Page 64 - Drumul_socialismului_1971_11

PROLETAm DIN TOATE ŢĂRILE. (JNIŢI-VÂ' Primirea de către tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU a ziaristului

cubanez Hugo Rius Biein

Vineri, in cursul dimineţii, Nicolae Ceausescu a ocordat
tovarăşul Nîcolae Ceausescu, ziaristului Hugo Rius Biein un
secretar general al Partidului interviu.
Comunist Român, preşedintele La primire a participat to­
Consiliului de Stat. a primit varăşul Dumitru Popescu,
un grup de ziarişti cubanezi, membru al Comitetului Execu­
condus de Hugo Rius Dtcîn, tiv, secretar al CC. al PCR.
şeful redacţiei de actualităţi a A fost de asemenea, de fată
Constantin Mitea, consilier la
Televiziunii din Havana. Comitetul Central al partidu­
Cu acest prilej, tovarăşul lui.

Âgerpres relateaza

lui dc construcţii Industria­
Diversificarea pro­ le Craiova au realizai un
lip de cofraj rclolosibil cu
ducţiei siderurgice utilizare universală, caro so
aplită cu bune le/ultaic
Industria noastră siderurgi­ la construcţia Combinatului
că continua să pedaleze în pentru celuloză şi htrtie fio
ANUL XXIII Nr. 5 247 SIMBATA 20 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI direcţia sporirii producţiei la Tr. Scverin. El se compu­
metalului de calitate supe­ ne riintr-un schelet, confecţi­
rioară. Astfel, cantitatea de onai din profite inctalîro
oţel aliat, obţinută do la în­ uşoare, pp care se fixează
ceputul acestui an şi pînă plăcute din material lemnos,
tuiifiif&imnt acum, reprezintă un spor de sau foi speciale dc placaj
Cu planul anual peste 20 Ia sută fată de oco- de exterior de mari dimen­
caşî perîoodă a anului tre­ siuni.
CINCINALUL EDIFICĂRII Planul anual al Districtului cut. Largi acţiuni
realizat
Creşterea ponderii oteluri­
reparaţii-periodice-mecanlza- lor de calitate creează pre­
mise pentru
diversificarea
re din cadrul Secţiei L 3. De­ producţiei siderurgice, Pe de autoutilare
va a îosl realizat în propor­ această bază, de pildă, com­
Unităţile industriale
din
ţie de sulă la sută,
adică
MULTILATERALE A PATRIEI din cei 34.7 km plan s-au binatele Şî uzinele metalurgia judeţul Hunedoara s-au ală­
ce au inclus în fabricaţie 27
in
realizai
34,7 km pînă
dc
general
turat efortului
prezent. La recepţia lucrări­ de noi sortimente cu perfor­ autoutilare.
lor şl verificarea căii. 20.7 mante tehnico ridicate. In perioada care a trecut
km au primit un punctaj dc la începutul nnutui, spe­
Zootehnia - sector în plină dezvoltare maxim. Nou tip de cofraj cialiştii flin principalele în­
Lucrări de bună calitate
s-au executat între staţiile treprinderi au realizat cu
Congresul al X-lca al parti­ mul naţional de dezvoltare a plantelor de nutreţ cultivate, Brănişca — Bretea Mureşa- Cu sprijinul Institutului de forţe proprii maşini, utilaje
dului a Irasal sarcina ca a- zootehniei şi creştere a pro­ suprafeţele ocupate cu trifo- nă — llia — Cîmpuri Sur- proiectări pentru construcţii-. şi Instalaţii In valoare dc
gricullura, ca ramură de ba­ ducţiei animaliere, adoptat Hene, sfeclă furajeră şi po­ duc — Zam — Deva — St- Bucureşti specialiştii Trustu­ peste 10 milioane lei.
za a economici na|ionale, de plenara C.C. al P.C.R. din rumb siloz, din care o bună meria triaj.
prin valorificarea superioară 17—19 martie 1970. Existen­ parte vor fi irigate. Astfel va La aceste rezultate a con­
a rezervelor dc care dispu­ ta a peste 200 000 hectare o- 11 posibil să se obţină canti­ tribuit din plin tinărul pi­ C grade, iar maxima Intre 8 şl
ne, să-şi aducă o contribuţie cupatc cu pajişti naturale şi tăţi cît mai mari de substan­ cher şei sector — Vasile li grade.
tot mai subslanţială la for­ a unor suprafeţe însemnate ţe nutritive In unitatea de Cociobea, care a organizat VREMEA PENTRU URMĂTOARELE
marea venitului naţional $i cultivate cu plante de nutrel, suprafaţă, ceea ce va permi­ bine munca întregului colec­
la ridicarea nivelului de trai precum şi efectivul cu po­ te o hrănire judicioasă a şep­ tiv şi care nu a lipsit nicio­ 2 ZILE
al întregului nostru popor. tenţial biologic ridicat de ca­ telului. Evident, pc această dată din mijlocul lui. De a- PENTRU 24 ORE
In acest sens, In Legea pen­ re dispun unităţile agricole calc potenţialul de produc­ somenea, s-au evidenţiat şe- Vreme umedă, cu cerul mul Vreme rece, cu cerul mal
tru adoptarea planului cin­ de stat şi cooperatiste ofe­ ţie a) Animalelor va fi mai . îul dc echipă loan Lazăr. mult no ros. Vor cădea precipi­ mult norns. Vor rădea precipi­
tat»' sub formA dc lapovlţă $1
cinal dc dezvoltare econo- ră condiţii prielnice alît pen­ bine valorificat, avînd re­ taţii sub formă tic ploaie. Viu­ ninsoare. Vinlul va sufla ştab
mico-socîalâ a Republicii So­ tru dezvoltarea numerică şi percusiuni favorabile asupra meseriaşul de cale Virgil lui va sufla slab pinA la potri­ plnâ Ia potrivit tlin nord-vest.
Bianga şi motoristul Cor­
vit din vest. Temperatura mi­
Temperatura — In scădere.
cialiste România pe perioada calitativă a şeptelului, in îmbunătăţirii indicelui de na­ nimă va f| cuprins.l intre 3
1071—1075, se prevede ca structura căruia ponderea o talitate şî asupra producţiilor nel Dohan.
producţia globală agricolă să deţin bovinele şi ovinele, cît medii realizate. Ca urmare,
crească cu 3G—40 la sula fa­ şî pentru sporirea continuă a contribuţia unităţilor agrico­
ţa de media anilor 19GG— producţiei animaliere, pe a­ le si a gospodăriilor popu­
1070. Deoarece o agricultură ceastă bază asigurîndu-se ri­ laţiei din judeţ Ia constitui­
avansată nu se poate con­ dicarea eficienţei şi a ren­ rea fondului centralizat dc ACTIVIFATEA AGITATORILOR—INIJIADVA
cepe fără o puternică dez­ tabilităţii tuturor fermelor. Se produse agricole al statului
voltare a zootehniei, tn ac­ impune atenţiei o sporire mai se va concretiza în dublareo
tualul cincinal un accent accentuată a efectivelor de cantităţii dc carne marfă la
Tlnâra muncitoare Constantina Rcmcscn, dc a Uzina de mila deosebii se pune pe ridica­ bovine şi ovine în cadrul co­ bovine, In creşterea cu peste
minier din Petroşani, a reuşit să-?l însuşească la un înalt nivel AUTORITATE. PUTERE DE CONVINGERE
ia inele meseriei de rectificator. De asemenea, ca este nn exemplu rea ponderii sectorului de operativelor agricole, iar In 80 Ia sută o cantităţilor de
dc hărnicie şl conştiinciozitate pentru mulţi tineri ^jjj^ . ^ f ^ L i c î u creştere a animalelor In an­ sectorul de stat se remarcă lapte livrat, precum şi în
samblul producţiei şi al ve­ creşterea cu prioritate în triplarea producţiei dc ouă
niturilor realizate de unită­ complexele de tip industrial destinate consumului popu­
ţile agricole de stat si coo­ a numărului de porcine şi laţiei.
peratiste. Dinamismul acestui păsări. Fără Îndoială, realizarea o-
sector este reflectat de fap­ Strîns corelai cu sarcinile biectîvelor propuse privind însemnări de la I.C.S.H. şi E.M. Vulcan
34000 tone de cărbune tul că in 1071—1075 se vor de dezvoltare a efectivelor dezvoltarea zootehniei în ac­
obţine, in medie anual, 1G“0 şi a producţiei animaliere, se tualul cincinal va avea efec­
—1890 mii tone carne în viu, va realiza, în lumina preve­ te pozitive asupra creşterii
peste prevederi 50—56 milioane hl lapte, derilor proiectului legii pen­ veniturilor băneşti ale unită­ Intre formele muneîi politi­ bilizeze oamenii la realizarea activează deopotrivă pc linie
33—35 mii tone lină şi 3 700
politica şi economică, mobili­
—4 130 milioane bucăţi ouă. tru organizarea producerii şî ţilor agricole şi asupra ciş- ce şi cultural-educative, acti­ sarciniloi dc producţie. Astfel, zează salariaţii la realizarea
vitatea agitatorilor ocupă un
tigurîlor producătorilor. Iată
folosirii raţionale a resurselor
aduc
colectivele de agitatori
La finalizarea
sarcinilor
1 UPEN'I. Minerit de cărcare a cărbunelui. amintite o contribuie de rlo nutreţuri, o sporire cores­ de ce finalizarea exemplară loc distinct, bine conturat. Pe un sprijin substanţial organi­ sarcinilor de producţie, con­
punzătoare a producţiei
de
a sarcinilor aferente judeţu­
l,i I.upem. colectiv de La obţinerea aceslor spo­ seamă voT trebui să-şi aducă furaje. Se prevede ca, prin lui noslru în domeniul creş­ lingă toate organizaţiile dc zaţiilor de partid care le-nu tribuie la ridicarea nivelului
muncă ce deţine titlul ruri de producţie un aporl şi lucrătorii din agricultura aplicarea în complex a mă­ terii efectivelor şi ut produc­ partid activează colective de investii cu această majoră res­ de conştiinţă si de autoritate
ogilatori care au sarcini clare,
de fruntaş P* ramuri, substanţial l-au adus mine­ judeţului noslru. Direcţiile ^ surilor agrotehnice, producţia ţiei animaliere constituie o precise. Ele sînt chemate să ponsabilitate. Cunoscută liinrl. morală al acelora In mijlocul
au reuşit si scoată la su­ rii de la sectoarele IV si V, care se va orienta si măsu­ de masă verde pe păşuni să deci. menirea agitatorilor, ro­ cărora lucrează.
prafaţă peste prevederile de care au extras suplimentar rile re se impun în vederea fie de patru orî mai mare în sarcină de căpetenie ce revi­ promoveze în mase politica şi lul lor în munro politică rin Fircşle ră agita tor este —
ne organizaţiilor de
partid,
spiritul
ideologia partidului,
plan la zl 34 000 tone de peste 30 000 tone cărbune. fructilicării cu eficientă cit 1975. Totodată, se are în ve­ consiliilor populare comunale, partinic, revoluţionar, să cul­ masă, ei au fost desemnaţi trebuie să fie — fiecare comu­
cărbune. Ia înregistrarea Demn de remarcat este şt nist ; fiecare arc datoria pa­
acestui succes o contribuţie faptul că in acest an produc­ mai ridicată o potenţialului dere ca, în scopul reducerii organelor agricole judeţene, tive tn colectivele de muncă triotică şi morală să populari­
de seamă au adus-o majori­ tivitatea muncit realizată în zootehnic au fost amplu dez­ cantităţilor de concentrate şî conducerilor de unităţi, ca­ forţa combativă, atitudinea Viata zeze politica partidului, să pro­
tatea lormaţllior de lucru abalaje atinge 5,7 tone pe bătute si conturate cu pri­ creşterii ponderii furajelor drelor tehnice, tuturor coo­ fermă, principială, împotriva moveze cele mai înalte senti­
care folosesc noile metode post. mult superioară celei lejul stabilirii obiectivelor a­ de volum în raţii, să se mă­ peratorilor şi lucratorilor din manifestărilor reprobabile, să mente umane, să participe activ
vehemente
declanşeze opinii
de exploatare şl tehnologii­ realizate pe întreg anul ferente judeţului din Progra­ rească simţi lor, în structura agricultură. împotriva indolenţei, incorec­ de partid la formarea unui climat de mun­
le moderne de tăiere s! 1970. că sănătos, robust. In perime­
titudinii şi dezonoarei, să mo-
tru! său de activitate, să in­
fluenţeze permanent, pozitiv,
din rîndul celor mai înaintai» gradul de conştiinţa al semeni­
comunişti, cu o bună pregăti­ lor. Agitatorii desemnaţi, insă,
Terminarea grabnică a arăturilor impune re politică, ideologică şi pro­ tn organizaţiile de bază au a-
„S tă p în pe vo !a n “ fesională. cu autoritate in co­ Irlbuţiuni precise, au ca prin­
ÎN PAGINA A IU-A lectivele do muncă în mijlocul cipală sarcină do partid de a
cărora lucrează capabili să desfăşura munca politică de Ia
transmită convingător In mase om la om. Prin prezenta lor
Mtlne se va desfăşura fa­ inlălurarea unei defecţiuni FOLOSIREA TRACTOARELOR cuvinlul partidului, să popu­ zilnică în producţie, vin în
za finală pe Judeţ a concursu­ mecanice, conducerea unul larizeze documentele de partid, contact cu toate problemele
lui ..Stăpîn pe volan", autovehicul pe un traseu cu oameni energici, de iniţiativă.
concurs organizat pentru ti­ pe care le ridică viaţa internă
restricţii de circulaţie. Ritmuri După aceste criterii s-au do organizaţie, fluxul tehnolo­
nerii şoferi. Cel 50 de concu­ CU RANDAMENT M AXIM ! ghidat şi comuniştii de in gic, cunosc realizările şi lip*
renţi rămaşi în întrecere — Cîşttgătorilor II se vor a­ I.C.S.H, cind şi-au desemnat, surite oamenilor cu care lu­
corda premii şt menţiuni.
din peste 1000 clţt au parti­ Dintre acţiunile aflate pe a­ lucrarea respectivă, succesul pe organizaţii de bază, agita­ crează. pot impulsiona proce­
Primii trei clasaţi la faza pe Strcîslngiorgiu, Brelea Româ­ torii. Ei au fost instruiţi la sul productiv şi eficienta lui,
cipai la începui — vor trebui genda cooperatorilor şi a me­ se riatoreşte, pe de o parte, nă, Boşorod şi altele. Deoare­
judeţ vor participa tn zilele canizatorilor, executarea ară­ nivelul fiecărei organizaţii dc pot lua atitudine fermă, la fa­
să treacă probe leorellce şl hunedorene operativităţii şi răspunderii ce toate suprafeţele sini eli­ bază şi apoi al comitetelor de ta locului, împotriva neajunsu­
practice, consttnd din cu­ de 27 şl 23 noiembrie a.c. la turilor de toamnă continuă să de care au dat dovadă coope­ berate dc coceni sau alte fu­ partid, după care au trecut la rilor. elucidează eventuale ne­
în
so impună atenţiei. Dacă
ratorii la eliberarea terenului
noaşterea legii circulaţiei, faza finală pe ţară. numeroase cooperative agrico­ de toate resturile vegetale, iai raje, pe terenurile unde nu acţiune, convinşi fiind dc1 înal­ clarităţi in probleme de le­
s-a putut intra cu tractoarele
ta responsabilitate pe care o
gislaţie a muncii, de viaţă so­
le s-a reuşit să se termine pe de alta, preocupării susţi­ din cauza băltirii apei, arătu­ au. cială.
nute a mecanizatorilor pentru rile vor fi terminate pînă ce)
utilizarea judicioasă a trac­ mai tîrziu la sfirşitul acestei — Sarcinile agitatorilor sînt — S-a întîmplftt ca aplica­
toarelor. Ca pozitiv se deta­ săptămlni, forţele fiind con­ multiple — remarca tovarăşul rea noului sistem de salariza­
secretarul
Pomplliu Morozan,
şează exemplul oferit de către centrate in unităţile care se comitetului de partid de In re şi promovarea In funcţii să
dea naştere unor discuţii, să
IE za consiliului intercooperalisl treprinse în comuna Romos, mecanic sof —, rolul lor In producă unele neclarităţi —
cooperativele agricole din ra­
prezintă cu restante.
Măsurile organizatorice în­
educarea comunistă a maselor
Brad. deservite
de
S.M.A.
ne spunea tovarăşul Pompiliu
Baia de Crîs, unde s-au depus
eforturi stăruitoare in vederea ne spunea secretarul comitetu­ este de mare răspundere. Dar DUMITRU GHEONEA
lui comunal de partid, tovară­
putem spune că agitatorii noş­
finalizării In bune condiţii e şul Zevedei Stănilă. sînt meni­
lucrărilor agricole din campa­ te să asigure terminarea ară­ tri şi-au înţeles menirea şi
nia de toamnă, inclusiv a ară­ turilor pe cele 500 hectare pla­ acţionează In consecinţă Ei (Continuare în pag. a 2-a)
turilor. Ca urmare, la această
SIGURA A EDIFICĂRII SOCIALISTE A PATRIEI dată efectuarea ogoarelor pen­ cadei a doua a lunii noiembrie S E C V E N Ţ E IN T E R N A T IO N A L E
nificate pînă la încheierea de­
tru Insâmîntările de primăva­
a.c. Front de lucru pentru trac­
ră nu mai ridică
probleme,
la
toare s-a creat din timp,
singura grijă a cooperatorilor
Si a mecanizatorilor rămîntnd eliberarea terenului folosin-
du-se toate atelajele existente
doar transportul şi aplicarea tn cele patru cooperative a­ Şedinţa comună a Prezidiului R.S.F.I.
Şcoala personalului — cadru prielnic îngrăşămintelor organice pe gricole.
Acţionăm cum cere suprafeţele planificate, acor- Sînt Insă şi cooperative a­ şi a Consiliului Executiv Federal
dînd prioritate culturilor
de
formării înaltei conştiinţe legume şi cartofi. Rezultate gricole, din păcate unele care
an de an obţin recolte
sub
demne de evidenţiat s-au în­
BELGRAD
10
(Agcrpres). —
Partidul! registrat şi în unele unităţi nivelul posibilităţilor datorită DupA cum Informează agenţia anterior In Iran. India şi Re­
publica Arabă Egipt. Aprobtiul
neaplicării cu stricteţe a re­
muncitoreşti cooperatiste deservite de me­ Tanlug, la Belgrad a avut lor expunerea şi aprecierile pre­
vineri, sub conducerea preşedin­
şedintelui republicii — menţionea­
canizatorii de la S.M.A. Că- gulilor agrotehnice avansate, telui loslp Brnz Tito, şedinţa ză agenţia — Prezidiul It.S.F.I. şi
unde şi In prezent există supra­
Am urmărit şî eu, alături dc toţi comuniştii, de În­ Frumuseţea muncii noas­ turor. Tocmai de aceea, şcoa- L lan. Directorul acestei staţiuni feţe însemnate pe care trebuie comun.! a Prezidiului II S.F.I. şi Consiliul că Executiv Federal au
a Consiliului Executiv Federal.
vizitelor
relevat
rezultatele
tregul popor, lucrările plenarei Comitetului Central tre, a mecanicilor si fochis- ta personalului nostru nu , de mecanizare a agriculturii, Preşedintele losip Broz Tito n în aceste (ărj reprr/.iniA o con­
ing. Ion Cotuliu. ne-a Telatat
al partidului din 3—5 noiembrie a.c. Expunerea pre­ tilor, ca de altfel a tuturor este numai Jocul per/ecţio- ) că printre primele coo­ executate arături. Tovarăşul prezentat o Informare cu privi­ tribuţie însemnat.! Ia colabora­
care
re la rcccnlcle vizite pc
zentată de tovarăşul Nîcolae Ceauşescu, dezbaterile pe ceferiştilor, constă în respon­ nării profesionale, ci şi un ^ perative agricole unde s-a Sabin Băieşan, secretarul Co­ le-a făcut In SU.A. şl Canada, rea bilaterală, pe multiple pla-
uurl. şl
menţinerii
la paliilca
marginea ei constituie şî pentru noi. salariaţii secţiei sabilitatea majoră fată de mijloc de a întări responsa- t Încheiat efectuarea ogoa­ mitetului comunal de partid la convorbirile pe care le-a pur­ păcii şi sinblliiăţii în lume, pc
transporturi din codrul l.G C.L. Hunedoara, un Îndrep­ oamenii şi mărfurile trans­ bilitatea personalului de lo- ' relor se numără cele tat In Marea Britanic, precum baza colaborării echitabile şi
şl tn legătură cu vizitele făcute
tar de o însemnătate covîrşîtoare în munca şî viaţa de portate. Nimic nu poate Ii comotivă fală de munca ce \ din V a le a SIngiorgîului, (Continuare în pag. a 2-a) respectului reciproc Intre slnlc.
zi cu zi. mai omenesc dectt pe această o desfăşoară, cadrul amplîfi- i ’
grijii şi receptivităţii
cării
caro
grijă permanentă
Făurirea omului nou. cu o conştiinţă Înaintată, cu o trebuie să o purtăm cu noi. faţă de nou, faţă de cerin- 1
comportare exemplară in muncă şî viaţă, în familie şi In zile şi nopţi de-a rîndul, ţele societăţii noastre.
societate, capabil să înfăptuiască cu cinste sarcinile cînd pornim cu garniturile
pe care partidul ni le pune în faţă, sînt probleme asu­ de vagoane pe arterele de La specificul muncii noas- t
pra cărora acţionează organizaţia de partid, comuniştii otel ale tării. tre este firesc ca majorita­
din secţia noastră. Cind am dezbătut măsurile propuse tea problemelor ce frămlntă ) *
discutăm
colectivul să Ie
de secretarul general al partidului ne-am stabilit un Am început cu aceste cu­ nici, la şcoala personalului. \
plan de acţiune concret, spcci/ic activîlătîi noastre, vinte pentru că din expu­ pe care dorim, de fapt, s-o t Executarea arăturilor dc
pentru Îmbunătăţirea activităţii de educaţie, lichidarea nerea tovarăşului Nicolae transformăm Intr-o şcoală de J toamuă este lucrarea care
abaterilor şi neregulilor ce mai aveau loc datorită ne­ Ceauşescu, la recenta plena­ educaţie comunistă. Aici, pot \ polarizează atenţia cooperato-
ră a Comitetului Central al
glijenţelor, superficialităţii, indisciplinei unor salariaţi, Partidului Comunist Român, fi Intîlniti zeci de mecanici A torilor şl a mecanizatorilor,
terminarea el grabnică fiind o
chiar a unor membri dc partid. se desprinde pregnant răs­ şî fochişti care intră sau ies * sarcină de mare răspundere
O spun cu toată convingerea că marea masă a co­ punderea care derivă pentru din tură. Aici, se fac ulii- \ pentru 'toţi lucrAtoril ogoare­
lor. La cooperativa
agricolă
muniştilor, e muncitorilor noştri acţionează cu fermi­ toţi oamenii muncii In dubla mele comunicări sau se su- ^ din Toceşti, de unde vă pre-
tate şi intransigentă comunistă pentru Întronarea dis- lor calitate — de producători pun analizei efectele activi- » zontăm Imaginea de faţă. se
şi proprietari ai bunurilor lă|ii zilnice, se explică oa- ^ efectuează arături pe ultimele
PETRU PAVELONI materiale — si reiese clar că hectare.
tehnician, spiritul cultului faţă de mun­ GHEORGHE ISTRATE Foto: V. ONOIU
secretarul organizaţiei de partid de la secţia ca liberă, despovărată de ex­ meconic instructor
transporturi a l.G.C.L. Hunedoara ploatare, poale avea sursă la Depoul C.F.R. Simerîo |
sigură doar afirmarea talen­
tului, forţei creatoare, res­
(Continuare în pag, a 2-a) ponsabilităţii noastre a tu­ (Continuare în pag. a 2-a) ^