Page 67 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 67
T-^wnOTFPT^EemeFTBnear-
rr
ORUM Ul SOCIALISM ULUI Nr. 5 247 * SIMBATA 20 NOIEMBRIE 1971
ev. non&Lunuj.L j-mu- ro v --«t*
•lll.lfSWS
S E C V E N Ţ E INTERNAŢIONALE SECVEN 1 fE INTERNAT SONÂLE i | S E C V E N Ţ E INTERNAŢIONALE
Dezbateri în Adunarea Lucrările Congresului extraord nar
al P.S.O. din R.F. a Germaniei ATLAS
Generală a O.N.U.
BONN 19 (Agerpres). — In La congres a rostit o cu-
referatul introductiv prezen vintare şi Karl Schiller, mi „Co-n Texas" j
NEW YORK IO — Cores do dezarmare trebuie să lic tat la Congresul extraordinar nistrul economiei şi finanţe
pondentul Agerpres. C. Ale- parte a eforturilor continue al Partidului Social-Dcmocrat lor, care a menţionat ca obi Expertul Wilfiam Galii- t
xondroair, Irnnsmile : Aduna spre dezarmare, depuse in ca din K.F. a Germaniei, cance ective ale politicii economice naro, care lucrează pentru 1
ren Ccncialo u O.N.U. dezba- drul O.N.U. larul Willy Brandt, preşedin a guvernului în anul viitor, subcomisia senatorială de \
le in prezent propunerea U Reprczcntanlul Mongolici, tele acestui partid, a apreciat apărarea republicii federale anchetare a crimei organi- t
niunii Soviclicc privind con- Crdembilcg, a apreciat că a ca obiective importante ale de focarul inflaţionist, ate cate din S.U.A., a consti- J
vornrcn unei conferinţe mon sosit timpul ca Adunarea Ge politicii externe viitoare faţă nuarea ritmului de creştere a luit obiectul unui atac pus \
diale de dezarmare nerală a O.N.U. să adoplc o de Răsărit şi faţă de Occi preţurilor şi asigurarea folo la cale de mafioţi încă ne- ^
Reprezentantul permanent al holărire pozitivă in problema dent, ratificarea tratatelor în sirii complete a braţelor de identificaţi, a anunţat pn- ■
Iugoslaviei la O.N.U., Mojsov, convocării unei «onlcrinlo cheiate dc H.F.G. cu U.R.S.S. muncă. El a subliniat că eco liţia. Atacanţii au pătruns \
a sublimai cu problema dez mondiale pentru dezarmare, şi Polonia, precum şi înche nomia „trebuie încă să elimi iu camera acestuia, intr-un l
armării nucleare $i convenţio care ar da posibilitate guver ierea unui tratat cu Ceho ne o infecţie inflaţionistă cît hotel din San Antonio (Te
nale eslc o chestiune de pro nelor statelor inlercsalc de a slovacia O caracteristică im se poate de supărătoare". xas), l-au maltratat şi au >
porţii universale. De aceea, avansa noi idei si propuneri portantă a anului viitor, a In continuarea lucrărilor, luat loale documentele sc- ţ
esle logic ca l.i soluţionarea $i a scoate In relief măsurile spus vorbitorul, o vor consti congresul a adoptat cu o ma crete avute asupra sa. ^
ei să parlicipc ţoale statele, ce se impun a fi luale in ve tui eforturile pentru regle joritate covlrşitoare de voluri
pe picior de egalilale depli derea realizării unui acorrl în mentarea relaţiilor cu R. D o propunere adresată guvernu Un nou aparat \
nă. Accasla înseamnă că inte această chestiune vitală. Germană. Ca o altă perspec lui de a se proceda la o ma
resele tuturor statelor să Iio Reprezentantul Cehoslova tivă dc viitor, cancelarul a chirurgical |
reprezentate in loate fazele ciei, Zdenck Kernic. a decla relevat pregătirea păcii în Eu jorare a procentului maxim al
negocierilor si consultărilor a rai că dezarmarea este o pro ropa. printr-o conferinţă eu impozitului pe venit de la 53
Principiul de funcţionare ^
supra dezarmării. blemă a (uluror popoarelor, ropeană de securitate şi coo la sulă. cil esle în prezent, la a telescopului a inspirat i
Aceeaşi idee a fost eviden iar realizarea ei este o ches perare, subliniind In mod 60 la sută. Agen|ia DPA rele un grup de medici japonezi J
tiune ce interesează loate ţă
In Japonia continuă manifestaţiile «le protest Impotrivn termenilor
acordului
japono-amcrlcan
ţiată si de reprezentantul Ca rile, indiferent de sistemul lor expres necesitatea participării vă că propunerea a fost adop privind retrocedarea Oklnawci. Recent, 350 de reprezentanţi at populaţiei din accnslA Insulă s-aii şi canadieni in punerea la ^
nadei, Ignalieff, care a arătat social si de mărimea teritoriu la o asemenea conferinţă a tată, în pofida opoziliei minis alăturat miilor dc studcnjl şi membrilor unor organizaţii pacifiste care au participat la o marc de punct a unui nou aparat i
că orice conferinţă mondială lui lor. S U.A şi Canadei. trului federal al economiei şi monstraţie In capitala Japoniei. chirurgical destinat indeo- ţ
In fotografie: Aspect de la marea demonslrafte, care a ai'ut loc la Tokio.
sebi fotbaliştilor
accidcn- i
finanţelor, Karl Schiller. laţi la genunchi Artrosco- ţ
pul, format dintr-un tub )
luminat in interior, permi- lf
extinderii ;
detectarea
te
Comunicat în urma vizitei tovarăşului MOSCOVA — In urma atins aproximativ 235 milioa rundă a convorbirilor preli şat intre cele două păr|i, du rupturii ligamentului, astfel ^
t
convorbirilor dinlre repre ne ruble, fiind aproape dublu minare dintre reprezentanţii pă proclamarea unilaterală n incit medicul poale să apre- l
Rhodcsiei —
independenţei
dacă este necesară
R.F. a Germaniei şi R.S. Ce
cicze
Corneliu Mănescu în Franţa zentanţi al cercurilor indus faţă de 1965 Sesiunea a con hoslovace cu privire fa nor relatează agenţia Reuler. Ne operarea genunchiului. Noul 1
semnat totodată
rezultdlclc
sovietice şi franceze,
triale
desfăşurate timp de două zile pozitive înregislratc in rola malizarea relaţiilor. Discuţii gociatorii britanici şi rhode- aparat poale, „fotografia", \
le, relevă comunicatul final,
PARIS 19 (Aqerpres). — La niei, Corneliu Mănescu, şi mi participe, in condiţii de egali la Moscova, a fost semnat borarea tehnico-ştîinlifică în s-au desfăşurat într-o atmo sienî ou avut, in cursul a- de asemenea, porţiunea a- i
conlaclc
ceslei săplămîni,
încheierea vizitei In Franţa a nistrul afacerilor exlerne al tate. loale lările interesate, va on protocol prin care se co diferite domenii şi a exami sferă de lucru, sinceră ; con preliminare, «are au permis fcclală a ligamentului. |
ministrului afacerilor exlerne Franţei, Maurîcc Schumann puica fi convocală încă în ordonează activităţile comu nat probleme ale cooperării sondarea punclelor de vede-
vorbirile vor li continuate !<>
al Republicii Socialiste Româ — se spune in comunicai — cursul anului viilor ; ei au rea ne ale celor doua părţi In în domeniul folosirii paşnice o dală ce va fi slabililă ul ic în problemele examinate. Vulcanul Teneguia \
nia, Corneliu Mănescu, a fost au permis examinarea sladîu- firmai. in această perspectivă, construirea complexului me a energiei atomice, utilizării
publicat un comunicat în ca lui relaţiilor bilaterale şi tre ataşamentul lor fală de prin talurgic de la Fos-sur-Mer. gazelor naturale in Suedia, terior RYAD. — Preşedintele Su va continua \
re se spune, printre altele, că cerea In revistă a principale cipiile menţionate în Decla din Franţa, transmite agen schimburilor de informaţii e Delegaţia vest-germana a danului. Gaaiar El Numciry, sâ erupă
conomice.
această vizită se înscrie în lor probleme internaţionale de raţia româno-francezâ din ţia TASS. fost condusă dc Paul Frank, aliat in vizită olicială in A- \
cadrul contactelor româno- inleres comun, îndeosebi a iunie 1970, respectiv principii secretar de slat la Ministe rabia Satidilă, a declarat, în-
franceze, care au căpătai un problemelor europene Convor le independenţei şi suveranită VIENA. — Reprezentanţii rul Afacerilor Externe. iar Ir-nn intervin acordai agen Teneguia, vulcanul a că- l
U.R.S.S. şi S.U.A. au avut o
nou impuls ca urmare a vizi birile au permis să se conslale ţii naţionale, egalilălii In drep- nouă întrevedere In cadrul CADRAN delegaţia cehoslovacă — de dei saudite de presă, că în rui erupţie durează de. pe- (
sie 20 de zile, devine tot
tei generalului de Gaulle în existenţa unei largi idcnlilăti luri, neamestecului în treburi-» celei de-a şasea runde a tra Jiri Gotz, adjunct al minis trevederile ru regele Feisal mai activ. Valurile dc Iară,
trului afacerilor exlerne.
România în 1968 şi a vizitei de vederi între cele două părlî. le jnlcrne. integrităţii teritori tativelor pentru limitarea au avut ca obiect examina care se revarsă din cele
preşedintelui Consiliului de in special în re ca ce priveşte ale şi cooperării reciproc avan înarmărilor strategice (SALT). ROMA. — Agenţia italiană SALISBUR Y. — la Salis- rea situaţiei din (urnea arabă, şase cratere, au distrus in-
Slnt al Republicii Socialiste problemele legate de conferin tajoase. care Irebuie să guver Următoarea fnlîlniro va avea ANSA transmite comunicatul bury au începui, vineri, con a problemei palestiniene şl a tius<' lilantaţii dc banani şi
România. Nicolae Ccauşescu, ţa pentru securitate şi coope neze relaţiile între state, in- loc la 23 noiembrie, la re dat publicităţii la încheierea vorbirile oficiale dintre dele rezoluţiilor adoplalc l.r re au determinai evacuarea a
In Franţa, din iunie 1970. rare în Europa. Cei doi miniş- dcpendcnl de regimul lor so şedinţa delegatului sovietic. întrevederilor avute la Roma gaţiile engleză şi rhodesiană. centa conlerinţă de la Cairo .7 000 de localnici. După
Convorbirile dinlre ministrul Iri au exprimat speranţa*-.-vr ă cial. de preşedintele Austriei, conduse de minislrul bril.v a miniştrilor dc exlerne din rum apreciază experţii vtil- ^
afacerilor externe «1 Româ această conlerinţă, la care să Convorbirile au (ost consa- STOCKHOLM. — Agenţia Franz Jonas, cu preşedintele nic dc externe. Alee Dou- lările arabe. Au fost a boi da canologi. erupţia a r mai pu- <
ciate, de asemenea, examină TASS informează că. între Giuscppe Saragat şi alţi con glas-Home, şi, rcspccîiv, Iun le. dc asemenea, unele pro teu dura încă două luni. |
ducători ai Italiei. Cei
doi
rii relaţiilor bilaterale. Cele 16 şi 18 noiembrie, la Sloc- şefi de stat consideră că or Smillt, şeful regimului rasisl bleme inlcrnalionale şi con-
două porţi s-au felicitat pen kholm a avut loc cea de-a ganizarea conferinţei asupra rhodesian. consacrate solu sc< in|cle lor aşupia sî<uoţîei Victime ale unor \
Valenţe noi ale colabo tru progresele înregistrate în doua sesiune a Comisiei in- securităţii europene ar puica ţionării diferendului declan din regiune. albine furioase \
cadrul schimburilor şi coope
lergnveroamenlale
suedezo-
rării economice dinlre Româ nomică şl lehnico-şliinţtiică. contribui intr-un mod impor
sovietice de colaborare eco
tant la instaurarea unui cli
nia şi Franţa Ambele părţi au
furioase l
rării si cooperării eco- subliniat importanţa pe care nate relaţiile comerciale din la ameliorarea raporturilor BERI.IN. — La 18 noiembrie, au lost reluate la Berlin s-au năpustit asupra unui !
Mii dc albine
mat de încredere in Europa,
La sesiune au fost exami
o acordă dezvoltării şi apro
grup dc muncitori fores- S
fundării schimburilor culturale, lre Suedia şi U.R S.S., rele- între loale popoarele conti convorbirile dinlre Michael Kohl, secretar dc stat la Con tieri in districtul Tjiamis I
nentului,
la
consolidarea
siliul dc Miniştri al R.D.G.. şi Egon Baiu. secretar de slat
vlndu-se creşterea schimbu
■
^
a ■
nomice romano-soviefice ştiinţifice şi lehnice dintre rilor de mărluii in ultimii securităţii şi păcii. la Cancelaria federală a R.F.G., referitoare la încheierea unui (Java de vest), du/fă ce a- ,
România şi Franţa.
ccştia au doborit un co- î
ani. In 1970. volumul schim
acord privind Iransporlul dc irunzd tnlrc R.F.G. şi Berlinul
BONN. — La Rolhenburg
In încheiere, comunicatul a-
roiului respectiv Ineiden- ^
rolo că ministrul francez al burilor suedezo-sovielice a a luat sfiişil cea de-a patra occidental şi un Iralat privind traficul înlrc R.D.G. şi RFC. pac în care se afla „sediul" ţ
Extinderea relaţiilor de co dc materii prime feroase afacerilor exlerne a acccplat tul s-a soldat cu moartea »
laborare şi cooperare multi căite România, activitatea invitaţia de o tace o vizită ofi n doi muncitori şi spitah- \
laterală cu loale lările soci in domeniul construcţiilor do cială în România. zarea, in stare gravă, a al- ^
aliste s-a aflat şi se află per maşini, energeticii ele., sini \ tor 13.
manent In ccnlrul inlregii doar câteva dinlre iniţiative ★ Agravarea s
politici exlerne a României. le cate certifică vjlcn(ele Vineri la amiază, ministrul ) ^ Barometru uriaş \
In acest cadru, un loc de cooperării ca formă dc sti alacculor exlerne al României, ICMIUII DM I. S. F. I
seamă îl ocupă eforlurile şi mulare şi diversilicnre a Corneliu Mănescu, a fost oas situatei militare 665 tuburi fluorescente
preocuparea pentru lărgirea schimburilor comerciale. Ex petele direclorului general al Cu intensitatea de 10 000 dc
şi aprofundarea legăturilor perienţa reciprocă acumulolă UNESCO, Rene Maheu, care a administraţiei volţi. 36 transformatoare,
tradiţionale dc prietenie fră in practicarea acestei lormc a oferit un dejun in onoarea Rezultatele obţinute în anii din urmă, o salbă nouă republicii şi să asigure bu 16 tone beton, t>,5 tone ţi
ţească cu Uniunea Sovielică, moderne de relaţii, discuţiile sa in saloanele Palatului domeniul producţiei indus de lacuri, create de mina o na funcţionare a reţelei de ţei, 560 metri construcţie
la baza cărora se situează prin care au avut şi continuă să UNESCO, din Paris triale iugoslave pe primele mului. împodobind peisajul irigaţii care dă viaţă pămân de la Pnom Penh — acestea siuî elementele
cipiile marxism-leninismului. aibă loc Snlre factorii dc cea In timpul dejunului, care zece luni ale acestui an, tării cu geometria lor rigu turilor pustiite de secetă noului barometru instalai
ale respeclului pentru suvera-, mai inallă răspundere din s-a desfăşurat într-o atmosfe consemnate in statisticile In roasă, aceste lacuri sînt. Nu departe de Skoplie, un PNOM PENII 19 (Agerpres). in capitala ['ranţri, înalt
nitatca $5 independenta naţio cele două ţări, activitatea ra cordială. Rene Maheu şi stitutului federal dc specia totodată, şi semnificative de baraj construit pe rîul Trc.s- — Si Iu u ţ i h militară a adminis dc 188 m şi vizibil dc la
nală, neamestecului in tre Comisiei iniei guvernamentale Corneliu Mănescu au rostii litate, ilustrează un ritm de talii ale geografici economi ka, a creat şi aici un lac traţiei de la Pnom Penh con 15 km depărtare. El indică
burile interne, egalilălii în de colaborare economică şi a toaslui i. creştere semnificativ, pro ce a ţării artificial înscris pe hărţile tinuă să sc agraveze. După vremea schimbindu-şi cu- i
drepturi şi avantajului mu- grupelor mixle dc lucru pe Ambasadorul României la ducţia industrială a tării PrivU din avion, barajul noi cu numele de Mavrovo. cum aiumiă agenţiile interna loarca : verde pentru timp ,
luai. ramuri induşlrialc au facili Paris. Constantin Flilan. a o- fiind superioară cu 70,7 la Centralei hidroelectrice Gln- La {el nu fost create şi lacu ţionale, in decursul ultimelor bun, galben — schimbător, \
Schimburile bilaterale pe tat găsirea unor noi şi avan Icill o recepţie în saloanele sută faţă de perioada simi bocica, construit pe lacul cu rile Spilja, Mladost şi alte zile, forţele patriotice khmere roşu — ploaie. Geamul ba- \
ţoale planurile — în cadrul tajoase modalităţi de conlu ambasadei, in onoarea minis lară a anului trecut Cel mai acelaşi nume din R.S Ma zeci asemenea. Statisticile de rezistenţă au lansai atacuri romctrului clasic a fost aui .
ridicat procent de creştere
cărora un rol important re crare fructuoasă Proiectele trului afacerilor externe al s-a înregistrat în domeniul cedonia. apare ca o amforă iugoslave consemnează că, fulgerătoare asupra unităţilor înlocuit cu un disc eu pro- 1
vine relaţiilor comerciale — referitoare la colaborarea, in României. Corneliu Mănescu industriei metalelor neferoa scufundată in ape. Şuvoaie înaintea celui de-al doilea regimului Lon Noi, frontul eminenţe care indică gra- ţ
s-au exlins permanent, au perspeclivă, in domeniul con Recepţia s-a desfăşurat în se. Conform datelor, această le de apă ee înscriu benzi război mondial, Macedonia luptelor apropiîndu-sc pină niţele intre zonele de vie- ^
cunoscut sistematic îmbună sirucţiilor navale, in producţia tr-o atmosferă cordială, prie ramură industrială a înre pe pereţii interiori ai cupei producea 7,7 milioane la 8 km dc capii.ilă. Palrio|ii mc frumoasă, instabilă, şi
tăţiri de ordin cantilaliv şi dc autocamioane de marc to tenească. gistrat o sporire dc 19 la acestui baraj concentric im kW’ore energic electrică, în continuă presiunea puternică ţ timp urit Pc o parte a dis- ^
dc structură, sub impulsul naj şi în alic compartimente Scara, ministrul afacerilor sută in raport cu perioada pun impresia unei opere de timp ce în 1965, producţia a asupra aeroportului Pohcntong i cuini sc află nişte fotoele- y
dinamismului economiilor am ale industriei constructoare externe al României. Corneliu similară a anului trecut. artă monumentală. tinsese 586 milioane kWfore. dîn capîlah camboriqiano. ’ mente in legătură cu un }
belor ţări. In ulliinul dece de maşini, ca şi în crearea Mănescu, şi persoanele care-l Globocica este numai unul După darea în folosinţă a Tolodală, continuă acţiunile ţ releu care, cu ajutorul unor
niu. volumul comcilului re de capacităţi de producţie insolesc. au părăsit Franţa, în- ★ dintre zecile de lacuri ame mai multor hidrocentrale forţelor khmere de rezistenţi [ transfocatoarc, elaborează
ciproc aproape s-a dublat, pentru celuloză, azbest ctc., rircplîndu-se spre patrie. Lacurilor naturale prezen najate pentru n crea reţeaua spre sfirşitul acestui an se combinaţiile colorate, indi
crcscind dc la circa 3,2 mi sînt, în acest sens. ilustra te pe întreg teritoriul Iugo dc hidrocentrale menite să vor adăuga încă 1 500 000 pe Inlreg teritoriul ţării. cate de presiunea atmosfe
liarde lei valută In 1960, la tive. slaviei li s-au adăugat, în electrifiee toate regiunile kW/ore. rică.
6,2 miliarde in 1970. Drepl Atll România, cît şi Uni
urmare, Umunea Sovietică a unea Sovietică. înfăptuiesc in Spec/fic local
lost şi răminc principalul prezent prevederile noilor lor de nord (in unele zone de aici
parlencr comercial al Româ planuri cincinale de dezvolta DIH LUMEA CAPITALULUI numărul celor râmaşi pe dru în R.P. Chineză s-a efectuat o nouă „Fereşte-le de ispita dia
niei. re: transpunerea acestora în muri este de peste 20 la sută volului ! Dacă el va apăsa
Vastul program de indus practică va crea noi baze din totalul forţei de muncă), experienţă nucleară pe acceleratorul tău, dru
trializare. ca si eforlurile dc trainice. Scolia şi Galilor. Comi mul terestru poate foarte
modernizare a economiilor O dală cu dezvoltarea ba Numărul şomerilor tate altădată prospere dîn PEKIN 19 (Agerpres). — A- va fi prima care să facă uz dc repede să te trimită in cer“
celor două ţări — qeneraloa- zei de producţie o energiei noid-vcsl. Middtand sau sud- genlia China Nouă anunţă că, arme nucleare. Guvernul şi
re dc ccrinlc şi posibilităţi electrice a avui loc şi reali din Anglia este în continuă creştere esl anunţă, de la o lună la la 18 noiembrie, a fost efec poporul chinez doresc, ca în — astfel încep instrucţiu
cu caracter complemcnlar — zarea sistemului cleclroener- alta. îngroşarea armatei şome tuată o nouă experienţă nu totdeauna, să lupte, împreună nile pentru securitatea cir
s-au rellcdal şî in mutaţiile gelic al României, sistem rilor. cleară, într-o regiune din ves cu celelalte popoare şi ţări iu culaţiei autoturismelor in
dc ordin calitativ survenite ce cuprinde practic în loia LONDRA 19 — Corespon care s-au înregistrai la biro Dc la începutul acestui an tul R.P. Chineze bitoare de pace din lume pcn stalul Vatican.
în srhimburile bilaterale. A litate alil zonele dc pioduc- dentul Agerpres, N. Plopcanu. urile de plasare a forţei de şi pină in prezent, numărul Guvernul chinez declară din lru interzicerea completă şi
crcsr.ul greiil^ica specifică n |ie cil şi pe cele de consum transmite : Numărul şomerilor muncă : după cum scrie săp- şomerilor a crescut în Anglia nou că niciodată şi în nici un distrugerea totală a armelor
produselor cu un grad ridicai dc energic eleclrică. In pre In Anglia a crescut cu 40 000, lămînalul laburist „Lobour cu JG5 000. Intr-o declaraţie fel dc împrejurări China nu nucleare
de prcluciare $i tu parametri zent, acesla înglobează cen- npropiindu-se astfel de un mi Week“, numărul real al şome a lui Viclor Feather, secretar
lehnici supcrioii. ponderea Iralc de pulcri din cc In ce lion Datele oficiale publicate rilor in Anglia este de general al Congresului sindi
maşinilor >i ulilujclnr în co mal mari, ca de pildă cea la Londra nu cuprind insă 1 250 000. Regiunile cele mai catelor britanice, se arală că
merţul reciproc liind acum de la Işalnita (I00OMW). decît pe cei fără de lucru, lovite de şomaj sînt Irlanda toate cifrele slnt de-a dreptul
dc aproape 30 la sulă. faţă Luduş (800 MW), Mintia («40 şocante. Presa britanică expri
de 10.2 la sulă în 1960. In MW) etc. In acelaşi timp ten mă lemeri că dacă guvernul M M VmOftBf It 1E H E
exporturile româneşti către siunea reţelei de iransport a nu va întreprinde măsuri ur
purlenerii soviclici dobindesc fost ridicată de la 220 la 400 gente pentru înviorarea eco
preponderenţă bunurile in kV. In momenlul de fată nomiei, s-ar putea ca anul DUMINICA. 21 NOIEMBRIE rar plastic românesc. Tabăra dc dv. „Cc, cum, cit şi clnd oiln-
dustriale. Chimia, ca şi ma liniile de transport cu len- viilor numărul şomerilor să sculptură de la Măgura Duzău căn» ?j 19,20 1001 dc seri; 19,30
teriile primo, semifabricatele siunc mai marc. dc 110 kV înregistreze un curs la fel 8,30 Sport şt sAn⪭ 0,00 Ma (ediţlu a It-a ); 19,13 Publicitate; Telejurnalul do scară; 20,00 Cin
19,20 1001 de seri; 19,30 Telejur
cinalul Iu acţiune. Judeţul B u
ctc. ocupă, de asemenea, un însumcj/ă peste 10 000 de de susţinut ca şi în occsl an tineu duminical pentru copil ; nalul de seară; 20,00 Cincinalul zău la cotele Industrializării;
loc dc seamă in schimburile km. După cum se ştie, in semn 10,00 Vla|a satului; 11,10 Sâ în In acllunc. Judeţul Vrancca azi 20,10 Reflector; 20,25 Avanpre
ţelegem muzica; IZ,00 De strajă
umor.
mieră; 20,30 Pagini dc
de mărimi dintre cele două Acesle citeva cifre, pe lin de protest împotriva creşterii patriei; 12,30 Emisiune In limba şl In 1975; 20,10 Reflector; 26,25 Mari comici al ecranului. Peli
„Cavalerul Tristei figuri" — sce
ţari. gă dinamismul energeticii şomajului, sindicatele au or magluarA; 14.00 Sport. Rugbi : nariu Tv. după romanul Iul cule celebre cu: Charllc Cha-
Transmi
România — Polonia.
In sfera preocupărilor in- româneşti, arală că Româ ganizat o „lună de pro siune directă de la stadionul t ţrvantes „Don QuIJotc"; 22,00 plin, Faity Arbuclde, Buster
Kcaton. D. Pollard, S. Iloward;
trcprindcriloi şi organizaţii nia se numără printre lărite cu test". care se va încheia la Ciuleşti ; 16,00 Postmerldian ; Prhn plan. Vasilc Iscru, Erou 21,30 Interpretul săptâminil:
mecanle-
al Muncii Soclnllste,
18,10 Film serial pentru tineret:
lor economico româneşti şî o redusă durată medie de du 24 noiembrie, printr-o mare Plauctn giganţilor; 10,00 Vetre şef la uzinele „23 August"; 22,30 Bcnone Sinulcscu; 21,4S Cadran
sovietice intră. în permanen blare a producţiei dc energie demonstraţie la Londra. folclorice. La poalele Haţegului. Şlagăre dansate; 22,50 Telejurna internaţional; 22,ÎS Luminile
rampei. Arii din opere şl opere
lul do noapte.
tă, promovarea de noi căi şi electrică (în România dubla Emisiuue muzical-coregralicA le cu Elisabcta Cartiş, Nicotac
mijloace pcnlru lărgirea şi rea producţiei «Ic energie c- rcaltzaiA cu concursul unor so MIERCURI. 24 NOIEMBRIE Florei de la Opera Română din
lişti şi formaţii din jude|ul Hu
adîncircn colaborării şi coo leclrjcă are loc la palru ani, Docherii italieni cer nedoara; 19,20 1001 de seri; 19,30 Bucureşti, lon Budolu, dc la O
pera Română din Cluj şl Vasi-
13,SS—16.30 Fotbal: România —
perării economice şi Ichnico- silujndu-se înaintea Bulga Telejurnalul de searA; 20.00 Re Tara Galilor (Campionatul eu le Pop. dc la Teatrul muzical
Sliinlilirc reciproc avan riei, Iugoslaviei, Olandei, Po îmbunătăţirea con portajul sAplAmtntl. „De unde ropean). Transmisiune dlreciă din Galaţi; 22,S0 Telejurnalul dc
Oltul
şl
Mureşul...**. Itinerar
tajoase, Acţiunile din ul loniei. Finlandei ele.). prin Judeţul Harghita; 20,20 dc la stadionul „23 August": noapte.
timul lunp. vizind majo diţiilor de viafă „Trecea fanfara..." — emisiune U.T.A. — Viltorla Setubal (Cu VINERI. 26 NOIEMBRIE
pa U.E.F.A.) — primele ÎS mi
rarea livrărilor sovietice T. NITESCU de varietâţl cu public, transmi nute din repriza I şl repriza se
să din studioul de concerte al cundă Integral. Transmisiune
18,00 Căminul; 18,50 Lumea co
şl de muncă Radlotelevlzlunll; 22,4S Telejur directă de la Arad; 18,00 Mirii piilor. Povestea hătrimilul ce
nalul de noapte. Sport,
meşteri mari; 1S,1S Mult c dulce dru; 19,10 Tragerea lolo; 19,20
1001 de seri; 19,30 Telejurnalul
Evenimentele din Tailanda ROMA 19 (Agerpres). — LUNI. 22 NOIEMBRIE şl frumoasă; 18,30 Clntccul fio de scară; 20,00 Cronica politică
rilor. „Clntecc şl dansuri popu
Docherii italieni au declanşat 18.00 Ecranul; 18,30 Clntee şl lare interpretate de Ansamblul Internă dc Eugen Mândrie; 20,13
Intermezzo muzical; 20,25 Film
„Măgura" din Codlca — B ra
18,4S
joc do pc malul Oltului;
artistic: „Nemurire". O produc
BANGKOK 19 (Agerpres). — dan Iul armalei dc uscat. iar o nouă grevă de 48 de ore, Stop cadru; 19,15 Publicitate ; şov"; 18,50 Confruntări. Perfec ţie a studiourilor Albania nouă,
Informaţio
ţionarea sistemului
Aqen(in Asso-'ialcrl Press «ele publice de comandantul în sprijinul revendicărilor lor 19,20 1001 de seri; 19,30 Tele nal şl cerinţele calitative ale 1970; 22,05 Panoramic ştiinţific ;
transmite din Tiungkok că politici privind îmbunătăţirea condiţii jurnalul de searA; 20,00 Imn zi cincinalului; 10.10 T?ngerca pro- 22,35 Telejurnalul dc noapte.
patrie.
ditorilor de
Spectacol
Thannm Kiltikati horn — şeful Agenţia France Picssc apre lor de vială şi de muncă. In- lltcrar-muzieal; 20,30 Roman foi noexpres; 19,20 1001 de seri;
19,30 Telejurnalul dc scară; 20,00
noului icgim militar instituit ciază că „ceea i e s-a pclte- celaren lucrului de către leton: Marile speranţe (If) ; 21,20 Ancheta Tv. 1 000 dc scrisori SIMBATA. 27 NOIEMBRIE
in Tailanda prinir-o lovitură cul la B.ingkok consliluic re 30 000 de docheri a paralizai, Dinamica societăţii romAneşti. răspund la o întrebare; 20.40 16,15 Emisiune In limba ger
Ciclul Conceptul de societate so-
de lorţă, rare a dus la dizol zullahil unei profunde nemul chiar din prima 2i, activitatea clatistA multilateral dezvoltată ; Telcclncmateca: „Un cartof, doi mană; 18,00 flimă scara, fete !
cartofi*.
Darrlc,
Cu Barbara
varea pai l.imenl ului, ■) guver ţumiri, care ofer leu/.vi de pes celor 148 de porturi ale Ita 21,50 „Steaua fără nume". Floa Bam le Hamllton, Rleltard Mut- Bună scara, hâle(i !; 19,15 P u
blicitate; 19,20 1001 «le seri; ’
nului Şj hi aholhca Consiliu te un an relaţiile dinlre guver liei, în care sute de vapoare rea din grădină; 22,4S Din ţârile ligan; 22,20 Telcglob — itinerar Telejurnalul «le seară; 20,00
socialiste:
Ungaria — văzură
lini (arii — a doc lai al. inii-o nul mareşalului Killikatchoi n aşteaptă să fie Încărcate sau din elicopter; 22,55 Telejurnalul Iugoslav. Reportaj filmat; 22,40 SAptâmlna Internaţională; 20,15
Telejurnalul do noapte.
Tetccnclclnpedia; 21,00 Film se
(uvinlnre radiodifuzată, că şi Parlamenl". Această nc- descărcate. de noapte. rial: „Invadatorii (II). In rolul
nu intenţionează să numească, mullumire, «lalorală, poirtvil ■' a* Acţiuni revendicative au loc MARŢI. 23 NOIEMBRIE JOI. 25 NOIEMBRIE principal Roy Thtncs; 2t,S0 Te-
AccnviA carlcaturA a apărut (ii 2larul „The Canadian Tribune",
muzi-
ledlvertlsmcnt. Dicţionar
in viilonil apnmini. un nou gu declaraţiilor liderilor opozi după re s.U.A. a anunţai introducerea taxei de 10 la sută asupra şi in alte imporlante ramuri 17,20 Emisiuni* In limba ma- cal-dislractiv: Litera _G"; 22.71!
vern şi (o înirenqn .icliviUdc ţiei. „c.iraMci ului loialii.ir al importurilor. Se ştie (1 ailt Canada cit şi Japonia exportau In ale economici ilalienc. Miercuri, 18.00 Revista literară Tv.; 18,30 glilară: 18.30 La volan — cmi- Telejurnalul dc noaplc. Sport;
arlminish aliv o a larii va li puterii oxemlive şi deteriora S.U.A. circa 9 la sulă din produsele lor de export şl an fost foar de pildă. 22 000 de muncitori Enciclopedic pentru copii; 18,45 siune pentru conducătorii auto; 23,03 Scară de romanţe r u : Doi
Muzica — emisiune dc actualita
te afectate <le măsurile luate de S.U.A., măsuri avind drept scop
coordonată dc minişlrii ad redresarea dolarului pc piaţa mondială. „Unchiul Sam" lş| admiră de ia uzina de automobile te muzicală. Opera din Iaşi la 18,SO Timp şi anotimp in agri na n.idea. Ileana Sârăroiti, Ni-
colac Niţescu. Conducerea mu
juncţi aliaţi in subordinea sa rii siiualici economice", s-a noile bretele realizate după un model „10 la sută", şi pare foarte „Alfa Romeo" din Milano au a XV-a auiversarc; 19.00 Itine cultura; 19,10 Pentru sAnălatea zicală Nicuşor Prcdcscu.
directă. Problemele militare extins şi asupra partidului gu- satisfăcut cA aşa poate sA-şl susfinA „economia". participai la o serie de greve
vor li soluţionate de coinan- vcrnamenlal. de scurlâ duralâ.
Redacţia şl administraţia ziarului» Deva. s(r. Dr. P. Groza nr 35. Teleloaoe nr. 123 17 şl 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.