-vest.
coceni. Există însă promisiuni Temperatura minlmA va fl
— nl le-a dat inginera Ana ruprlnsA Intre minus 2 şl 1 BELGRAD 18. — Corespon­ in România, la Invitaţia tova­
grad, Iar cca maximA Intre 4
Băncilă — că în cel mai scurt $1 ? grade. Confer/nfo de presa dentul Agerpres, Gcorge lo- răşului Nicolae Ceauşescu :
timp lucrările vor fi încheia­ PENTRU URMĂTOARELE a purtătorului nescu, transmite: In cadrul „Apropiata vizită a preşedin­
te. De fapt. peste toi, mai pu- 2 ZILE de cuvînt al conferinţei sale dc presă de telui losip Broz Tito în Repu­
lln la Spinî#unde n-am avut Vremea va fl rece, cu ce­ joi, purtătorul do cuvînt al blica Socialistă România sc
rul mai mult acoperit. Tem ­
cu cine vorbi, se întreprind porar vor cAdea precipitaţii Secretariatului Secretariatului Federal ol Afa­ realizează In condiţiile unei
măsuri eficiente pentru înche­ sub formA de ploaie şi lapo- Federal al Afacerilor cerilor Externe al Iugoslaviei, dezvoltări cu deosebit succes
ierea grabnică a arăturilor — v|ţA. Vimul va sufla din vest Dragoliub Vui(a, a* subliniat a relaţiilor dintre Iugoslavia şi
nord-vest. Temperatura sta­
operaţie do care depinde e- ţionarA, minimele vor fi cu­ Externe al următoarele în legătură cu vi­ România, pe toate planurile.
senţîal soarta recoltei viitoare. prinse intre minus 2 şi 1 Iugoslaviei zita de prietenie pc care o va
grad iar maximele Intre 4 şl face tovarăşul losip Broz <Tito (Continuare în pag. a 4-a)
6 grade.
N. STANCIU