Page 61 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISMULUI e Nr. 5 246 © VINERI 19 NOIEMBRIE 1971

IKFnPTUIREĂ PROBRâMULUI EDUCÂTIH SOClâLISTE Pe prim plan - întărirea r

RĂSPUNS FAPTIC SI RESPONSABIL PROGRAMULUI taţii biroului organizaţiei de bază

Faptul că adunarea genera­
J DE PARTID lă de dare de seamă a orga­ la sută, a planului de econo­ lotului si a şantierului ne-am
ocupat insuficient de creşte­
mii la preţul de cost — 100,3
educarea
rea. instruirea şi
la sută — iată doar clteva
nizaţiei de bază a lotului 11
construcţii Deva (şantierul nr. cifre care semnifică strădanii­ muncitorilor tineri, a practi­
1) a început cu o jumătate le constructorilor lotului 11. canţilor, uneori nu ne-am o-
eupat chiar de loc. De aseme­
(Urmare din pag. 1) în mijlocul furnallştilor. Vom deja. „Paravanul* onor „cauze Vasile Pop, Octavian Popa, de oră mai tîrziu declt fuse­ Dar. după cum remarca în nea, am privit cu îngăduinţă
diversifica programul brigăzii, tehnice" de nefuncţionare în CosticS Lazăr, criticaţi la col­ se stabilit l-am pus pe seama cuvintul său inqinerul Cheor- o serie de abateri de la dis­
de secretar al comitetului de vom li prezenţi cu noul pro­ plin a furnalelor este dezvă­ tul satiric, şi-au îndreptat dificultăţilor impuse de pro­ ghe Cărăbaş, şeful şantierului
de construcţii nr. I Deva, a­
partid a fost Încredinţată unul gram In preajma fiecărui fur­ luit cu mult curaj de către comportarea. E un succes ca­ gramul de „zi lumină" ii con­ ceste rezultate au fost obţinu­ ciplina muncii. Este necesar
să ne întărim spiritul critic si
militant mai activ si receptiv nal. Avem pe „pupitru" reali­ fiecare. Poale este efectul în­ re dă speranţe. Pînă acum 4 structorilor, pe dispersarea te cu eforturi deosebite. Nu c autocritic, exigenta şî autoe­
la transformările prin care zarea unul spectacol de an­ cadrării unui număr de peste luni nu aveam nici un abo­ lor in fronturi largi de lu­ xigenţă in tot ceea ce facem
trecem cu toţii. Comitetul a samblu. 100 de muncitori din rînduri- nat la „Scînleia tineretului". cru, pe urgenţa unor lucrări. nimic rău în asta. Rău este (ing, Gbeorghe Cărăbaş).
că eforturi foarte mari au de­
hotărî! tot atunci sancţionarea Nîcn Babarţl — cauperist : le noaslre la cursurile de Acum, slnt abonaţi peste 50 Dar realitatea că. după darea Nu am luat atitudine fnţă
aspră a Jui Petru Nicşa, fostul Munca de la om la om, a- completare a studiilor şi cu­ la sută din membrii organiza­ de seamă, prea lungă şi cam pus numai unii pe cînd alţii de nepăsare şî neorînduială, se
secretar al organizaţiei UT.C, ceasla este practica noastră noştinţelor. Dar noî. comuniş­ ţiei noastre. Vom iniţia înlil- obositoare, prezentată dc to­ au tras chiulul, au lucrat su-
pentru activitatea sa necores­ de zi cu zi. Nu numai senii- tii, ştim precis că prin munca niri cu eroi ai muncii socia­ varăşul Ioan Pîrvu, secretarul lace risipă de materiale, se
punzătoare. Au fost luate şi nariile teoretice — deşi aces­ noastră s-a eliminat in bună liste (şi aceştia nu lipsesc in organizaţiei de bază, au fost dau unele lucrări de slabă ca­
alte măsuri organizatorice, iar tea au rolul lor la un anume parte atitudinea pasivă a u­ Hunedoara — nn.), cu vechi cu greu intrenaţi la cuvint A d u n ă ri de litate, fură simt practic şi es­
rezultatul lor are efectul scon­ militanţi ai partidului. In luna cîţiva comunişti, nivelul re­ tetic. Toate acestea sînt pro­
tat pe multiple planuri. Agi­ decembrie avem două acţiuni dus de combativitate, de spi­ bleme de disciplină, de con­
ştiinţă în primul rînd
tatorii îşi fao pe deplin dato­ importante: inaugurarea sera­ rit critic sî autocritic al u­ d ă ri d e Mircea Chirilă). (ing.
nora dintre ei pe seama cui
ria — de la citirea cu toţi D iscu ţie c o le c tiv ă tei Jurnalistului şi ciclul con­ să o punem ? Cu toată certi­ Noi, comuniştii, trebuie să
muncitorii a articolelor esen­ cursurilor pe meserii. tudinea — tsa cum s-a sub­ s e a m ă în fim oamenii cei mai înain­
ţiale din presă şi pînă la afi­ IIie Gherase — secretarul liniat în cuvintul participan­ taţi, să fim exemplu în toate.
şarea de lozinci mobilizatoa­ organizaţiei de partid a schim­ Realizări ţilor la discuţii — pe seama Cum poate fi exemplu Ioan
re la fiecare loc de muncă r nivel — ci mai ales practica nora fată de propria lor per­ bului D. Am început să pre­ muncii politico-organizatorice o rg a n iz a ţiile Moga, care părăseşte locul dc
am renujitat în şedinţele noas­ la gura furnalului esle în sta­ fecţiune. lucrăm cu toţi muncitorii u­ sub posibilităţi a biroului or­ muncă şi pleacă la circiumă ?
tre de a analiza la infinit doar re să imprime un nou mod Iustin Molse — secrelarul nele legi privitoare la siste­ meritorii ganizatei de bază, care a a- d e p a rtid sau Toan Enqel, care nu se
probleme economice, care în de a munci şi gîndi. Dacă ci­ comitetului U.T.C., seclia 1 mul de salarizare, drepturile şi doptal un stil de muncă sec­ îngrijeşte de pregătirea si c-
prezent se îmbină armonios neva umbreşte calitatea de furnale ; Sînt tinăr, N-am mul­ îndatoririle fiecăruia dintre tar. neconvingător, precum si ducarea ucenicilor? Sau alţii
intensifica aceste
noi. Vom
Sub
MINTIA.
cu dezbateri privind ridicarea membru de partid, căutăm să-l tă experienlă in această func­ acţiuni pentru eliminarea ^dis­ măreţelor sarcini Impulsul pe seama gradului scăzut de pcrficial. s-au situat în re­ rare văd colegi de-ni lor că
reieşi­
nivelului general al cunoaşte­ lămurim, să-l readucem in ţie. Am înţeles însă că numai te din programul de edu­ conştiinţă al unor membri de petate rlnduri în afara disci­ fac diferite abateri, refuză sar­
rii, dobîndîree unor caii taţi rîndul nostru. Dacă nu vrea, munca sub directa îndrumare cuţiilor de la coltul străzii". caţie socUlistă a poporu­ partid, pe seama deficienţelor plinei productive şi* eticii, în­ cini de producţie, sustrag ma­
etice socialiste. găsim metode mai drastice. In a organizaţiei de partid esle Asimilarea personalităţii co­ lui, colectivul dc lucrători de de pregătire profesională si câlcind uneori nu doar regu­ teriale de pe şantier Insă nu
)a întreprindere» de stat ,,A-
Nicolae Banu — şeful echi­ acest mod de a pune proble­ in stare să ducă la rezultate. muniste se resimte la noi deo­ vicola" Mintia a riepu9 $1 de­ de disciplină. De eltlel, dorea lamentul de ordine interioară, iau atitudine, nu informează
Tinerii noştri au participat în
printr-o nestînjenîtă
camdată
pei de electricieni, locţiitorul ma se resimte combativitatea acest an la muncile patriotice combativitate. Cultivarea aces­ pune eforturi 6tisţ)nute In ve­ de seamă si discuţiile au fost dar chiar legalitatea socialistă. organele competente? Cert es­
exemplare
derea îndeplinirii
secretarului organizaţiei de noastră, dar şi dorinţa de a cu mai mult suflet, indiferent tei trăsături ■ esle obieclivul a indicatorilor dc plan. Ca ur­ străbătute de la un capăl la Nu au fost rare cazurile cînd te că munca biroului organiza­
partid a schimbului A i Era impulsiona împlinirea progra­ că a fost vorba de muncile nostru actual. t i mare, faţA dc prevederile pla­ altul de problema disciplinei, unii muncitori au coborît de ţiei de bază a fost deficitară,
nevoie de o brigadă artistică. mului iniţial de partid. nului anual, ptnA acum, s-au a educaţiei comuniste a mem­ pe schele înaintea încheierii că nu s-a acţionat cu energia
peste
suplimentar
3,7
livrat
Am realîzat-o fără a aştepta Vaslle Adespl — şef de e- agricole sau de evacuarea mo­ ...Ne socotim martorii şi milioane bucăţi ouă ţi 6 tone brilor de partid, a tuturor mun­ programului de lucru, cînd al­ împotriva lipsurilor, că s-a
instructori, interpreţi sau in­ chipâ la încărcarea furnalelor : lozului ce a survenit prin de­ eroii procesului de metamor­ carne de pasArc. De aseme­ citorilor, de creşterea conşti­ ţii au mers la bufet In loc să cam umblat cu duhul blinda­
molarea furnalului nr. 4. Iî
strumentişti din altă parte. Adunările de partid le-am sprijină în acţiunea lor gaze­ fozare spirituala... Cuvintele nea, s-au depăşit beneficiile inţei lor socialiste. vină la treabă, cînd s-au dat ţii. Şi iată că rezultatele nu
planificate cu aproape 3 mi­
participanţilor la discuţie
În­
,,Spre noi succese furnalîşti" transformat în şcoli de edu­ ta de perete şi coltul sa­ locuiesc concluziile. Răspunsul lioane lei. Luate In ansamblu, rezulta­ lucrări de slabă calitate ori pol fi dîn cele mai bune (Po-
este un program de trecere în caţie comunistă. Ne educăm tiric. Schimbăm numerele Ia acest proces este cel faptic Exlslft aslgurato condiţii ca tele obţinute de constructorii au fost înlîrziate peste terme­ tru Orminriean, secretorurl co­
mitetului de partid pe şnntio-
revistă nu doar a rezultatelor în primul rînd pe noi, membrii de două ori pe lună. In şi responsabil pentru scoate­ prin devansarea termenelor de iotului 11, de la începutul a­ nul planificai. Cele 9 000 ore rul nr. I construcţii Deva).
dc pasArc şl
medii pc cap
nului. slnt destul de bune, ele
noastre economice, ci şi a ce­ de partid. Cunoştinţele dobîn- curînd vom trece la edita­ rea la lumină a fiecărei nuan­ prin devansarea termenelor de reflectînd hărnicia şl pricepe­ de absente nemotivate şi în­ Asta este, de fapt, adevă­
voiri în 10 luni ale anului în­
lor dobîndite pe plan spiritual. dile le împărtăşim celorlalţi rea săptărnînală a numerelor ţe cuprinse in programul ini­ punere In funcţiune a unor rul. Dar In cuvintul lor to­
Programul are efectul scontat colegi. Un rezultat am obtinut acestor gazete. O confidentă: ţial de partid. capacităţi de producţie, ptaA la rea unor muncitori, şefi de e- seamnă extrem de mult. „Noi
sflrşltul anului planul pro­ chipâ şi maiştri, hotărlrea de nu prea înţelegem în totali­ varăşii Tacob Arghîr, locţiito­
ducţiei marfA la ouă şt car­ a da lucru de bună calitate şi tatea noastră noţiunea de rul secretarului organizaţiei do
ne sA fie substanţial depăşit, la timpul planificai. Realiza­ conştiinţă socialistă, de disci­ partid pe lot, Petru Culda, se­
DE concomitent cu accasla dubltu- rea planului de producţie in plină liber consimţită — au cretarul organizaţiei U.T.C.,
du-6c şl beneficiul realizat fa­
organizato­
luliu Pădureanu,
proporţie dc
lă de ccl planificat.
103 la sută, a
spus comuniştii Gheorqhe Că-
productivităţii munci! — 105 răbaş şî Mircea Chirilă, ingi­ rul grupei sindicale — loH
nerul şef al lotului 11. Să membri In biroul organizaţiei
(Urmare din pag. 1) rli socîelăiiî socialiste, parti­ militantă, Intransigentă faţă, de Rezultă, cred, numai din aceas­ muncim mai mult şi mai bi­ — nu au vorbit despre lipsu­
dul noslru ajunge la elabora­ fenomenele şi deprinderile tă sumară enumerare că In ne, să ne ridicăm continuu rile proprii, despre ceea ce a­
vieţii materiale. Dezvoltarea rea unor noi teze arăllnd „că vechi, retrograde, faţă de ide­ predarea fiecărei lecţii acest Perfecţionarea pregătirea politică şi profe-^ veau de făcut şi nu au făcut,
conştiinţei socialiste, pe baza şi în condiţiile socialismului ologia burgheză, faţă de tot document de partid este un sională, să fim mai exigenţi nu şi-au exprimat hotârîrea
transformărilor existentei so­ există si se dezvoltă contra­ ce poale să frîneze dezvolta­ inestimabil îndreptar pentru cu noi înşine şi cu cei din fermă de a munci maî cu spor
ciale, este rezultatul unei ac­ dicţii, că — dacă nu sînt se­ rea socială. Resplnglnd ceea profesorul de ştiinţe sociale. preajma noastră, să luăm ati­ pentru redresarea activităţii,
tivităţi înlense cultural-educa- sizate şi înţelese la timp şi ce este negativ şi retrograd, In lumina acestui document, calitativă a cocsului tudine fermă împotriva mani­ mulluraindu-se să se conside­
tive, politrco-îdeologice des­ nu se acţionează în mod con­ esle necesar totodată să acor­ atenţia noastră va trebui să festărilor negative în muncă şi re neajutaţî, să se lamentez©
făşurate de partidul comunist ştient pentru depăşirea lor — dăm o deosebită atenţie pune­ fie îndreptată nu spre pre­ a actelor antisociale — iată că au greutăţi, să arunce a­
şi întregul sistem instituţional ele pot deveni antagoniste, pot rii în valoare a tradiţiilor pro­ darea unor teze şi Idei gene­ (Urmare din pag. 1) cîteva din componentele con­ natema în alte direcţii riccît
al statului socialist, în care duce chiar la ciocniri". Aceas­ gresiste ale naţiunii noaslre, rale, a unor formulări de ştiinţe! socialiste, pe care tre­ cele reale. A apărut de-a dreu-
şcoala are un rol de prim tă nouă teză are o deosebită să insuflăm elevilor respectul principiu privitoare la revolu­ Spre acelaşi obiectiv — Îmbunătăţirea calităţii cocsu­ buie să şi-o însuşească fără tul stranie afirmaţia tovarăşu­
rang. însemnătate teoretică şi prac­ şi admiraţia faţă de actele de ţie şl construcţia socialismu­ lui — converg şi alte măsuri adoptate recent sau pe ca­ rezerve fiecare comunist, fieca­ lui Petru Culda, că nu est©
Aclivîtatea de formare şl tică, deoarece recunoscind e­ eroism dîn lupta de eliberare lui — cunoscut fiind faptul re om el muncii". „Lucrurile capabil să ducă munca de se-
dezvoltare a conştiinţei consti­ xistenta contradicţiilor in sbei- nalională şi socială a poporu­ că socialismul nu se poate le de a fi transpuse in viaţă. Ne referim la fixarea unui in­ nu merg cum ar trebui $1 as­ crelar al organizaţiei U.T.C..
dice minim de uniformitate a exploatării (0,83 la sută), la ur­
tuie însă „una dintre cele mai alism, trebuie acţionat pentru lui nostru, faţă de luminoase­ construi pe baza unui model mărirea zilnică a respectării Înălţimii pilotului în scopul scoa­ ta că nu toţi ne facem dato­ precum şi motivarea tovarăşu­
complicate probleme, cu mult a le înţelege şi a stabili cele le figuri de luptători revolu­ unic —, ci pe predarea fun­ terii cit mai mari de cocs şi al obţinerii unor subproduse de ria, pentru că acceptăm cu lui luliu Pădureanu că dacă
mai grea în multe privinţe de- mai corespunzătoare căi în ţionari, de eroi comunişti, faţă damentelor politicii partidului calitate superioară etc. De altfel, creşlerea scoaterii de cocs uşurinţă lipsurile şi prea aştep­ nu şi-a Îndeplinit sarcinilo
cît dezvoltarea economiei", dar vederea soluţionării lor în mod de tezaurul nepreluit ol valo­ nostru privind făurirea socie­ Si calitatea subproduselor chimice derivate vor fi analizate în tăm să fim ajutaţi de alţii — ce-i reveneau de ce nu a fosr
ea va trebui să se realizeze conştient, în concordanţă cu rilor ştiinţifice şi culturale tăţii socialiste multilateral cursul actualului trimestru de către toate organizaţiile de erau de părere tovarăşii Con­ sancţionat. Aşa se explică, d©
deoarece la rindul ei conştiin­ cerinţele făuririi societăţii so­ româneşti. dezvoltate, a aprecierilor sale partid ale uzinei pentru a se stabili măsuri concrete şi in a­ stantin Niculiţă şi Dumitru bună seamă, de ce activitatea
ţa socialistă are un rol deose­ cialiste. în expunerea tovarăşului asupra principalelor fenomene cest domeniu. După cum ne-a declarat inginerul Cornel Gher- Beznea. Pe linia educaţiei so­ organizaţiei U.T.C. este neco­
bit de activ în progresul so­ Pentru ştiinţele sociale o im­ Nicolae Ceauşescu găsim şl şi procese ale lumii contempo­ ghel, pentru anul viitor se preconizează înlocuirea ciocane­ cialiste este necesară o mal respunzătoare, iar cea a gru­
cial. portanţă deosebită o are ana­ alte idei ale marxism-leninis- rane. Aceasta presupune că lor sî grătarelor de la concasoare, a Instalaţiei de stropire de pei sindicale prezintă alltca
O contribuţie de seamă In liza făcută de tovarăşul Nicolae mului creator privind statul, însuşirea marxism-leninismu- mare apropiere între şefi şi neajunsuri.
dezvoltarea creatoare a mor- Ceauşescu asupra raportului naţiunea, raportul dintre cen­ lui creator nu se poale rea­ Ia turnul de stingere nr. 2, echiparea ciururilor vibratoare cu subalterni, folosirea unui lim­ împotriva unor asemenea
site noi, curăţirea periodică a turnurilor de cărbune şi altele,
■xism-Ieninismului a adus-o to­ dialeclic dintre trecut, prezent tralizare si descentralizare, din­ liza prin memorarea mecanică toate acestea fiind destinate să ducă la perfecţionarea pro­ baj comun de exprimare". moduri de a privi lucrurile
varăşul Nicolae Ceauşescu şî şl viilor, asupra corelaţiei din­ tre particular si generol, din­ a unor citate, a unor teze. ci cesului tehnologic care influenţează favorabil asupra calităţii In cuvintul unor participanţi tocmai de unii comunişti in­
In elaborarea problemei con­ tre tradiţiile glorioase de tre naţional şî internaţional, prin dezvoltarea unei‘gîndiri la discuţii s-au făcut referiri vestiţi cu munci de răspun­
tradicţiilor din societatea so­ luptă ale partidului şi poporu­ privind cunoaşterea şi dirija­ vii, creatoare la elevi, prin produselor. şi la alte aspecte legate de dere trebuie adoptate măsuri­
cialistă. Dacă pînă acum In lui noslru şi activitatea actu­ rea proceselor sociale, a luptei formarea deprinderilor de con­ In ultimii snî salariaţii secţiei cocsificare şî-au făurit o indisciplină, de absenţa spiri­ le ce se impun.
şcoli elevii erau învăţaţi că ală şi viitoare consacrată fău­ dintre vechi şi nou, a trece­ duită comunistă în societate, adevărată tradiţie din a-şî îndeplini înainte de termen sarci­ tului de iniţiativă şi colecti­
în socialism nu pot exista de- ririi societăţii socialiste multi­ rii de la socialism la comunism, scoală sî familie. Numai ase­ nile încredinţate. Secretarul comitetului de partid din uzină vitate, care s-au repercutat Comitetul de partid al şan­
cîl contradicţii neantagoniste. lateral dezvoltate. Jn practica a rolului ol tei i şi echităţii In menea oameni vor putea să asigură că ea va li respectată şi de această dată, adăugind negativ In activitatea genera­ tierului nr. 1 are datoria să
iată că pe baza unei analize noastră şcolară trebuie să a­ societatea socialista, a relaţii­ înfăptuiască sarcinile măreţe că, In prezent, se pun bazele unei alte tradiţii : aceea de a lă a lotului 11. analizeze siluaţia $i să des­
temeinice a practicii construi- vem o atitudine combativă, lor dintre ţările socialiste etc. care ne stau în faţă. înscrie calitatea cocsului pe o linie mereu ascendentă. Biroul organizaţiei de bază. prindă măsurile necesare.
noi comuniştii din conducerea DUMITRU GHEONEA
Masă Âşleatăm cu toţii maximo soiicituaine de ia lucrătorii
rotundă comerţului. Cum credeţi câ o putem cultiva moi bine
Dacă de-a lungul anilor in­ că, acolo unde se află în re­
dustria noastră producătoare recentei plenare a Comiletului laţie directă cu publicul. Şi a- clare a gestionarilor din tonte magazinul l.A.S. Alt timp pier­ după acest fapt solicitudinea Cei mai mulţi sint puşi do se află un salariat ca-şi ci si
de bunuri de consum a făcut Central ol partidului la care ccasta este una din sarcinile ramurile comerţului, urmlnd dut la rind. stă sub semnul întrebării la către şefii de unităţi să facă i se adresează cu toată poli­
Ion Zăvolanu :
Se fac gre­
forturi meritorii reuşind să a- s-a arătat că oamenii din toate responsabilului de unitate. ca amănuntele specifice să fie şeli la repartizarea fondului de totî cei care se ocupă de pro­ munci care de obicei nu Ic teţea necesară. Trebuie re­
sectoarele vieţii sociale trebuie
cizelate tn fiecare întreprin­
;igure piaţa cu o mare varie- educaţi în spiritul înaltelor ca­ Tudor Moldovan : La restau­ dere. blema îmbrăcămintei celor convin celorlalţi lucrători cunoscut Insă că anumite ma­
mici : conducerea O.C.L., mer­
:ate de produse e semnul cel lităţi şi dimensiuni morale ale rantul „Transilvania" au fost Redacţia; A avea în maga­ marfă. O astfel de situaţie e ceologii. depozitele, lucrătorii vechi. Şi dacă în timpul prac­ ni feslări ale unor lucrători
ticii elevul nu trece sistema­
mai, sigur că eforturile pentru făuritorilor societăţii socialiste repartizaţi recent 20 de tineri zine mărfuri rare-l interesea­ anormală. se din magazin. tic prin toate fazele comerţu­ din comerţ scot din sărite pc
Mai aduc o dovadă că
o viaţă mai bună făcute de multilateral dezvoltate. Lucră­ absolvenţi ai şcolii profesio­ ză pe cumpărător înseamnă procedează greşit la repartiza­ Redacţia: Cită contribuţie oricine.
magazin, atunci cînd
lui In
parlid şî de stat dau roadele torul din comerţ este un par­ nale de specialitate. Cu toate solicitudine ? re, Vin In depozit anumite are responsabilul de unitate devine lucrător el ştie prea Gheorghe Busuioc: Vinzălo-
ae care ni le-am dorit. Pentru că sînt bine pregătiţi din punct fn creşterea gradului de soli­ iul Irebuie să fie cel înarmat
Victor Manolache : Cred că
puţine despre contactul
a ajunge la destinatarii lor in­ ticipant activ la viaţa socială. de vedere teoretic, practic în­ sîntem cu toţii de acord că fi­ mărfuri. Imediat cumpărătorul citudine al fiecărui lucrător cumpărătorul. cu cu mni mult. taci.
Una din calităţile ce i se cer
află de sosirea lor şi le soli­
să, diversitatea aceasta enormă să, majoritatea acestor tineri şa este. In cazul comerţului cu cită. Dar depozitul le ţine une­ din subordine ? Redacţia : S-au făcut in Aş vrea să mai atrag aten­
de bunuri trece prin filiera este cinstea. Un singur vînză- se „pierd" în faţa consumato­ legume, ca şă avem o marfă Ton Ardeleanu : Şeful dc u- cursul discuţiilor referiri la ţia asupra unui fapt. Condu­
lor dacă manipulează zilnic nu­
comerţului. Lucrătorii acestuia rilor pentru că nu au „încălzi­ atrăgătoare in magazin trebuie ori şi cile o sâptămină pînă Ie nitale trebuie să ştie să mo­ relaţia cumpărător-vinzălor, In cătorii de organizaţii comer­
repartizează magazinelor.
De
trebuie să satisfacă — o dală mai 500 lei, vă închipuiţi că rea" aceea necesară de a se ca si lucrătorii din depozite ce mai Irebuie să le tină nu deleze caractere pină cind lu­ rolul organelor de control, ni ciale iau prea puţin în scamă
lntr-un an se perindă prin mîi-
însemnările din caietele de su­
:u actul vînzăriî — o seamă nile sale valori de zeci de mii simţi în local ca In locul lor să-şj facă datoria răcind sor­ ştim, căci scuzele pentru acest crătorul din subordine ajunge merceologilor şi serviciilor co­ gestii sau registrele de con­
•ie pretenţii îndreptăţite ale de lei. A nu-şi Jnsuşi din aces­ de muncă. Din acest motiv noi tarea mărfii. Lucrătorul din fenomen sînt. evident, căutate. la un înalt grad de solicitu­ merciale. al practicării metode­ trol obşlesc. Aici însă se fill.i
cumpărătorilor, care alcătu­ te averi obşteşti înseamnă a li trecem prin toate serviciile dine. Avem astfel de şefi de lor moderne de comerţ. Pro­
iesc ceea ce numim solicitudi­ care trebuie făcute lntr-un unităţi, dar avem şi din rci punem să revenim asupra a­ sugestii şi propuneri de o
preţui cum se cuvine
bunul
ne. Şî solicitudinea e una din poporului. Asta II va duce la restaurant. care ei înşişi mu sînt exemple cestor factori, aprolundînd pu­ foarte mate valoare pentru
noi.
problemele de bază care î se cinste si în raporturile cu cum­ Teofil Urs i ŞI în cadrul ma­ de solicitudine. De pildă, res­ ţin rolul lor în asigurarea so­ Ion Zăvoiamt : S-a văzut din
pun In prezent comerţului. Gum părătorul şi în acelaşi l!mp la gazinului nostru au fost repar­ ponsabilul magazinului „Se­ licitudinii. experienţă că linii conducă­
r> putem spori la lucrătorii din solicitudine. Noi ştim că cin­ tizaţi să lucreze tineri absol­ lect". Cu astfel de oameni tre­ Ion Ardeleanu : Cuplul vin- tori dc organizaţii comerciale
reţeaua comercială ? Pe aceas­ stea este înnăscută In oameni venţi. Am luat imediat măsu­ buie lucrat mult pînă cind zător-cumpărător trebuie pri­ nu dau atenţie controlului ob­
tă temă redacţia a organizat In ra ca ei să treacă prin toate ajung ci să fie exemple. vit ca participant egal la asi­ ştesc. Cazul ccl mai tipic c
municipiul Deva, cu concursul şî de aceea pe toţi lucrătorii raioanele de vlnzare ale ma­ Teofil Urs: Dacă sefu! de gurarea unei serviri încărcate magazinul l.A.S. unde res­
noştri li considerăm din capul
consiliului popular municipal, locului oameni cinstiţi. Dacă gazinului, să cunoască toate unitate se dovedeşte interesat de solicitudine. Am cunoscut ponsabilul a refuzai să den
o masă rotundă la care au par­ se constată că nu este aşa, lu­ sortimentele de mărfuri. Fieca­ fn toate treburile magazinului un cumpărător la magazinul drumul in magazin controlului.
ticipat : Gheorghe Busuioc, se­ ăm toate măsurile ce se cer re vînzător trebuie să ştie carac­ va avea în subordine lucrători dc confecţii care pur si sim­ Astfel rle forme de control
cretarul comitetului de partid pentru îndreptarea lucrurilor. teristicile oricărui produs pen­ magazine nu are timpul nece­ Gheorghe Cojocaru; Neasigu- îndatoritori. bine informaţi, plu ţinea să-l tragă la răspun­ slnt organizate numai In spri­
din organizaţiile comerciale ale Eu consider că este necesar tru a putea să-l recomande cu sar să facă aceasta. rarea fondului de marfă dă manieraţi. dere pe vînzător de ce există jinul comerţului.
municipiului, şeful serviciului ca zilnic să se facă o instrui­ competenţă cumpărătorilor. Lîviu Ardean : C,L.F-ut are intr-adevăr si ea naştere la Gheorghe Busuioc r Dacă c in magazin anumite mărfuri Constanţa Pescărescu: Am
comercial la T A.P.L. Deva, re pe această linie lucrătorilor, Silvia Luca : De multe ori situaţia cea mai precară în mulie manifestări de lipsă de un observator permanent a tot cu preţul redus. Cti această văzut practicîndu-se în maga­
Ion Ardeleanu. şeful serviciu­ să se stea de vorbă cu oame­ cînd am intrat într-un maga­ materie de solicitudine. Sint si solicitudine. Mă refer la acele ceea ce se înlîmplâ în maga­ discuţie inutilă l-a imobilizat zine din alto oraşe metode bu­
lui comercial la O.C.L. indus­ nii. Chiar dacă într-o zî îi spui zin şi nu am găsit marfa pre­ eu de părere că o contribuţie mărfuri care există din abun­ zin, şeful de unitate are posi­ aproape o jumătale de oră pc ne de informare a cumpără­
trial, Gheorghe Cojocaru, şeful doar atît : „Ieri ai greşit Ia ferată, am întrebat : „Maî pri­ la aceasta o aduce fondul de denţă. In industria alimentară bilitatea să corecteze fa timp vinzătorul pc care-I solicitau torului. Am văzut printre alte­
serviciului comercial la O.G L. o notă de plală I De ce ?* De miţi sau aveţi altceva?" Iar marfă. Dacă n-ai marfă bună, s-au produs sortimente noi ca­ Si cu folos apucăturile rele ale alţii. Şi cumpărătorii au. deci. le că la un raion de încălţă­
alimentara, Lîviu Ardean, şeful asemenea, esle necesar ca toţi vînzălorii mi-au răspuns că bine sortată, n-ai cum să fii re înlocuiesc cu succes pe ce­ lucrător fior. Tot aici mai tre­ partea lor de contribuţie la o minte, cind sc expune un pan­
centrului de legume şi fructe factorii responsabili să fie an­ nu ştiu. Aceasta cred că esle Îndatoritor cu cumpărătorul. le intrate în obişnuinţele cum­ buie dezvoltat mult simţul cri­ servire operativă. tof, cumpărătorul e zilnic in­
Deva, Victor Manolache, şeful grenaţi în munca de educare o dovadă a nepregătirii lor. Pretenţiile acestuia sint îndrep­ părătorilor. N-am făcut mare tic al tuturor lucrătorilor, ast­ Felicîa Bulz: Mai slnt de­ format ce numere qâscşle din
sectorului magazine din I AS. a oamenilor. Gheorghe Busuioc: Intr-ade­ tăţite faţă de noi. Dar aceas­ lucru nici noi. nici industria ca fel ca atunci cind unul n do­ sigur si astfel de cumpârălori, modelul şi culoarea rcspmii-
Simeria, Constanţa Pescărescu. Ion Ardeleanu: In fiecare văr, lucrătorul dîn comerţ tre­ ta nu justifică cu nimic atitu­ să Ie facem cunoscute şi apre­ vedit lipsă dc solicitudine fq- dar. în general, am observat vâ. Cred că pentru mai mul­
şefa unei echipe de control ob­ lună noi organizăm cu lu­ buie să ciştige stima si res­ dinea reprobabilă a unora din ciate. Şi, deşi avem marfă, ma­ U de un cumpărător ceilalţi că marea majoritate arc în tă solicitudine se poate şi h
ştesc, Fellcfa Bulz şi Silvia Lu- crătorii dîn sectorul O.C.L. in­ pectul celor care i se adresea­ lucrătorii noştri. Ce e drept, e nifestăm totuşi o anumita lipsă să-l tragă la răspundere pen­ vedere faptul că în faţa lor noi aşa ceva.
ca — cumpărătoare, Ion Zăvo- dustrial cursuri politice şi cău­ ză prin comportarea .sa. Or, a­ drept. Prin magazinele 1A.S. de solicitudine faţă de cum­ tru că fapta lui îi afectează ★ ★ ★
1ntr-un fel pc totî.
ianu, inspector comercial, Teo- tăm forme noi de atragere a ceasta presupune amabilitate, şi intercooperatiste s-a creat o părător.
fil Urs, responsabilul magazi­ oamenilor pentru realizarea u­ bună-cuviinţă, atenţie etc. Face concurentă bună în comerţul Constanţa Pescărescu: Tot Silvia Luca : Magazinul „Se­ Mult din ceea ce se vede crătorîl din comerţ a unei
nului de textile Modern, Tu- nui comerţ modern, cu o bună mult ca omul să nu se simtă referindu-ne Ia fondul de mar­ lect", de care s-n mai vorbit, bun în comerţul practicai temeinice educaţii politice
dor Moldovan, responsabilul servire. stingherit cînd întră într-o u­ cu legume şi fructe. Dar pen­ fă, la păstrarea calităţilor lui e un exemplu de lipsă de so­ in alte oraşe. în alte jude­ morale şl profesionale. ()
restaurantului Transilvania. In prezent avem un curs nitate comercială. Acesta este tru că lucrăm cu preţuri dife­ cu care a ieşit din fabricaţie, licitudine. Şi asta cu ntît mni ţe, se poate aplica şl în vom obţine dacă toate ve­
râu cu. cît «Ici lucrează nu­
rite de aprovizionare, noi ne-
Redacţia: Problema în de calificare cu durata de 6 unul din „secretele" comerţu­ as vrea să arăt că deşi se mai fele tinere. Pe al cui e- comerţul dîn municipiul rigile comerţului îşi \oi
discuţie ne Interesează pe toţi luni la care participă alţi 21 lui. putînd plăti furnizorului atîto instruiesc mereu vînzălorii ixcmplu să-l urmeze dacă de­ Deva, dîn judeţul noslru. face datoria conştiincios.
cit pot plăti magazinele res­
Masa rotundă a demon­
în egală măsură : cumpărători, de lucrători. Constanţa Pescărescu : Eu pective, obţinem marfa la bu­ cum trebuie păstrate anumite spre responsabil se vorbeşte strat chiar şl organizatori­ Semnalăm toate acestea
lucrători din comerţ, organe de Ion Zăvolanu : La C L.F. şi aş propune ca de la angajare nul plac al furnizorilor. Cred mărfuri, ci fac tot ce ştiu ci că e aşa cum e l lor si participanţilor la ea forului comercial judeţean
control. Prin ce mijloace Şi unităţile l.A.S, nu există o a­ s3 se dea atenţie acestui as­ că legislaţia privitoare la pre­ La mezeluria 67 am găsit Victor Manolache: Şeful de că problema solicitudinii în ca pe un punct de pornire
metode de muncă credeţi că semenea preocupare. In aceste pect. In orice împrejurare s-ar turile de cumpărare trebuie să astărvarâ zeci de kilograme magazin trebuie să cunon.sK comerţ are lot atitea faţete spre un reviriment în acea
putem acţiona mai cu folos locuri este foarte timidă ac­ afla, lucrătorul din comerţ tre­ de mezeluri aruncate in du­ multe ca să poată 11 exemplu cîte valenţe are comerţul sumă de calităţi ale lucră­
torului din comerţ care al­
pentru a ajunge să avem în ţiunea de creştere a cadrelor. buie să fie politicos. Cind îl fie unică. Şi atunci concuren­ lapul frigorific, deşi ştiu toţi pentru ceilalţi. Să cunoască modern, civilizat. Nu se cătuiesc solicitudinea. Şi cu
reţeaua comerţului numai lu­ Nu există nici o şcoală, dar întrebi pe fostul măcelar din ta ar avea scopul dorit în pri­ lucrătorii că nu astfel se păs­ bine cererea de consum, să ia poate solicitudine deplină toţii — factori răspunzători
crători care dovedesc multă nici la locul de muncă nu se cartierul Cojdu dacă va primi vinţa fondului de marfă. trează mezelurile. Prin urma­ parte la prezentarea mărfii, să fără un fond de marfă asi­ de comerţ, organe de con­
solicitudine faţă de cumpără­ organizează cursuri de califi­ Si altfel de carne, răspundea o­ Fellcia Bulz: Noi, cumpără­ re, nu-i interesează prea mult menţină un contact permanent gurat în ansamblu şl în trol, cumpărători — sîntem
tor ? care. braznic : „Asta nu vă prieşte?". torii. am vrea ca atunci cind ce calitate are produsul pc cu cumpărătorii. structură. Vom obţine nui gata să dăm o niină de a­
Gheorghe Busuioc : O aseme­ Gheorghe Busuioc : Lucrăto­ Lîviu Ardean • In iarna 3- intrăm într-un magazin alimen­ care-I vînd cumpărătorului. Gheorghe Cojocaru : Şeful multă solicitudine dacă for­ jutor pentru marcarea re­
nea „masă rolundă" la care ne rul din unităţile de desfacere r.ensla, în domeniul legume şi tar să putem cumpăra cît mai Silvia Luca : La „Lumea co­ de magazin are o mare res­ ţele politice şl administra­ virimentului.
propunem su dezbatem una din fiind o verigă principală a co- fructe vom ţine cursuri profe­ multe din alimentele de care piilor" sortimentul e foarte ponsabilitate în formarea ti­ tive din organizaţiile din
principalele linii directoare ale merlului noslru, înşiruirea lui sionale cti toţi vînzălorii şi avem nevoie. Dar te duci la a­ sărac. Pentru anumite virste nerilor. Ce se intimplă ru ti­ comerţ vor acliona conver­
romerlului — solicitudinea — profesională irebuie să se Iacă rosponsobilîi, S-ar putea guşi limentara şi nu găseşti ouă, în aproape că nu găseşti nimic nerii care vin la practică din gent. concomitent şi susţi­ ION CIOCLEI
îşi găseşte bine locul in urma cu precădere la locul de mun­ Insă un sistem unitar de reci­ schimb le găseşti la C.L.F. sau de îmbrăcăminte. Judecind şcoala comercială? nut pentru formarea (a In­ MARIN NEGOIJA