Page 66 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 247 ® SIMBATA 20 NOIEMBRIE 1971 3
Deputatul a rămas tot omul cu iniţiativă In municipiul Deva
şi dăruire in muncă pe care îl ştiau Se depun
cetăţenii clnd i-au încredinţat mandatul? strădanii pentru
îmbunătăţirea
Cine sînt aleşi ca depulatl buchet de realizări este fără Osvall — circumscripţia nr.
şi de ce le-au dat mandalul nici o îndoiala al celor care 5, cartierul Oraşului nou, nu transportului
cetăţenii, se Stiel Hărnicia, au participat la realizarea lui. s-a realizat aproape nimic din
spiritul de buni gospodari, pri dar nu trebuie să uităm Insă lucrările pe care cetăţenii le-au
ceperea. corectitudinea, iniţi că Iniţiativa a pornit de la propus pentru a fi finalizate in in comun
ativa pe care le dovedesc la deputaţi. Vicepreşedintele Con acest an. Deputalii amintiţi
locul de muncă, acasă, pe siliului popular a! oraşului s-au lăsat prea mult invitaţi
strada sau 1n satul unde lo Brad, tovarăşul Vlorel Lupu, şi la şedinţele pe caro comî- fn ultima perioadă s-au
cuiesc, sînt cîteva din criteri ne relata că deputaţii Ioan tetvil executiv al consiliului constatat neajunsuri serioa
ile care i-au determinat pe Dolga. Teodor Codrin. Ioan popular Ic-a organizat I se în desfăşurarea transpor
locuitori să le acorde deplina Lup, Adam Margareta şl mulţi Lipsa de activitate a depvi- tului in comun In munici
REMUS RE un fluviu dc-arginl. — cum chipul Iubitei fecioare II poţi încredere pentru a-i reprezen Alţii tin mereu legătura cu tatilor, absenţa lor îndelunga piul Deva. detec(luni care
!.a nnii moi desluşi — ta In organele locale ale ad comitetul executiv al consiliu- tă din mijlocul celor care i-au trebuie grabnic înlăturate,
Ţara şl-n inimă ftt desluşeşti atunci ministraţiei de stat, de a-i ales au făcut ca ei să fie pur avfnd în vedere că intrăm
mobiliza la acţiunile de inte
in iarnă.
şi simplu uitali de
cetăţeni.
focut tainic şl viu al acestui tărim,
LA Alilll un cînlec de viaţă-l Tărtmul Palricî, res obştesc ce se organizează Nu Inlimplător unii dintre acest fenomen şl pentru a
preînfimploa
a
Pentru
pentru mai buna gospodărire
un clnfcc...
oamenii cu care am discutat
tărîm de curată ' linltnă. şi Înfrumuseţare a localităţii Consemnări din ne-au spus că nu mai ştiu pe elimina neajunsurile existen
In care trăiesc şi muncesc. cine au deputat, nu-şi mai a- te. Comitetul municipal dc
Se pot cita mulle nume de oraşele Brad minlesc numele lor. partid Deva a organizat o
MEI, ŢARA... TINEREŢE deputaţi care — prin felul lor gospodăririi localităţii — ca dezbatere cu toţi cel Inte
Realizări frumoase pe linia
strădui
de o munci, de a se
resaţi dc buna desfăşurare
să se ridice la înălţimea mi
siunii încredinţate — sînt a şl Orăştie re îşi au izvorul In pasiunea a transportului In comun•
La anii mei preciaţi de cetăţenii din cir şi spiritul de iniţiativă al de directori de întreprinderi şl
Ţara. F INTIMILOR Urcăm pe trepte de adevăr şl vts cumscripţiile unde au fost n- putaţilor — au obţinut şi lo instituţii, şefi de şantiere ai
căror salariaţi slnt
nave
un fluviu. împletite de veacuri pentru veacuri, toşî. De fapt, oglinda activită cuitorii oraşului Orăşlie. In tişti, organe de mililte şl,
acest an valoarea
lucrărilor
argint curgător purtăm pe bra(e Jertfe focului sacru ţii lor se poate dovedi pri Iul popular. In sesiuni, ta realizate In oraş se cifrează la bineînţeles, conducerile Au
vind aspectul străzilor, al u-
spre nosflrşlte întinderi. şl proiectăm noi sensuri drumului deschis. lîlelor, al oraşului, al comu consfătuirile de lucru organi impresionanta cifiâ de peste tobazei şl I G.C L. Deva. Au
mă-nchin picătură In umbra flntlnîlor sltnd zate, ei fac propuneri intere 10 milioane lei. Deputaţi ca, fost dezbătute toate modali
din adinturi In pîrgul vieţii noastre veacul bate nei. Nu Intlmplălor zilnic se sante, pentru care consiliul Virgil Pirvu — circumscripţia tăţile prin care s-ar putea
munţilor înregistrează la consiliile popular le acordă sprijinul ne nr. 2G, Ioan Znhario — cir aduce îmbunătăţiri actua
$1 văilor largi, vezi cum dimineaţa rodeşte cu noî poeme cc-n văzduh se scriu, populare cifre care reflectă de cesar In vederea materializă cumscripţia nr. 0, Ana Hcrlen lului mod tn care se des
pădurilor înflorind fermecate grădini, cum toamna bate-n poartă prea tîrziu fapt strădaniile pe care le rii lor grabnice. — circumscripţia nr. 28 şi Te făşoară transportul In co
tulburător depun oamenii pentru ca lo mun. s-au făcut numeroase
$1 anilor mei. cuvintele primesc drcpl de cetate. fn anul trecui, oraşul Brad odor Colisir — circumscripţia
răsărind din cremenea Carpalilor calitatea lor să capete în per s-a situat In fruntea localită nr. 35, au ţinut un permanent | propuneri, care se vor con
Am şt uitai un imens şt ivoriu arc vollaic. Spre dimineţi cu aripi largi de soare manentă un plus de frumuse ţilor din Judeţ, In ceea ce contact cu cetăţenii, i-au mo cretiza In zilele ce urmează.
ce-l dincolo de zbor, ţe priveşte buna gospodărire şi bilizat, î-aij îndrumat, au no Tovarăşul Aron Colcer.
In umbra fîntînilor ne Înălţăm catarge de lumini,
do ape sfidăm argintul timpului. Cu el lovim In raidul pe care l-am între înfrumuseţare. Premiul obţi tat cu grijă propunerile lăcu- prim-secrelar al comitetului
şl-aplecare suplă spro 1 nalt uri. o clipă — seara — prins în onsul Brad am aflat nui i-a bucurat pe localnici. to dc ei sî au urmării ca t- municipal de partid, prima
frunţile rămfn nemişcate, în timp In stinci şl ape. că în anul în curs s-au exe costea să fie finalizate. Oraşul rul municipiului, a reco
l a anii mei cutat prin contribuţia cetăţe Au fost suficiente posibilităţi
desluşind ca şl în acest an oraşul să se Orăştie încheie anul, ca ur mandat să se urmărească
Ţara Vom lumina grădini. nilor o seamă de lucrări care silueze tot în rindul localită mare a strădaniilor oameni concret pe teren modul cum
e doar o mare Iubire din adîncu) doar pentru luceferi Grădini de stele, vis şl adevăr. adunate se cifrează la peste ţilor fruntaşe. Unii deputaţi lor, cu realizări de seamă. sînt respectate orele de ple
dimensiuni de fluviu căpătînd, chipul Patriei 4 milioane Ici. Tn cifra amin Aici s-a conslruit un ştrand care In cursă şl de circula
tită sînt materializate acţiu Insă nu s-au străduit să se modern, s-a amenajat parcul ţie pe trasee, cum îşi fac
nile deputaţilor, la care ce ridice la misiunea sarcinilor mare al oraşului, prccvim şi datoria şoferii şl taxatorii,
tăţenii au răspuns cu pasiune. cu care obşlea l-a Investit. o microgrădină zoologică sl să sc facă mal multe con
S-au reparat mai mult de Astfel, fn unele zone ale ora un loc de joacă pentru copii troale şl să se depisteze cel
0 variantă 400 000 mp de străzi, s-au şului, cum ar fi cele în care dotat cu tot ceea ce este provoacă stricăciuni autobu
care circulă lâră bilete sau
necesar.
întreţinut 30 km de drumuri,
ou fosl aleşi Paulina Sim —
ce
interesante
Propuneri
s-au taluzat 11 200 mp de ma circumscripţia Mesteacăn, Ioan puteau fi materializate în acest zelor, să se depună strădanii
ca
pe toate liniile pentru
luri, s-au plantat 18 000 bucăţi Ana — circumscripţia Potin- an au făcui şi cetăţenii din transportul in comun In mu
de pomi şi arbuşti ornamen- gani, Floriţa Maties — circum circumscripţiile nr. 62 — de- nicipiul Deva să satisfacă
necunoscută a unei lali. Meritul acestui frumos scripţia Valea Brad, Maria pulal Nicolae Ilinca ; nr. 37 — tot mal bine eerin(e!e cetă
depulat Trainn Nislor; nr. 52
ţenilor.
— depulat Florea Mic, numai Măsurile concrete ce vor
că datorită lipsei de preocu II stabilite. eventualele
pare a celor cărora cetăţenii schimbări de trasee, curse
Autobaza transporturi le-au ac^fdat încredere, ele au şl ore de circulaţie vor li
poezii despre lioria rămas numai în laza de propu aduse din timp la cunoştin
neri.
auto Hunedoara Desigur, cazurile negative ţa publicului călător.
relatate nu pot umbri activi
tatea fructuoasă şi aportul
Răscoala lui Horia, Cloşca şl Aceşti „domni” stnt aşa-nu- ANGAJEAZA DE URGENJA susţinut al celorlalţi deputaţi
Crişan, prin amploarea şi a- mitii „domni de pămlnt", ex 6 ŞOFERI CU CATEGORIILE E ŞI D PENTRU din cele două oraşe. De dorit
dincimca ci socială, a avui un ploatatori inumani ai maselor TRANSPORTURILE INTERURBANE ŞI DE CALATORI. este ca deputalii vizaţi In
puternic ecou caro s-a rnnni- populare, care le jefuiesc lă- Salarizarea se face fn acord, realizîndu-se cîşllguri materialul de fată să se ridice
lcstat şi pe plan literar. Dar ră milă munca, asuprindu-le medii între 2 500 — 3 500 lei lunar. la înălţimea misiunii pe care
produsele artistice inspirate in mod sălbatic. De aceea, poe CONDIŢII : obşlea le-a incredinlal-o, şti
de răscoală, mai ales cele tul anonim cere nimicirea lor Solicitanţii să nu aibă antecedente penale şl contrac ut fiind că numai prin aportul Rezultatele tragerii din 19
contemporane sau aproape loială; „Sări măciucă de trei tul de muncă deslăcut pentru abateri disciplinare. noiembrie, 1971:
contemporane evenimentelor, coti/ $î omoară domnii loţi". lor susţinut, prin spiritul lor dc Extr. 1: 71, St, 7, 17, 25, 35,
in mare parte, rolleclă intere Lor, creatorul variantei din iniţiativă, sc vor putea rea 83, 87, 8G.
sele de clasă ale exploatato 1883 Io opune un „domn" de liza sarcinile majore ce stau Fond de premii: 536 082 lei.
rilor, fiind opera unor „crea tip nou, ieşil din popor, aflat în faţa consiliilor populare, în Extr. a Il-a: 8, 52, «S, 68, 78,
tori" din rindul acestora sau in slujba poporului, „domnul” faţu noastră, a tuturor. 10, 42.
a unor autori aflaţi sub presi Horia, căruia i se atribuie şi Fond de premii: 584 157 lei.
unea ideologici si măsurilor un caracter de durată („bătrî- întreprinderea de pros
represive ale claselor domi nete") in rolul de conducător N. PANAITESCU
nante. al maselor : „Crîşmărîlă lele,
Intr-adevăr, clasele exploa- tu/ Butea-n curie o adu/ Că pecţiuni şi explorări
laloare nu s-au mărginit nu beţi acu voinici la vin/ C-acu
mai la lupla armată împotri Horîa-I domn bălrîn“.
va poporului împilat şi la Caracterul dramatic al subi întreprinderea de
batjocorirea sa. Casta nobili ectului nu împiedică pe auto geologice „Harghita"
lor a dus si o suslinută mun rul popular să pună meritata
că de dezarmare morală si i notă de sarcasm la adresa ne
Vers rte toamna. deologică Împotriva avînluluî cu sediul în Miercurea Ciuc, industrie locală Orăştie
Foto: IOV TOT1I — elev, Petroşani maselor populare din timpul miloşilor şi Ingimfaţilor con
răscoalei si de după aceea. ducători: „Bieţii domni în str. Citi. Doja, nr. 6 ANGAJEAZA
In starea de suspeclare per spaima lor/ O luară la picior”.
manentă si atmosfera înăbu Infrîngerea momentană n ANGAJEAZA : — fumători fontă
şitoare pentru popor, era greu
care
VATRĂ do imaginat o manifestare s-a pus atlta speranţă, produ © ingineri topografi — ttmplarl
răscoalei lui Horîa, 1n
• ingineri mineri
— lăcătuşi
oricît de modestă de aderentă
la cauza marii mişcări popu ce un pulernic regret şi o a- ® ingineri mecanici — sudori
lare. Şi, cu loate acestea, rnarâ dezamăgire; „Horia pU- Angajările se fac confoim H.C.M. 9U/I9G0.
mai curind sau mai tîrziu, au mil şi-a greşii”. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Infor ' (3lG)
fost create poezii care exprimau
A FOLCLORULUI sentimente de admiraţie la esle asociat şi cu unul de maţii suplimentare se pot obţine prin telefon nr.
Sentimentul de
admiraţie
1821 Miercurea Ciuc.
adresa lui Horia si de adeziu
profunda „jele" suferit de po (307)
ne la cauza pentru care a lup
tat cl. por căci, dacă primele ver
O aslfel de poezie, „Horia suri, care se referă ta perioa
bea la făgădău", intr-o vari da de succes a lui Hoiia. sini Combinatul siderurgic
antă interesantă, a fost desco subliniate de refrenul: „Hai
Orchestra de muzică popu melodii de joc. Do pildă. In perită relativ recent, fntr-un deţi feciori acum cu mine/ Să întreprinderea de reţele Hunedoara
lară a Filarmonicii de slat din zonele orătale există unele manuscris din anul 1883 inti vă-nvăţ la trai şi bine", ulti
Arad, prezenţă obişnuită pc laitmotive melodico si textu tulat de către aulorul său — mele versuri, prin care se
sLOncle hunedorene, a susţinui ale luate din genuri stră un ţăran din salul Pelros, ju exprimă regretul pentru moar electrice Timişoara, cu sediul în str. Dr. Petru Groza, nr. 8
In urmă cu cîtva limp un vechi hunedorene, cum «sie. tea lui Horia, sînt accentuate
spoclacol în sola „Arta" din bunăoară, colinda de temati deţul Hunedoara — „Cărticica ANGAJEAZA DE URGENJA:
municipiul Deva. Ne-nm folo că mioritică de versuri a Iui Ioannu Botia de refrenul : „Haideţi feciori PIAŢA ROMANILOR nr. 11
sii de acest prilej peniru a — Spuneaţi că a culege fol 1883“. acum cu mine/ Să jelim cum - ingineri proiectanţi şi muncitori calificaţi în
pune cîtcva întrebări folcloris clor este o profesie... In ooeastă variantă I se a- se cuvine". OFERĂ SPRE VINZARE DIN STOC ÎNTREPRINDE meseria de strungar, pentru care se asigură ime
tului loon T. Florca, care ne-a — Folclorul Înseamnă oglin Această variantă a poeziei RILOR SOCIALISTE URMĂTOARELE: oţel rotund de diat locuinţă.
răspuns cu amabililale. direa existentei noastre în Iribuie lui Horia calităţi com „Horia bea la făgădău” deşi 30 mm. cablu de tracţiune zlncat de 9 min, funie alu
— Şlim că o mare perle a forme artistice. Aulorul său parabile cu ale unor eroi de miniu de 16 mm. şuruburi mecanice, piuliţe, Izola - muncitori necalificaţi cu posibilităţi de cîş*
studiilor de folclor muzical pe este poporul iar conţinutul baladă, ca ; Gruia lui Novac, prezintă o certă limită in apre tori N 97 cu suporţi drepţi şl alţi Izolatori ceramici, tig pînâ la 1 600 lei lunar şi condiţii nelimitate
•are le-aţi întreprins işi au său exprimă glndurile şi sim Marcu Sîrbu ş.a. Asa după cierea rezultatelor răscoalei, conductori AFYI de 10 mm , cabluri telefonice, vopsea de calificare în meseriile specifice combinatu
Izvorul în comorile de acest ţămintele poporului I Folclorul cum în baladele respective explicabilă peniru timpul şi de minlu de plumb, bandă Jaconette şl Kopper. încăr
gen ale judeţului nostru. Ce înseamnă istorie, pentru că în condiţiile In care a fost ea cătură A-fB de vară şl de Iarnă, cleme electrice, con lui siderurgic, după cum urmează :
v-a atras pe aceste melea cl se văd ca intr-o oglindă prezenta eroului pozitiv, Gruia, creată, are lotuşi o valoare fecţii melalice diverse, uşi de firidă, piese de schimb - cocsari, furnalişti, oţelari, laminatori, lăcă
guri ? realităţile epocii în care a Marcu s a. produce groază in pentru aparataje de joasă tensiune, burghie şl dălţi tuşi, macaragii, strungari, zidari şamotori.
— Aş spune că nu o mare luat naştere. De aceea, con rindul duşmanilor „turci", deosebită. Se remarcă alît prin pentru leinn, scăriţe de urcat pe stflpi de lemn şl be Se asigură imediat cazare in căminele mun
ton etc.
parle, ci In întregime — vă sider că din culegerea acestor în poezia „Horia bea la fâgâ- versurile de o simplitate, na
rog să subliniaţi 1 — studiile comori trebuie să no facem o dău“, simpla apariţie în public turaleţe Si plasticitate deose Pentru Informaţii suplimentare adresaţl-vă serviciului citoreşti şî masă la cantină contra cost, cu de
melc de folclor muzical se profesie, o datorie de cre bite caracteristice veritabilei aprovizionare, telefon 12704, servire exemplară.
bazează pe cercetările efectu dinţă. Creaţia folclorică este a crăisorului produce panică poezii populare, cît si prin (320) (392)
ate asupra comorilor, cu ade condiţionată de existenta crea printre „domni", „Horîn bea la
vărat de aur, ale folclorului torilor populari — enciclope făgădău7 Domnii fug făr‘ de atitudinea sa pozitivă, de ad
hunedorean. Din anul 1940, dii mici şi vii, ce trebuie hinteu/ Horia bea la Făgăraş7 miraţie faţă de Horia si dc n-
deci de 22 ani, străbat In lung . permanent consultate. deziune la lupla marelui erou
şi în lat judelui Hunedoara — Ce nume de „enciclope Domnii fug de la ora$/ Horia popular.
culegind pe banda de magne dii” hunedorene v-au rămas bea pe sub buluci/ Domnii
tofon cintece bătrineşli, co în memorie? fug făr’ de papuci". Prof. VICTOR OPRIŞU
linde. oralii de nuntă, bocete — De fiecare dală clnd vin
Pot spune că Hunedoara este la Găina — şi treaba asta o DEVA: Stări la moştenire de Locwe (selecţlunl); 10.20 Mi
o valră a folclorului aulenlîc! fac în fiecare an. din 1949 În („Patria**); A dlspârut un Frago- niaturi Instrumentale; 10,30 Dm RudAreanu ; 1 1 . 1 5 Piese Instru lul ritmurilor (continuare); 23,50
11.30
mentale de virtuozitate;
SIMFKfA:
BA-
Aici se găsesc multe dintre coace — nu pierd prilejul de nard (..Aria**); Neretva — seriile ţârile socialiste; n.oc Buletin de Din melodiile lui Vasile Vese- Suita slmfonicâ „Scene Istorice"
lâlla dc pe
Varlaţlunl
Sibellus ;
d c Jean
genurile folclorice care atestă a sta de vorbă cu creatorii şi P O Ş T A ________________________ M l („Mureşul'*); HUNEDOARA: Stlrl; 11,05 Orchestra K a y War lovslcl; 11.55 Ştiinţa la zi; 12,00 ‘simfonice de Mircea Basarab ;
Radioclub turistic ;
ner; n.i5
unildlea culturii noastre popu deţinătorii de fotelor din Bul- Ritmuri spaniole („Siderurgls- 11.35 Cintece patriotice şl revo Buletin de ştiri; 12.0:1 Avanpre 0 , 4 0 Dansuri din Renaştere ;
12.18 Cimece
miera cotidiana;
lare — problemă pe care o •/ostii de Sus si Bulzcstii de iul- ) ; Secretul planetei maimu luţionare; 1 2 . 0 0 Melodii de Ni populare; 12,30 Clnlâ Conna 0.55-1.00 Buletin de ştiri.
ţelor („Constructorul**); CALAN:
siluez în centrul prolesîei Jos Mi-au rămas in minte bS- Fantasme („li Iunie**) ; TE colae Kirculescu; 12.15 Memoria Chlriac, Barry Rynn. lordanka
discului; 12.30 Intilnire cu me
mele. Aradul este o vatră fol tiinul Cosma Aron Rusu $i L I T E R A R Ă . I.2UC: In ghearele Invizibile ale lodia populară şi Interpretul Hristova şi Cornel Constanti
nul; 13.0(1 nndiojurnal; 13.15 V ia
PE-
rtr. Mabusc („Minerul- ) ■
clorică ale cărei caractere s-au fiul acestuia, Virgil, Etemie T n o Ş A X i: Tick... tlele... tlclc („7 preferat; 13,00 Radiojurnal; 13.15 ţa de concert- a Capitale1!: 1 :1 . 4 0
ptrguit în dogoarea vecinătă Giurgiu, bălrîna Sofia Aslău... Ioan V. Almăşan — Deva Ion Dinu — Hunedoara Noiembrie- ); ...ş» caii sc Impuş- Avanpremieră cotidiana: 13,30 Din operetele Iul Supp6; 14.00 IC.15 Emisiune tn limba ger
Radlodtvertlsment muzical; 15,00
mana ;
Buletin dc ştiri; 14.05 Dc toate
ţilor : Banat, Bihor şî, mai ales. Melodiile culese de la ei vor Frumos titlu „Refren lumnal” Aceleaşi versuri copilăreşti, cA, uu-i nşa ? (..ncpublica-) ; Buletin de ştiri; 16,00 Radiojur peniru toţi (reluare) : 15.05 Suita 18.00 BunA seara, fete !
I.UPEXT: Ilello, Dolly — seriile
nal; 17.00 ştiinţa, tehnici, fan
BunA scara, băieţi I;
Hunedoara. Aş spune chiar că trăi peste veacuri. In reper chiar dacă „lumnal" nu în o căror singură calitate este 1-TI (.,Cultural"); LONEA: Câltt* tezie; 17 30 Concert dc muzicA pentru vloar.1 .şl plan de Flo 13,15 Publicitate;
rin Eftlm escu; 15.15 Din muzica
seamnă nimic (poale autum
rima. Ideea insă este tratată
(„Minerul- ) ;
gârlţ» din Monza
oste remarcabilă întluenta Hu toriul orchestrei noastre de nal). In schimb, strofa a Il-a cu mijloace poetice rudi 100 de carabine („7 Noiembrie"); populari; 1 8 . 0 0 Orele serii; 20.Of) popoarelor: 15.30 Hndio-şoonlA ; 10,20 1001 de seri — emisiune
Tableta de scarâ: 20.05 Zece me
muzică populară figurează, de
nj.OO Radiojurnal: in,15 Simfonia
VULCAN: 100 de dolari pentru
nedoarei asupra Aradului. Nici exemplu. ,,Ţarina de pe Găina" beneficiază „In umbrele-nse- mentare. şerif („Muncitoresc"); UMCANF: lodii prcTeratc; 20.40 Ştiinta la primAverli de Marţian Negrea : pentru cel miel; c(!
7l; 20.45 La hanul melodiilor:
nu s-ar putea trasa o limită pe care ani cules-o in 1956 Cuinblie („7 Noiembrie**); BAn- 21,30 Revista şlagărelor: 22.00 10.55 Sfatul medicului: 17.00 B u 19.30 Telejurnalul dc scarA;
şl
letin de şiln ; 17.05 Clntccc
Constantin Constanlinescu
BATENI: Şarada <_6 August");
precisă, un holor folcloric Bulzcşteana, moţeasca, diferi rării" de nişte stafii. Brrr!... — llia. Aţi fost atit de entu ORAŞTIF! Articolul 420 — s<- Radiojurnal; 22.30 Expres melo .iocurl populare: 17.30 Lecturi 20.00 SApiAmtna Internaţionala (te
L. Rodcsctt;
dii: 22.55 Moment poeuc; 2.7.00
in
Totuşi, mai Încercaţi si... mai
la cererea «scuWAtorilor dc
(„FlacAr.V); HAŢEG:
precis înlre cele două zone. te bătute si învirtite hunedo ziast scriind poezia Incit aii viile I-Il cu o necunoscuta Expres melodii (continuare) ; Şantierul naval din Oltrnila ; 20.13 Telc-cnciclopcdla;
Intilnire
24.00 Buletin dc ştiri; U.03-G.00
— Concret, In ce conslă in rene fac parte, de asemenea, trimileli. plasat următoarea afirmaţie : („Popular*): BnAD: Hcllo, Doll.v Estrada nocturnA. 17.50 Melodii dc Ionel Fertile ; 21.10 Film serial: invadatorii (I).
13.00 Publicitate radin;
ir . 2 0 râ
ştiinţifico-fantastic
Serial
pei n peniru toii; in.no Ruletin
fluenta despre care vorbiţi ? din repertoriul nostru perma Valeriu Bârgăn — Hune „în fala morţii să poţi fi op — seriile I-II („Steaua roşie"); P R O G R A M U L Tl : K.00-8.03 de ştiri; 10.05 MuzicA uşnar.1 : cu no.v Tltinncs In rolul
Sechestrul
dc
GURABARZA:
principat;
— In comunitatea de genuri nent. As vrea să menţionez doara. Inşirlnd vorbele-n sca timist". In teorie, toate sini persoana („Minerul"); N.JA: Program muzical de dimineaţa ; 10,30 nevisia revistelor cultura 22.00 Tcledivcrlismcnt.
Trandafiri roşii pentru Augcli-
7.0(1 Radiojurnal ; 0.05 Tot îna
şi în stilistica folclorică pro- f.iplul că aceste melodii hune- ră. vă pricepeţi de minune bune şi frumoase... , ca („Lumina"). inte; 0 20 Piese simfonice: o.oo le: 10.40 Jocuri populare : 10.50 Dicţionar niuzlcal-lilcrar:
Noapte buni. copii !; 20.00 Con-
zcnlă dc-a lungul Mureşului, dorene au losl răspîndile pen in a nu spune nimic. De e Maria Cioancă — Hune Copiii lumii cînlA; 0.lS Cintece cerriil capodoperelor: 22.00 Cîn- literele E - F (continuare);
şl locuri; fl.30 Buletin de Şltrl :
al Ciişului si In munţii Zn- tru prima oară, prin interme xemplu, „Fintiua nopţii" : doara, Liviu Palade — Jlio. 0.33 Fragmente din scena tiricA 13 Vali Niculcscu $1 Victor Prc- 22.30 Telejurnalul dc noapte.
..La seceriş* de Tlberlu Bredi-
Sport;
P R O G R A M U L T : «,00-9.30 Mu-
rândului. Ha se poale vedea diul radioului, do către Filar „Să ascultăm/ basmul apelor/ Deocamdată, nu. 7-lcA Şl actualităţi: fl.30 Mioriţa; ecanu; lfl.05 Cenaclul artelor ; dcscu: 22.3(1 Carnavalul ritmuri 2.1.10 Festivalul de romanţe „C ri
chir în cinleiiil pro prin-zis, în monica de stol dm Arad. deasupra zoiilor' înlillrln* 10.00 Buletin dc ştiri; 10.05 Ope 10.R0 Pnrud«j vedetelor: lll.âii La lor; 22,30 Muzica dc dans ; 23.00 zantema de ani-1' — Tir-
doamnă"
reta „Frumoasa mea
cîntccul d° nunlă, în colinde du-nc in copaci" (! ?)■ RED. microfon Emil Gttvriş şl lliuiA Buletin de ştiri; 23,05 Carnava guvlşlc 1071.
şi în diferitele categorii de MARIN NEGOIJA