Page 65 - Drumul_socialismului_1971_11

2
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 247 • SIMBATA 20 NOIEMBRIE 1971

n activitatea agitatorilor
UN MESERIAŞ DE NĂDEJDE

(Urmare din pag. 1) tid, în activitatea Întreprinde­ tru aşezarea relaţiilor din so­
rii, In cadrul colectivelor de cietatea noastră pe baza prin­ Pe mecanicul de întreţi­ ţiune o nouă eecţie — cea leanţele oamenilor depă­
Morozan. Agitatorii s-au aflat munca. Şl, la rtndul lor, bB ne cipiilor eticii şt echităţii so­ nere Cornel Dan, de la Fa­ de oxizi de fier — dotată cu şeau sfera preocupărilor sa­
printre oameni, au stat de aducă la cunoştinţă ceea ce cialiste şl comuniste. brica chimică Orăştie, l-am agregate şi aparataj modern, le, comunistul Cornel Dan
vorba cu ei şi au venit Ia co­ nu pot rezolva singuri penlru Prin intermediul agitatori­ intilnit prima dată zilele complicat. * care necesită le-a pus tn discuţia comite­
mitetul de partid cu propune­ a acţiona împreuna, 6pre bi­ lor, organele şt organizaţiile trecute. Privea opttmisb din- multă pricepere, atenţie fn tului oamenilor muncit, al
rea 6ă dezbatem aceste pro­ nele şl interesul generat. La de partid cunosc mal bine pro­ tr-o fotografie afişată la ga­ exploatare şi mai ales in în­ cărui membru este, a militat
bleme, pentru edificarea sala­ mina Vulcan, agitatorii acţio­ blemele producţiei şl ale oa­ zeta de perete a întreprin­ lăturarea eventualelor ava­ pentru rezolvarea lor opera­
riaţilor, In cadrul unor adunfirl nează în mod deosebit !n sala menilor, pot acţiona prompt derii. Sub fotografie, un text rii şi defecţiuni. Dar comu­ tivă. Este frică o latură a
generale. Aşa am procedat — de apel a minei, acolo unde pentru rezolvarea lor, pentru scurt, redactat îngrijit de nistul Cornel Dan, împreu­ preocupărilor sale, pentru
pe bază de Întrebări şl discu­ se adună zilnic marea masă de ridicarea nivelului de conştiin­ insăşi secretara comitetului nă cu colegii din echipa sa, care este înconjurat cu sti­
ţii — şi astfel o acţiune a lor muncitori, înainte şt după Ie­ ţa al maselor, pentru cultiva­ de partid pe fabrică, tova­ işi cunosc bine meseria, şi-o mă de comunişti, de toţi cel
a limpezit iucrurile. Sau un alt şirea din şut, discuta cu orta­ rea Îndatoririlor civice la toţi răşa Ana Herlea, ti caracte­ fac cu pasiune şi responsa­ in mijlocul cărora lucrează.
ajutor concret al agitatorilor» cii, convingător, elucldtnd o salariaţii. Dar, pentru ca ac­ riza activitatea profesională Coechipierii săi in produc­
de cltva timp, noi am luat serie de neclarităţi. Aşa a fost tivitatea lor s9 fie mal rodni­ şi obştească, viaţa particu­ ţie, Vasile Danciu, loan Per-
iniţiativa InliinţSrii unei gaze­ cu legea privind majorarea a­ că este necesara instruirea pe­ lară. Ne-am notat o singură ţa, ceilalţi cu care munceşte
te satirice Intitulata „Ariciul". locaţiei de stat pentru copil riodica, dupB tematici concre­ frază : „Este un bun mese­ şi culege roade bogate au
Nu scoatem ediţii speciale, nu sau cu planul cincinal de dez­ te, îndrumarea permanenta din riaş, depune mult interes in numai cuvinte de apreciere
păstram articolele pentru c3 voltare economică şl sociala a partea comitetelor şl birouri­ realizarea sarcinilor profe­ la adresa comunistului Cor­
la scriem cu creta, dar ele sînt României pe perioada 1971­ lor organizaţiilor de boză, e- sionale, reparînd operativ şi nel Dan.
foarte eficiente. Subiectele ni 1975. lectuarea unor schimburi de eficient, împreună cu cei­ .Legat de iniţiativa colec­
le furnizează agitatorii. El slnt In aceste zile, agitatorii noş­ experienţa intre colectivele de lalţi muncitori din grupul bilitate. Conştiinţa lor se tivului nostru, născută din
In primele rtndurl şl atunci tri popularizează 1n rîndul sa­ agitatori dintr-o întreprindere de lăcătuşi ai secţiei oxizi, plămădeşte în retortele uria­ dorinţa comună de a ne per­
cînd se fac abonamente la lariaţilor expunerea tovarăşu­ sau din unităţi economice di­ toate defecţiunile care apar şe ale fabricii, trece prin fil­ fecţiona calităţile politice, e­
presa de partid, clnd se cule­ lui Nicolae Ceauşescu ta ple­ ferite. Numai astfel forţa de la agregate şi utilaje". Din trele propriei exigenţe, ale tice şi profesionale, organi­
ge material pentru brigăzile nara C.G. al P.C.R. din 3-5 lnrîurire a lor asupra colec­ caracterizarea scrisă şi, mai înaltelor îndatoriri pe care zaţia de bază a secţiei o-
le au in calitate de comu­
artistice de agitaţie, clnd se noiembrie a.c., dezbat proble­ tivelor de salariaţi va fi mal apoi, din cea verbală a se­ nişti. Căci mecanicul Cor­ xizi s-a încadrat cu toată
discuta probleme importante mele de excepţionala însemnă­ puternică, acţiunea de con­ cretarei comitefufur de par­ nel Dan nu este numai un energia şi puterea de acţiu­
ale producţiei şl ale muncii. tate privind activitatea Ideo­ vingere — mat pronunţata In Comunistul Emil FArAu, de la atelierul mlnol Barza, îşi aduce tid, din discuţiile cu colegi bun meseriaş, ci şi un co­ ne. Periodic, in cadrul or­
— Am «Investit cu calitatea logică, ridicarea nivelului ge­ acest domeniu al muncii po­ o contrlbufle de seamă la realizarea diverselor aubaosamble pro­ de muncă al mecanicului de munist energic, entuziast. ganizaţiei de bază, analizăm
de agitatori pe cel mal buni nera! al cunoaşterii şl educa­ litice şi al educaţiei socia­ duse In secţia de tlmplârle. întreţinere Cornel Dan, ca Calităţile sale au fost bine propunerile oamenilor mun­
comunişti, cu o vechime de 10­ ţia socialista a maselor, pen­ liste a oamenilor muncii. şi din dialogul purtat cu el cumpănite de membrii de cii, ne preocupăm să le so­
20 de ani !n partid şl In pro­ am reţinut şi alte elemente partid din secţia oxizi şi de luţionăm cit mai operativ şi
ducţie, oameni competenţi şi pentru a schiţa profilul pro­ 5 ani consecutiv l-au ales in eficient. De asemenea, ne
autoritari ■— a completat tova­ fesional şi moral al unuia fruntea lor, ca secretar al străduim să atragem in pas
răşul Vaslle Radul, secretarul dintre oamenii cei mai har­ organizaţiei de bază pe sec­ cu noi, Ia muncă asiduă, or­
organizaţiei de partid de la CINEVA ASTEA PTA UN RĂSPUNS nici din fabrică, al unuia ţie. donată, la viaţă socială o­
A.C.R. Aşa stnt Gheorghe Mun- dintre comuniştii ei cei mai „Nu realizăm lucruri mari nestă, pe toţi comuniştii, pe
teanu. Paul Tokacs. Gheorghe destoinici. ani de — afirma cu imdită modes­ toţi salariaţii. Ne bucurăm
Din cei 21 de
Pomelescu, loau Jurcau. Aurel clnd s-a încadrat în pro­ tie interlocutorul. Ne înde­ că se observă progrese In a-
Barbateanu, loan Dragomir. o Sînt LSvius Blotor. Din scris no prea cred. Scriu eu — Ce scrisoare, tovarăşe? cob din Clmpuri Surduc. ducţie, 14 i-a trăit tn mijlo­ plinim doar sarcinile profe­ ceastă direcţie".
Oamenii de omenie, co­
Constantin forgu, Iullu Balint comuna Zam. Mai ţineţi min­ destul de apăsat, dar din 3 In luna mal ? Şi te pome­ — Eu credeam că ■ numai cul colectivului de la F. C. sionale şi căutăm să o fa­ muniştii de omenie — stnt
st alţii. Hi au fost desemnaţi te? In ziua de 9 ianuarie, ţi­ februarie a.c. a curs mult neşti că vrei răspuns. Aş­ conducerea U.J.C.C. mu răs­ Orăştie. Nu l-a trebuit mult cem cit mai bine, ne preo­ printre noi. El muncesc şt
pe schimburi şi pe ramuri pro­ nu! acesta, v-aro trimis o timp. S-o fi şters. înainte de teaptă. N-ai declt... punde scrisorilor primite de timp să se situeze tn frun­ cupăm in mod susţinut de învaţă, se comportă in chip
ductive. astfel Incit să cuprin­ scrisoare. Da, da. Dv., condu­ a-mi răspunde... la cetăţeni. C3 şi eu, cetă­ te. Priceperea şi hărnicia, munca noastră politico-edu- comunist, se înscriu zilnic,
dem In raza lor de activitate cerii carierei de piatră din C.E.T.L, Deva s-a mutat ţeanul Jica Burduşel, din modestia şl seriozitatea, spi­ cativă, ne place să vedem energic şi hotărit, in măre­
Întreaga masa de salariaţi. Zam. Nu mi-ati rBspuns încBl % Eugen Tofan, din Hune­ din Deva ? Plopi, aştept din 23 aprilie ritul de iniţiativă şi de prin­ că treaba, merge bine şi că ţul program de perfecţiona­
— După cl-te ştim, pină în
Sigur c3 munca agitatorilor Şi se face anul azi, mîine. doara, vfi deranjează. Lingă acest moment, nu. Da de ce un răspuns. cipialitate l-au recomandat sîntem şi noi pioni tn an­ re morală şi spirituală a o-
mine se afla şi loan Sttrc,
nu se poate desfăşura peste — Lăsati-vă de spirite, ce- din Tot ia. Nu sîntem Tude. întrebaţi ? ir ca pe unul dintre oamenii grenajul ei". mului, de prosperitate a pa­
tot la fel, după nişte tipare fl- tBtene Blolor. Pînă se împli­ dar ne aseman3m. Numai “ Mî-e cam Jenă să v3 La „dialogul" nostru ar de nădejde ai colectivului. Şl nu orice fel de pioni, triei socialiste. Şi fac toate
tce, deşi coordonatele ei stnt neşte anul mai e. Răbdare c3 eu am un stagiu mai ma­ spun, dar tot o fac. Era prin putea lua parte şl alt! cetă­ De mai mulţi ani este şeful adăugăm noi, ci pioni de acestea in mod firesc, con­
peste tot aceleaşi. Utilitatea o- sperăm că mai aveţi. Tutu­ re. Din 10 februarie ac., aş­ luna mai, ziua 14, clnd eu, ţeni. Aproape 30. Toţi aceştia echipei de mecanici de în­ prima linie, activi, hotărîţi. ştient, fără emfază şi lăudă­
cestei activităţi depinde de nul o să vl-l dea conducerea tept trei rtndurl de la dv. Şi Uie Tcaciuc, i-am trimis o s-au adresat redacţiei încă în treţinere în cadrul secţiei Nu o dată, comuniştii din roşenie. Un asemenea co­
Iniţiativa şl priceperea agita­ carierei. nu mai vin. Dtnsut numai din scrisoare C.E.I.L.-ulul. prima jumătate a acestui an, oxizi, avînd tn grijă între­ secţie au venit cu probleme munist de omenie este şt
torilor, de modul In care ştiu Spl talul unificat din 28 mai. Nu-i totuna: februa­ — Şi? cu diferite probleme, rugln- ţinerea, reviziile şi repara­ la secretarul lor de partid, Cornel Dan, de la F.Q. Orăş­
să-şi jmpunfi autoritatea si Hunedoara ? Ce bine că v3 rie cu mai. Cum ? Dv. de la — Şi... TrimîsB a fost... du-ne să-i sprijinim In rezol­ ţiile utilajelor şi agregate­ împreună cu biroul, el le-a tie. Aşa ne-a fost recoman­
competenta. Forţa de convin­ g3sim. Ne era dor de dv. Că Direcţia ludeteana de indus­ — Aşa au fost şl ale noas­ varea lor. Problemele ridica­ lor de aici. analizat cu atenţie şi le-a dat, aşa l-am cunoscut.
gere a activitatii agitatorilor din 13 martie a.c. e o vre­ trie locală nu ţineţi cont de tre. te erau de competenţa dife­ In urmă cu doi ani, la soluţionat) tn mod corespun­
este condiţionată si de felul me. Atunci v-am scris. Noi. .vechimea" scrisorilor pri­ — Tot Ia C.EI.L. Deva ? ritelor organe tocate, condu­ F.C. Orăştie a intra® in func­ zător. Iar atunci cînd do­ DUMITRU GHEONEA
cum organizaţiile de partid dou3. desigur: Maria Spinei mite ? Frumos. Mersi f — Nu. Eu, Gheorghe Fa­ ceri de Întreprinderi şi Insti­
conduc şi Îndrumă această la­ şi Berta Demeny. Ne-ali ui­ na, din Clopotiva, m-am a­ tuţii. De aceea, redacţia a
tura esenţiala a muncii poli- tat ? Vai, nu trebuia. Cum ? £ AJo I Cooperativa de dresat la 28 mai U.M.T.F.-u- trimis aceste scrisori celor
tico-ideologice şi educative. „13" e de vinfi ? Nu „13"? consum Ilia ? Cu tovarăşul 1 ui Deva > eu. loan Muntoiu, vizaţi. Cum au fost soluţio­ I
nate, cum s-a T3spuns cetă­
— Intr-adevar, nu trebuie să A, aşa obişnuiţi sfi fiţi de care se ocupB de rezolva­ din Orăştie, U.E.l.L.-ului Pe­ ţenilor s-a v3zut din TÎndu-
rea scrisorilor primite de la
ne mulţumim c3 avem agita­ prompţi cu răspunsurile da­ cetateni. troşani. rile de mai sus. Prin urmare,
tori — oameni buni, energici, torate oamenilor?' Ierlali. — Ce tovarăş, tovar3şe. — Tot unltătl din resortul mai sînt factori de răspun­ \ mwm m « îmi omului , chezăşie j
competenţi — şi c3 munca, po­ Dacâ-i obişnuinţă, nu ne a­ N-avem aşa ceva. Ce scri­ lemnului... dere care neglijează rezot-
litică de masa are cine s-o Ia­ mestecăm. De, a doua natu­ sori ? Ce rezolvare ? Ce tot — Aşa au fost şl răspun­ varea scrisorilor cetăţenilor, \
ca Inr noi, organizaţiile de ră... îndrugi ? surile > de lemn, adică, de uitînd de obligaţia ce o au
partid, s3-l privim de la dis­ Eu sînt Petru ŞoancB. — Vă rog să nu mă luaţi loc... de a le cerceta cu grija şi
tantă cum acţionează — este Stau tot in Sirbi. La o arun­ aşa tare. S3 v3 povestesc — Da ce. credeţi că aten|ie şl a răspunde solici­
de părere tovarăşul Gheorghe cătură bună de piatra de dv., mai Intti. M3 cheamă Valen­ I.P.S.P. Deva e mai prejos tanţilor esupra modalităţilor ) n i A EDIFICĂRII SOCIALISTE A PERIEI i
Săcăluş, secretarul comitetului tovarăşi de In Consiliul popu­ tin Miclea. Stnt din Valea la acest capitol? Din 15 mar­ legale de rezolvare. Este un
de partid de la E.M. Vulcan. lar a) comunei Ilia. M-att Poienii. In ziua de stmbStă, tie le-am scris. Şi n-am nici subiect asupm c3rula vom \ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- j
Trebuie s3-l îndrumam perma­ recunoscut, aşa-i? Dup3 vo­ 22 mal, vă trimisei o scri­ o veste încă de la dumnea­ reveni. s
nent, s3-i in:foTmBm cu tot ce­ ce sau după scris? Dup3 soare... lor, intervine Romulus Ja- GH I. NEGREA
ea ce e nou In munca de par­ \ Şcoala personalului—cadru prielnic {
\
Terminarea \ \ formării înaltei conştiinţe muncitoreşti J
f
f
T
*
Semnifica ia unei etichete de hîrtie \ (Urmare din pag. 1) zare la Braşov şt Caransebeş. şcoala personalului vom găsi 1
? grabnică \ menilor sarcinile pentru acti- Pe cel tineri i-am reparilzat rezolvări depline’şi altor pro- :
\ v]1atea viitoare. Avem posi­ pe Ungă „veteranii" depou­ bleme care ne frămîntă. Re- S
Am vizitai Tecent secţia respectiv. Cineva, din ace­ alţi component! al echipei sambîare. Alţi oameni conti­ a arăturilor • * bilităţi mari ca In acest ca­ lui, pe lingă membrii de zolvarea acestora este cerută i ,
partid cu mai multă expe­
de tradiţia conştiinţei mun-
de mobila a Întreprinderii de eaşi secţie, spunea : „Etiche­ măsoară şi croiesc materia nuă, deci, să poarte mate­ dru să desfăşurăm o bogată rienţă, pentru a-i face să În­ cltoreşti existente în rîndul )
industrie locală din Brad. ta de hîrtie care însoţeşte brută după dimensiunile sta­ ria — din ce !n ce mai pu­ activitate polîtîco-ideologica, ţeleagă pe viu modalitatea ceferiştilor, îndemnul şi sprî- \
„Firul" producţiei nc-a con­ produsul, noi o numim bule­ bilite. Bucăţile disparate de ţin brută — către final. (Urmare din pag. 1) să explicăm tuturor că la e­ de dobtndire a cunoştinţelor jinul preţios spre autoper- i
dus pe la toate echipele de tin de calitate". lemn au o formă atit de ab­ Muncitoarele Elena Stana, fortul statului şi partidului profesionale şi a unei înal­ fectionare spirituală pe care '
muncitori, pe la masa de lu­ Intr-adevăr, calitatea pro­ stractă înctt ne vine să cre­ Liuba Grof, Aurelia Haida, Mărlineşti, ne spunea că în depus pentru modernizarea te responsabilităţi tn muncă. nl-1 acordă conducerea par- \
cru a fiecărui tîmplar, prin dusului finit, caracteristicile dem că, In această fază pri- muncitorii Gheorghe Turcu, această comuna au mai rămas \ transportului feroviar sîntem Sîntem încredinţaţi cB prin tidului nostru. i
fata frezelor, a maşinilor de sale — începînd de la formă maiă, nu se poate cunoaşte Ion Povel, Viorel Tot, Tonei de arat peste 130 hectare. Este y datori să răspundem cu toţii
lăcuit şi lustruit şi a între­ Bota şl mulţi alţii. Munca adevărat că ritmul de lucru a * prJnlr-un nou mod de a
gului arsenal de mijloace fiecăruia, şi chiar a fiecărui fost frlnat In ultimele zile da­ munci. Acest mod presupune Acţionăm cum cere
tehnice cu care este dotată SEC JIA DE MOBILĂ A I.I.L. BRAD colectiv, este loarte dificil torită ploilor care au căzut, ( nu doar evitarea unor acci­ 0
activitatea acestei unităţi din să o separi teoretic una de dente de circulaţie, cl şl o
industria locala brădeană. In alta şl cu a-tlt mai greu prac­ tnsă nu trebuie trecut cu ve­ j întreţinere şi utilizare a par­
ultima parte a secţiei — în tic. Toate operaţiunile se În­ derea faptul că la C.A.P. MBr- cului de locomotive cu o e- Partidul!
tineşti nu s-a asigurat un larg
locul unde se păstrează, pen­ şi pînă la utilitate — se iăs- cu precizie ce anume parte trepătrund, formează un tot front de lucru pentru mecani­ xlgenţă sporită, penlru că de
tru puţin timp, produsele li­ frlng asupra etichetei şl vor forma ele In viitorul pro­ unitar ca o sferă deschisă zatori, de pe mal mott de 25 «cest lucru depinde nemijlo­
mite — am văzul multe bi­ vîce-versa, Dincolo de denu­ dus. Muncitorul loan Indrei, tntr-unul din „poli", unde se cit eficienta activităţii pe (Urmare din pag. 1)
rouri, mese, paturi, dulapuri, mirea adoptată, credem, bu­ insă, ne-a spulberat această află produsul finit. Camera de hectare nefîind încă caTe o desfăşurăm.
oglinzi etc, Dacă aceste pie­ căţica de hîrtie încorporează părere: „Lucrez Ja profila­ complexă „Crişul", barul transportat) cocenii. Situaţii In ultimii ani, depoul nos- cîpllnei, cinstei şl corectitudinii la toţi salariaţii şi tn
se de mobilier se deosebeau în sine activitatea zilnică a rea curbelor pentru geamuri­ sculptat şî alte produse ce similare se înltlnesc şi Ja co­ \ Itu a cunoscut impresionante orice împrejurare. A scăzut mult numărul celor ce
prin foTma şi varietatea lor. tuturor celor din secţie. Ea le glisante de lo vitrine 1". ne-au devenit fomilîare prin operativele agricole din Orăş- transformări. Avem un dor­ nu-şi îndeplineau sarcinile, întîrziau sau absentau de
ţinem să arătăm că ele a­ nu vorbeşte doar de calita­ Este o cer«tă dovadă că oa­ prezenta lor în expoziţiile or­ tie, Căstău şi Beriu. La fiecare mitor pentru personalul de la serviciu, aveau comportări urile fată de tovarăşii de
veau şi o trăsătură comuna tea produsului, ci şi de fOT- menii nu execută mecanic ganizate, în magazinele de din unităţile amintite sini zeci \ tură, instalaţii de alimentare muncă, fată de călători, erau ccrtati cu disciplina şî co­
care le unea, aşa cum le u- |a de muncă înmagazinată în operaţiile respective ci parti­ desfacere şi In locuinţele de hectare neeliberate de co­ \ şi " întreţinere moderne, ve­ rectitudinea. Biroul organizaţiei noastTe de partid va
neşle, de obicei, culoarea, Acel produs. Pentru a-i afla. cipă şl pe planul Ideilor, aî noastre. ceni, o bună parte din aceştia chile boxe pentru locomoti­ acţiona şî în continuare pe această linie, penlru aplica­
modelul înerustalîilor, esenţa deci. semnificaţiile şl valori­ gândirii, la realizarea fiecă­ Fiecare din aceste produse neliind nici măcar tăîati. Di­ vele cu aburi au fost recon­ rea cuvînl cu cuvînt a indicaţiilor secretarului gene­
materialului folosit pentru le reale, trebuie să-t amin­ rui produs In parte. poartă pe el, cum spuneam, rectorul S.M.A. Orăştie, ing. \ struite în vederea dotării de­ ral a( partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care ne
poului cu locomotive Diyset
construcţia lor Şi altele. Pe tim neapărat şi pe cei care Tot echipa lui Ştefan apli­ ca o amprentă, o etichetă de Alexandru Roşu, ne spunea cS \ hidraulice şi electrice. Loco­ cere să fim demni şi cinstiţi, harnici şi conştiincioşi,
spatele liec3rei piese în por­ îşi conjugă aici eforturlte în că furnirul. Apoi, materialul hîrtie numită „buletin de ca­ există suficiente tractoare dis­ motivele pe care le vom drepţi şi modeşti, să fim comunişti odevăroti.
te, intr-un loc cit mai pu(în scopul obţinerii unui mobi­ trece la fazele de finisare. litate", In afară de calităţile ponibile. tnsă executarea ară­ \ primi In acest an şî In cel Zi de zi noi muncim pentru o bună servire a publi­
vizibil, se afla lipită cîte o lier elegant, în stare să sa­ Muncitorul Mihai Sîmedrea produsului, de felul său, „bu­ turilor esle condiţionată In \ următor vor face ca la în­ cului călător, intrăm în contact cu mii şi mii de oa­
ctichelă de hîrtie. Aceasta tisfacă gusturile şi exigente­ conduce unul din colectivele letinul" mai cuprinde şi nu­ mod hotărîtor de operativita­ ceputul anului 1973 să deţi­ meni. Ca să nu sufere procesul de producţie accşti.a
era trăsătura lor cea moi ca­ le cumpărătorilor. de finisATe. Operaţia nu este mele întreprinderii. înseam­ tea cu care se eliberează tere­ \ nem cet pu{în 15 locomotive trebuie transportaţi cu punctualitate la locurile dc mun­
racteristică ! Echipa tlmplarulul mecanic simplă. Ea presupune o mare nă că eticheta de hîrtie este, nul Esle o cerinţă Imperioasă \ de aceste tipuri. Este mo­ ca. Iată, deci, că pe umerii noştri apasă o mare răs­
La secţia de mobilă Nicolae Ştefan este prima atentle pentru înlăturarea înainte de orice, un act de deci ca toate forţele să fie j mentul. deci. ca încă de pe pundere. Numai ridieîndu-ne fără contenire nivelul
amintită, fiecare produs a­ care intră în contact cu m«- oricăror .asperităţi" dimen­ identitate. Aceasta este. cre­ concentrate la degajarea grab­ acum să creăm necesarul de politic, gradul general dc cunoaştere, exigenta comu­
vea cîte o etichetă. Aic), cre­ sa lemnoasă ce va reprezen­ sionale ale produselor şl o dem, semnificaţia sa cea moi nică a terenurilor, Iar tractoa­ \ cadre calificate. Pe cei mai nistă fată de noi înşine, vom reuşi să ne achităm co­
dem, trebuie căutată adevă­ taţia sfîrşitul ciclului pro­ bună pregătire a materialu­ rele să se utilizeze cu întrea­ buni mecanici i-ara trimis rect de toate îndatoririle, vom dovedi că sîntem ade­
rata ei valoare — In legă­ ductiv o garnitură de mobi­ lui pentTU lăcuit. Urmează adlncă. ga capacitate Ia executarea în deja la cursurile de speciali­ văraţi comunişti, aşa cum ne-o cere astăzi Partidul !
tura intimă, canacterizantă, <5- lă. Muncitorii Iosîf Cotîşel, alte faze ale producţiei : 13- condiţii Ireproşabile a ogoare­ *
pe care o ore cu produsul Petru Martin, Ion Benea şi cuire, uscare, lustruire, a- MARIN LIVEZEANU lor de toamnă pe toate sapra- i
ieţele planificate.

vedem la căminul cultural din
S-au obişnuit 'locuitorii sa­ Mărlineşti este cile un film
telor să-şi petreacă orele se­
rii Ja căminul cultural, să gă­ „C8AIE“ IN ACTIVIIATEA sau program la televizor, cind
este deschis de către inimosul
sească aici activităţi plăcute, operator, Liviu Berceanu".
atractive, să înveţe în fiecare
zi ceva nou. Sarcina ca fieca­ Starea de pasivitate instau­
re cămin cultural să devină rată la căminul cultural Mărti-
factor principal al educaţiei un singur om : soţul bibliote­ ză, iar soţul tovarăşei Glodea­ tea o întîlnire internaţională slricat, încuiat într-o ladă şi a- acea atmosferă caldă, familia­ neşti denotă slabă preocupare
socialiste a maselor a fost carei Laurentja Glodeanu, ple­ nu nu ş1ie să ne spună). Şi, In de handbal). Dar, la ora 19.40, runcal in spatele scenei. Res­ lă, de puternica atraejie, pe din portea factorilor răspunză­
pusă fn fata aşezămintelor cul­ cată să-şi rezolve „nişte tre­ final, bibliotecara îşi planifi­ n-am avut cu cine sta de vor­ tul... care o exercită întotdeauna a- tori, în primul TÎnd a comite­
turale de Ja sate, a activiştilor buri pe acasă", încolo, Irig, că: „Punerea la punct a acte­ bă. Căminul era cufundat în La sediul comitetului comu­ şezămintele culturale. tului comunal de partid şi h
culturali, de către secretarul plictiseală... şi cam alît. Toate lor bibliotecii. Păstrarea oTdi- întuneric. Am Zăcut apel la nal de pariid, tovarăşul secre­ In discuţiile purtate cu se­ consiliului popular lată de ac­
general al partidului nostru aşteaptă. Şi televizorul, şi ma­ nii şî curăţeniei". Punem în­ farurile moşinii pentru a ve­ tar Zevedei Slănilă ne expli­ cretarul comitetului de partid, tivitatea acestuia.
încă în propunerile privind sa de tenis, şi Jocurile de şah, trebarea firească : Cum a pu­ dea programul de activilale că r „fostul director al cămi­ dînsul spunea c ă : „tn perioa­ Acum, după mai bine de pa­
programul educaţional, propu­ şi biblioteca. Aşteptăm şi noi iuţ fi aprobat de către comi­ care. în mod obligatoriu, tre­ nului, tovarăşa Olimpia Iar. da următoare vor fl reactivi- tru luni de la apariţia primu­
neri dezbătute şi aprobate de mai bine de un ceas (limp în tetul comunal de partid un a­ buia să fie alişat. N-am reu­ este plecată pentru o perioadă zate brigada artistică de agi­ lui document de partid privind
întregul partid, de întregul po-« care două cititoore renunţă la semenea plan de muncă? şit să vedem nimic. Nu din de timp la studii. Deocamda­ taţie, brigada ştiinţifică, corul îmbunătăţirea activităţii poli­
por. In adunările organizaţiilor a mai lua cârti) să vină bi­ — Esle sarcina directorului cauza farurilor, ci pentru că tă, n-a lost numit încă nimeni din Romos, formaţia de călu­ lico-ideologice şi cullural-edu-
de partid, în plenarele comi­ bliotecara. In cele dîn urmă, de cămin să îndrume şi activi­ la Turdaş nu se afişează pro­ in această funcţie". şari din Romoşel (adulţi) şi cative, Ja căminele amintite
tetelor comunale de partid, soţul plecat în căutarea ei se Aşa se face că de două luni Vaîdei (copii), de fluieraşi din tncă se Încearcă justificări la
s-au adoptat planuri de mă­ intoarce dezolat. căminul cultural oferă doar Ciungu Mare. In fiecare că­ adresa activilătii ce nu răs­
suri menite să ducă la apli­ „Pot să vă dau şi eu cîteva R a id - a n c h e t ă filme. Contextul creat dc apa­ min cultural afiliat va lua punde noilor sarcini reieşite
carea în viată a programului relaţii...", încearcă el salvarea riţia programului partidului fiinţă o brigadă artistică de a- din documentele de partid, ce­
educaţional al partidului. Rea­ aparentelor. Rugăm să ni se privind îmbunătăţirea activită­ gila|ie. Ne-am prevăzut totul rinţelor cetăţenilor. Plenara
lizarea obiectivelor propuse în dea o anume broşura cuprin- ţii polilico-ideologice şi cultu- in planul de acţiune al comi­ C C. al P.C.R. din 3—5 noiem­
aceste planuri a constituit te­ zfnd unn dintre expunerile se­ tatea bibliotecii, să coordoneze gramul de activitate. De ce ral-educatîve în rtndul tuturor tetului comunal de partid". brie a adoptat documente de
ma unui raid-anchetă prin cî- cretarului general al partidu­ îndeaproape întreaga activita­ să-l ştie toată lumea ? oamenilor muncii, precum şi S-a prevăzut, Intr-adevăr, to­ o deosebită însemnătate pen­
teva cămine culturale din ju­ lui. A fost însă imposibil s-o te educaţională ce se desfă­ — Nu mai căutaţi că nu gă­ recentele documente de partid tul. Dar aceasta nu se numeşte tru întreaga activitate politi­
deţ. Ce concluzii se desprind? primim, din motive lesne de şoară la cămin, ne răspunde, siţi pe nimeni. Tovarăşul di­ reclamau acliuni susţinute pe încă muncă de educa|ie. că, ideologică şî culturat-edu-
Să lăsăm faplele să vorbească: înţeles. Cum tot uşor de înţe­ evident jenat, secretarul co­ rector e navetist. A plecat de această linie în cadrul cămi­ cativă, documente din care
les au fost şi cauzele pentru mitetului comunal de partid. mult Ia Orăştie Aşa pleacă nului cullurol. Tocmai tn o- UN LACAŞ AL NIMĂNUI căminelor culturale le revin
GAZDA RECE ŞI LA PROPRIU care' căminul era pustiu la o Dar tovarăşul Pârău nu face în fiecare zî, ne-a spus un ce­ ceaslă perioadă, însă, de mare La căminul cultural din Măr- sarcini multiple. Aşczăminlcle
ŞI LA FIGURAT or3 la care aici ar fi trebuit nimic. Se plimbă de colo-colo. tăţean (care nc-a rugat să nu-i efervescentă, activitatea s-a lincştî am poposit seara. De culturale trebuie să fie ace­
întreaga
lea care să atragă
să existe activitate. Nu contestăm aceste afirma­ facem cunoscut numele), vă- rezumat la vizionarea unor cum i-am deschis uşa, ne-a a- populaţie Hin mediul rural, să
tn comuna Geoagiu. îl ru­ In lipsă de altceva, consem­ ţii, ci dimpotrivă. Dar, aşa zîndu-ne cotrobăind la uşa că­ filme. purat clănţănitul. Era un Irig ofere cetăţenilor de toate vSt-
minului. N-am avut decîl să-i
găm pe tovarăşul Ion Bueiu- năm clleva spicuiri din pla­ cum se arată în expunerea to­ urmăm sfatul, alt fel... Ceea ce paTe insă de ne­ ce te obliga să*ti pui două co­ stele activităţi bogate în con­
man să ne însoţească pînă Ia nul de muncă al bibliotecii: varăşului Nicolae Ceauşescu. crezut e faptul că nici în pre­ joace. Şi totuşi, în aceste con­ ţinut, să contribuie la forma­
căminul cultural. Luminiţe a- „Se vor prezenta cele mai noi răspunzător de întreaga activi­ PLANUL „NU ÎNCĂLZEŞTE" zent nu sînt create nici măcar diţii, ciţiva „microbişti" urmă­ rea conştiinţei omului nou ol
prinsc, toate, nc-au dat a în­ cărţi apărute" ; „Voi face re­ tate educativă este organul de premisele penlru o activitate reau un meci de handbal ta societăţii noastre socialiste. A­
culturală* mai rodnica in vii­
ţelege că ne vom umple car­ cenzia romanului „Maupral", partid PE NIMENI lor. Dovadă, lipsa directorului televizor.
neţelele. De umplut ni le-am de George Sand, pe care o voi de cămin, a surselor informa­ ceastă activitate se cere inso
umplut, dar nu cu ce am fi prezenta la staţia de radiofi- VIZITA LA Căminul cultural din Ronios rntrebăm pe cei prezenţi bine organizată, bine coordo­
dorit — şi noi şi secretarul care" ; „Lecturi în grup pen­ ne oferă uşi închise. La cere­ ţionale : televizorul, radioul. cînd î) putem găsi pe directo­ nată şî controlată, sarcini de
I.a minn Vulcan un nou puţ eomileluluî comunal de partid tru popularizarea documentelor LUMINA FARURILOR re, ni se deschide. Înăuntru... Pe de altă parte, căminul nu rul căminului cultural. Ni se mare răspundere ce cad în
«Ic cviracţie, dolftt cu instala­ Căminul era pusliu, cufundai de partid" (unde, pe ce temă, Aşteptam să găsim în bună
ţie cu sfcip. va prelua Inlxea- La Turdaş, ajungem la o oră este pregătit pentru sezonul răspunde că „llieş Teofîl nu seama comitetelor comunale dc
r» producţie dc cârbunc, smul- tn lăccrca pe care o accentua cine participă, cînd se vor fa­ cînd. dacă nu altceva/ trebuia stare dc funcţionare aparatele de iarnă, cînd se scontează că maî este de mult în sat Se
* l adlncurilor subpAinuuenc. scîrlîilul ventilatorului de la şi instrumentele din dotare. part id
Koio: 1. LICIU ce aceste „lecturi în grup", să aibă loc o banală vizio­ Dar ceea ce am tntilnit era, va fi asaltat din nou de cetă­ aude că s-ar li angajat ca teh­ S. POP
radiatorul la care se încălzea planul de muncă nu precizea­ nare la televizor. (Se transmi­ dîn păcate, doar un televizor ţenii din localitate. Lipseşte nician în Deva. Ceea ce mai M. BODEA