Page 68 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 68
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA'
Agerpres relatează
Ministru! afacerilor externe
al R.P. Ungare a sosit în Capitală
La Invitaţia ministrului afa neliu Mănescu, Vasile Gliga,
cerilor externe al Republicii adjunct al ministrului aface
Socialiste România, Corneliu rilor externe, Ioan Colot,
Mănescu, sîmbâlâ, a sosit In ambasadorul tarii noastre la
Capitală. Intr-o vizită oficia Budapesta, de funcţionari su
lă de prietenie ministrul a- periori din M.A.E.
/acerilor externe al Republi Au fost de fală perene
cii Populare Ungare. Pclcr Martin, ambasadorul R.P.
danos. Ungare la Bucuroşii şi mem
Pe aeroportul Otoponi, oas bri ai ambasadei
petele a fost salutat de Cor (Agerpres}
Se valorifică noi
rezerve VREMEA
de minereu
PENTRU 24 ORE
La minele de fier Ghelar se
ANUL XXIII. Nr. 5248 DUMINICA 21 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI Vremea se răceşte st cerul
execută ample lucrări In ve va fl mal mult noros. vor c.v
derea deschiderii şi exploa rlea precipitaţii locale sub
tării unor noi rezerve de mi forma do ploaie, lapovlţă $1
nereu. Printre acestea figu ninsoare. Vlntul va sufla po
trivit, cu
IntcnsIficArl
uncie
M ESAJU L rează puţul de extracţie nr. «Un nord şi nord-est. Tempe
ratura mlnlmâ va fl cuprins!
3, cel mai adine din bazinul
Intre minus 3 fl 2 grade, Iar
PROGRAMUL DE EDUCAŢIE adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu colectivului Poiana Ruscăi, care va fi e- cea m aximi Intre 3 $1 10 gra
chtpat cu o instalaţie capa
de.
bilă să aducă anual la supra
faţă un 'milion tone de mi
2 ZILE
nereu st o alta pentru trans PENTRU URMĂTOARELE
Institutului de microbiologie, parazitoiogie şi epidemiologie
portul de personal şl mate
SOCIALISTĂ IN ACŢIUNE rial lemnos. Tot în această cerul temporar acoperit. Local
vremea se menţine rece, eu
sub
zonă au început pregătirile
precipitaţii
vor cădea
„Dr. I. Cantacuzino“ din Bucureşti In vederea deschiderii orizon formA de ploaie, lapovlţă gl
ninsoare. Vlntul va sufla po
tului 11 din care urmează să trivit din nord-vest $1 nord.
Dragi tovarăşi, lor la progresul ştiinţei şl gerea, stimaţi tovarăşi, că va 6e extragă, în ultima parte a Temperatura minimi va osci
societăţii noastre. Am convin
la Intre minus 4 şl 1 grad Iar
Iniţiativa colectivului F.C. Orăstie duros pentru scrisoarea pe ca de a face o analiză aprofunda lorosul dumneavoastră colec tone minereu de fier. de.
româneşti,
anului viitor, primele 30 000
practicii medicale
coa m axim i Intre 3 şl 10 gra
Doresc să vă mulţumesc căl
tiv va face toiul pentru a a
tă a muncii desfăşurate, a sar
t r re ml-aţi trimls-o şl pentru cinilor mari şl de Înaltă răs duce o contribuţie tot mal Im
pundere care vă stau In faţă.
portantă la Îndeplinirea in ce
invitaţia de a lua parte la săr
bătorirea Împlinirii a 50 de In vederea ridicării pe un plan le mal bune condlţlunl a poli
ticii partidului fn domeniul să
ani de Ia Inlllnţarea Institutu
superior a Întregii activităţi.
capătă noi dimensiuni, finalitate lui „Dr. I. Canlacuzlno". îmi După cum se cunoaşte, tn ca nătăţii publice, la progresul şl DEVA. Organizaţia de pio Cu planul pe luni
esle deosebit de plăcut să vă
Înflorirea ştiinţei medicale din
drul programului general
de
s adresez, cu ocazia acestei ani făurire a societăţii socialiste ţara noastră, duclnd astfel nieri — valoroasă şcoală de îndeplinit
multilateral dezvoltate, parti
mal departe şl Îmbogăţind con
versări, cele mal calde feli
citări din partea conducerii de dul şl statul acordă o atenţie tinuu tradiţiile luminoase cu plămădire a celor mal nobi
Cel care face o vizită la nare morală sl spirituală a o cu cinstea celor doi se situ partid şl de stat. şl a mea deosebită îmbunătăţirii condi care se mtndreşte, pe bună le trăsături morale ale per
Fabrica chimică din Orăştle mului, de edificare a societă ează Incorectitudinea utecis- personal. ţiilor de muncă şl de viaţă ale dreptate, Institutul „Dr. I. Can- Pînă la sfîrşltul
este avizat încă de la intra ţii socialiste multilateral dez tei Maria Corchîs, operatoare Sărbătorirea celor cinci de întregului popor, sltutnd, in a tacuzlno". sonalităţii viitorilor cetăţeni
re despre iniţiativa colectivu voltate, membrii comitetului Ia mase plastice. In loc să cenii de existenţă a Institutu cest context, pe un plan de La semicentenarul Institutu al ţării: cinstea, demnitatea, lunii — producţie
lui de muncă de aîcl care a de partid pe Întreprindere si supravegheze cu maximă a- lui constituie pentru cotectl- primă Importanţă, grija perma lui, vă urez, dragi tovarăşi, respectul faţă de muncă,
prins viată In urmă cu cltva ai comitetului de direcţie au tentie parametrii de funcţio vul dumneavoastră un prilej nentă de zl cu zl. pentru dez mult succes In activitatea vii mlndrla patriotică, spiritul suplimentară de
timp. Pe un panou, alături de fost repartizaţi pe secţii si nare a maşinii si, prin aceas de a trece In revistă contri voltarea şl perfecţionarea acti toare. realizări şl satisfacţii internaţionalist ş) dăruirea
graficul ce prezintă angaja organizaţii de bază pentru a ta, calitatea produselor, a gă buţia pe care acest Important vităţii medico-sanltare. pentru cit mal mari tn muncă, mul peste 33
mentele Întreprinderii pe a duce mai adine în mase po sit de cuviinţă că este mai aşezămlnt de sănătate al pa ocrotirea sănătăţii oamenilor tă sănătate şl fericire In via pentru interesele poporului,
nul In curs, se poate cili ur litica partidului nostru, în util să facă... lectură. Exigen triei a adus-o de-a lungul ani — londul cel mal de preţ al ţa personală. exigenţa şl spiritul revolu milioane lei
mătorul text: „Colectivul nos văţătura marxist-leninistă, ţa colectivului -nu a absolvi ţionar, comunist — a primit
tru şl-a propus să devină un pentru a face maî bine înţe t-o de răspundere sl fapta CALAN. La data de 1$ no
colectiv model, al onoarel ţl lese legile ţării, realitatea Măriei Corchîs este criticată iembrie, prestigiosul colectiv
mlndrlel. abnegaţiei ţi dăru contemporană. la panoul amintit. al Uzine! „Victoria** din CAIao
irii 1n muncă, al demnităţii „Panoul onoarei si ruşinii" raportează Îndeplinirea Inte
gral! a sarcinilor
prevăzute
muncitoreşti, al cinstei ţi completează activitatea gaze Pionieri de la pentru primele li luni ale a-
corectitudinii". Despre aceas tei de perete sl a celei sati nulul, la producţia globală şl
producţia marfă. Ptnă la 20
tă lăudabilă iniţiativă sl de Io munci, familiei rice, toate menite să ducă la noiembrie s-au produs supli
mentar peste 1 030 tone fontă
spre formele prin care se ma finalizarea iniţiativei luate şl 600 tone piese mecanice.
terializează în fapte, ziarul f ® ll societate de acest colectiv vrednic sl virsta de 1 ani După cum ne Informează In
nostru a informat operativ si C O N Ş T I I N Ţ Ă talentat. Gazeta de perete, de ginerul Gavrîlă Szanto, şeful
pe larg cititorii Ne facem o SOCIALISTĂ, CINSTE, exemplu, prezintă In ultima serviciului planificare, plnă la
sfîrşltul
lunii
se va realiza
datorie plăcută de a consem sa ediţie profilurile a patru un spor dc peste 33 milioane
na si acţiuni întreprinse DEMNITATE, ONOARE dintre cei mai înaintaţi co Ici U producţia globală şl a
proape 34 milioane la produc
In acest harnic colectiv de munişti din fabrică, dintre cei Ieri In rtndurile ei un nou ţia marfă.
muncă pentru a deveni — mai buni în procesul de pro eşalon de şcolari. In cadrul Se vor realiza pesle preve
sfîrşltul lunii :
aşa cum şi-a propus — un ducţie. Numele lor sînt: Cor unei emoţionante festivităţi, deri plnă la fontă, l 000 tone
6 900
tone
colectiv model In toate latu Este necesar să amintim nel Dan, sef de echipă în sec elevi aî clasei a II-a B de la produse cărbunoase, 1 630 to
Liceul pedagogic Deva
au
rile activităţii sale. Respon aici şi despre un alt schimb ţia oxizi, ipg. Lucia Colhon, primit cravata roşie de pio tllaj tic turnare. Slnt prevă
ne piese turnate, 950 tono u-
sabili de iniţiativa lor, Iiotă- de experienţă ce a avut loc şefa laboratorului central, lo- nier. fiind printre primii şco- . zute sporuri substanţiale şl la
rîtî s-o transpună cit mai alaltăieri !a Orăştie, la nive sif Praţa, operator la mase lari din judeţul nostru care * capitolul eficienţă. Producti
curînd In muncă si viată, sa lul comitetului orăşenesc de au fost investiţi cu fnaîlul j vitatea muncii va fl depăşită
partid. Secretarii comitetelor Dlastice, Stoian Manolescu, la finele primelor U luni cu
lariaţii întreprinderii — avtnd de partid de la fabrica chimi frezor la atelierul de tîmplă- titlu de pionier de Ia virsta i 7.700 Ici pe salariat şl *e vor
In frunte comuniştii — $i-au că, M.L. si „Vidra", precum rie. Prin fotografii si puţine de 7 ani, aşa cum a hotărî! ! realiza beneficii suplimentare
de peste 9 milioane lei.
intensificat eforturile, se stră Sl membrii comisiilor de pro cuvinte, ei sînt recomandaţi recenta Conferinţă naţlona- j
duiesc să lucreze mai mult pagandă 'din cele trei între ca exemple demne de urmat Iă a Organizaţiei pionierilor. \
si mai bine, să fie exemple prinderi s-au întllnit In ca în întreaga lor activitate. In Legămîolul pionieresc. de- j Realizări de seamă
ţ demne de urmat la locurile drul unui dialog viu, fructu acelaşi timp. gazeta satirică viză a celor ce reprezintă j
^ lor de muncă, In familie si os, pe tema Iniţiativei ce ro la atitudine fermă, ascuţită, Acest crlmpei de oraş mod era nu este altceva dectt o sec vonţi din noua panorami citadi viitorul ţării, rostit sub dra- i ale meşteşugarilor
societate, In întreaga condui deşte la fabrica chimică. Au împotriva unor lipsuri si ne n i caracteristici Vulcanului. Foto : I. LICIU pelul patriei, cu emoţia prî- ; HAŢEO. Tot fn data dc 16
tă morală si spirituală. La torii iniţiativei au expus mij ajunsuri care mai persistă în lejullă de acest moment me- i noiembrie, membrii coope
punctul de comandă si con loacele ţi formele prin care munca si viaţa socială a unor inorabil din viaţa celor zece j rativei meşteşugăreşti „Re
tezatul** din Haţeg au rapor
trol al acţiunii veghează co colectivul de salariaţi de aici salariaţi ai întreprinderii. 1) giillliiliiiiiiiillllllllliuilllilllilillliu . i* i ' 1' iiiimmiHfMrTnmmnimtiriiiiiiniiiiiiiî1 ni irtin • copil, a consemnat debutul i tat Îndeplinirea planului afe
mitetul de partid pe întreprin se preocupă să devină un La Fabrica chimică Orăş- unei noi grupe de pionieri ; rent primelor 11 luni ale anu
dere, care jalonează cu ho- colectiv al abnegaţiei $1 dă tle, iniţiativa de a deveni un tn marea familie a organiza- j lui cu însemnate sporuri de
producţie.
tărlre, competentă $1 <auto- ruirii In muncă, al demnităţii colectiv modeî, al onoarei şl = PRIN COMPETENTĂ Ş! DĂRUIRE ÎN MUNCĂ, COLEC- ţlcl cu peste un milion şl ! Planul producţiei marfă a
^ exigenţă direcţh'tte întregii muncitoreşti, al cinstei şl co mtndrlel, abnegaţiei şl dărui Jumătate de purtători al ; fost depăşit cu 2,6 la eutâ,
cc| al
livrărilor de mărfuri
i munci politico-educative des rectitudinii. Cel prezenţi au rii în muncă, al demnităţii cravatelor roşii. Cu această i către fondul pieţei cu 22,a la
* făsurale In rlndurile salaria ascultat cu interes, şi-au no muncitoreşti, al cinstei şl co TIVELE DIN ECONOMIA JUDEŢULUI RAPORTEAZĂ ocazie, fn fa|a cadrelor di- : 6Ută, cel al desfacerii mărfu
rilor cu amănuntul cu Zl,5 la
ţilor. Se constată deja îm tat lucruri interesante şi uti rectitudinii capătă noi dimen dactice. părinţilor şl colegi- j sută. Depăşiri substanţiale
bucurătoare mutaţii în con le. au plecat cu preţioase în lor lor mai mari. nolt pio- ' 9-au obţinut şl la producţia
l siuni, finalitate, in această
ştiinţa lor, în modul lor de văţăminte pe care le vor a direcţie, comitetul de partid În d e p lin ir e a a n g a ja m e n t e lo r nieri s-au angajat să fie fn j de mobila şl Incălţămlnte-co-
mandă : cu 6,S la sută la mo
a munci, de a vorbi, de a se plica în întreprinderile lor. pe fabrică acţionează energic primele rfnduri Ia muncă, la j bilă şl respectiv 1,6 Ia sută la
I comporta. Acest schimb de experienţă şi autoritar prin multiple for învăţătură, şl-au exprimat ho- j încălţăminte.
La aceste realizări o contri
— Iniţiativa noastră are a coincis cu apariţia primei me şl mijloace ale muncii ANUALE ÎNAINTE DE TERMEN tărlrea de a se afirma tn so- i buţie de seamă şl-au adus-o
ediţii la „Panoul onoare!
$i
| sprijinitori de nădejde In co ruşinii" — Ingenioasă formă politice de masă, Incepînd cu cietate prinlr-o conduită şl secţiile : lenjerie, construcţii,
blănărie,
tlmplArte, tapiţerie,
lectivul de agitatori —
ne
comportare socială demnă.
spunea tovarăşa Ana Herlea, de educaţie a salariaţilor fa munca de la om Ia om, agita Tradiţionala hărnicie a oamenilor muncii din economia Judeţului nostru a primit o tricotaje, foto şl încălţăminte-
comandă.
ţia vizuală, gazetele de pere
secretara comitetului de par bricii. La capitolul onoarei au te si cele satirice, statia de nouă confirmare de prestigiu tn aceste zile. Desfăşurtnd o activitate rodnică în toate sec
tid al fabricii. Ei au fost in avut... onoarea să fie primii radioamplificare, brigada ar toarele de producţie — sub îndrumarea competentă a organelor şl organizaţiilor de partid —
l struiţi sf acţionează cu fer remarcaţi muncitorii Gheor- tistică de agitaţie, expune colectivele din Întreprinderile Industriale ale judeţului Hunedoara au reuşit să iodepllneas-
! mitate, prin diverse metode, ghe Borsel si Simion Avram.. rile pe diferite teme, agita că înainte de termen angajamentele luate pe întregul an, în cea mal mare parte acestea
Ei au găsit portmoneul
lui
in
fiind depăşite substanţial. Astfel, pe ansamblul industriei din Judeţ, s-a realizat pînă
l in direcţia finalizării iniţiati Gheorghe Kiss, care conţinea torii, „Panoul onoarei şi ru
vei despre care vorbim $1 prezent peste prevederile planului o producţie marfă iabricată tn valoare de 204 217 000 SECVENŢE INTERNAŢIONALE
\ scriem. Nu de mult, a avut o apreciabilă sumă de bani şinii" etc. Se află în studiu lei. Preocuparea exigentă dovedită de majori tatca colectivelor de muncă care au sarcini de
Si alte acţiuni ce-şî vor gă
loc un rodnic schimb de ex sl acte importante si l-au si în curînd teren la F.C. O- livrare a produselor la export este concretizată, de asemenea, intr-o depăşire a acestora
predat neînilrziat la condu
cu aproape 14 milioane lei valută.
perienţă Intre colectivele de cerea secţiei oxizi unde lu Semnificativ este laptul că sporurile de producţie obţinute se bazează, tn principal,
I răştie, pentru ca salariaţii de I |
agitatori pe secţii sî organi crează păgubaşul. Fotografia aici să devină ceea ce st-au pe creşterea productivităţi! muncii, la care s-a înregistrat o depăşire a nivelului planificat SPANIA „Insultă la adresa
1 zaţii de bază. De asemenea, lui Gheorghe Borşei $i Simion propus: uo colectiv model. cu I 382 lei pe fiecare salariat, ţaţă dc 909 lei cit era angajamentul. De altfel, eficienţa ridi
în lumina programului par
l Avram stă Ia locul ce i se | 1 cată a activităţii desfăşurate pînă în prezent este oglindită în cele peste 75 milioane lei libertăţii de expresie"
tidului nostru, de perfecţio cuvine pe panou. In contrast DUMITRU GHEONEA beneficii suplimentare realizate în această perioadă — cu 15 milioane lei mal mult declt
angajamentul luat pe întregul an.
i La obţinerea succeselor amintite au adus un aport prejlos siderurglştli de la Hu MADRID 20 (Agerpres). — Pesle 300 de oameni de
nedoara şi Călan care au dat peste prevederile sarcinilor planificate 2 290 toae cocs meta i«rtă şi cultură spanioli au semnal un mesaj de pro
lurgic, 24 000 tone fontă. 32 700 tone oţel şl peste I I 000 tone laminate finite pline. Cu test, pe care l-nu înaintat ministrului informaţiilor. In
legălură cu interzicerea adunării omagiale care urma
realizări importante se prezintă şi minerii din Valea Jiului al căror exponent principal este
Eforturi intense pentru colectivul din lupeni, afirmat In această perioadă cu o producţie suplimentară de peste să aibă Ioc Ia 25 octombrie. Ia Universitatea din Ma
drid, cu ocazia sărbătoririi celei de-a 90-a aniversări
34 000 tone cărbune.
Pesle angajamentele anuale au mal fost produse Importante cantităţi de prefabri a naşterii marelui pictor Pablo Picasso. ,
cate din beton, cahle de teracotă, produse din mase plastice, mobilă şl alte bunuri mate După cum se ştie, aulorilătile franchisle au interzis
terminarea araturilor riale. Şi in domeniul utilizării mal chibzuite a materiilor prime, materialelor, combustibililor, manifestarea, aresttnd pe principalul său organizator,
criticul de artă Moreno Galvan.
în Întreprinderile judeţului nostru au fost obţinute realizări meritorii. Numai tn perioada
Printre semnatarii mesajului de protest, In care se
primelor 3 trimestre dtn acest an s-au inreg (strat economii faţă de consumurile normate cere eliberarea lui Galvan şi se apreciază că interven
care totalizează 1 900 tone metal în şarje la c ţelărli, 2 027 mc material lemnos. 175 81 1 to ţia autorităţilor reprezintă o „insultă Ia adresa libertă
Eliberarea terenurilor de arăturilor — lucrare hotârî- lor de primăvară Domn de ne combustibil convenţional şl peste 14 000 tone cocs metalurgic.
toate resturile vegetale si e toare penlru soarta recoltei a evidenţia! este şi faplul că, ţii de expresie şi o violare a drepturilor umane", se
xecutarea arăturilor de toam nului următor — se pot aminti pe lingă alentia acordată lu tiitiinnn mimn; aPlă şi celebrul cineast Juan Antonio Bardem.
nă slnt acţiuni la realizarea cooperativele agricole din ra crării de bază a solului, în
cărora, în ultimele zile, s-au za consiliilor intercooperatîstr unele cooperative agricole nu
concentrat numeroase forţe Ilia, Haţeg şi Deva. în unită s-a neglijai nici fertilizarea
şi mijloace mecanice. Ca ur terenului cu îngrăşăminte or
mare a ritmului susţinut de ţile agricole cooperatiste de ganice. Pe suprafeţe mai mari C o n vo rb ire c o le c tiv ă cu m inerii din Lu pe ni
lucru înregistrat s-a reuşit ca, servite de către staţiunile de s-au incorporai ingrâşăminie
pînă ieri, să fie făcute arături mecanizare a agriculturii din sub biazdă, o dată cu reali
pe mai mult de 8 400 hecta localităţile amintite, datorită zarea arăturilor de loamnă, la
re, ceea ce reprezintă pesle asigurării unui larg front de C.A.P Crislur şi Dineu Mare. Mecanizarea, organizarea, calificarea
Pregătirea unor baze temei
93 la sută din prevederile lucru pentru tractoare si folo nice recoltei viitoare impune
planului. Ca exemple pozitive sirii acestora în mod judicios, cu acuitate ca în perioada ur ■ v | > > i a ■ 49
In privinţa preocupării pentru s-au arai toate suprafeţele sta mătoare în fiecare unitate să asigura rodnicie muncii minereşti
se organizeze transportul în
finalizarea în bune condiţii a bilite In vederea însămtnlări- tregii centilăli de îngrăşămin
te naturatp in cîmp, acordîn* 2,1 milioane tone cărbu ing. Iulian Costache, direc
du-se priorilale fertilizării te ne, Atît va fi producţia dc torul tehnic al exploatării, cuţie o serie de lucrări de
pregătire care au menirea
renurilor destinate culturilor cărbune care se va realiza este modul de pregătire a să dea Cn final „viaţă0 u
Noi sortimente de legume, cartofi, sfeclă şi la mina Lupeni, la finele rezervelor, mai exact a fe nor noi abataje. încărcarea
porumb.
acestui cincinal; cu 300 000
lului în care vom asigura
la
cărbunelui şi sterilului
tone mai mult decit se ex
in
pe
Terminarea arăturilor
lucrările de înaintare
întreaga suprafalâ. pînă la ul- trage fu acest an. Şi, penlru tinuare un grad ridicat dc
galerii va cunoaşte in con
inceput să facem
că am
timut hectar, se poate realiza
de prefabricate din beton înti-o singură zi bună de lu comparaţii, putem spune că Cincinalul edificării acest an volumul de mate
mecanizare. Astfel, dacă in
producţia care se va obţine
cru în clmp. De alIfel. în a
cest scop s-au şi deplasat un la Lupeni în 1971-1975 va multilaterale rial fivacut prin acest pro
I număr însemnai de tractoare fi dublă faţă de cea reali cedeu este de 35 000 mc fn
zată in primul cincinal 1951 a patriei
întreprinderea de prefabrî- nării unor tipuri eficiente de in unităţile care mai au res- 1955. Creşteri spectaculoase 1975 el va ajunge la 30 000
j cate din beton, de la Craîo- construcţii pentru creşterea tnnle de « ite 31M0 de hecta mc, sporuri substanţiale \n-
va, a introdus anul acesta In şi ingrâşarea păsărilor, ‘tu re la arăturile do loamnă. va înregistra şi productivi registrînd şi vitezele de a-
I producţia de serie 15 sorti buri din beton precompri- Penlru ca această posibilitate tatea muncii, care numai in linia de front activă. In a vnnsare medii zilnice rare
acesf* nu a atins în abataje
vor
Ia finele cincinalului
cest cincinal, la mina noas
i mente noi. Intre acestea se mat pentru canalizarea loca să devină certitudine se impu 5,7 tone pe post, de aproape. tră, vor fi puse In funcţiu fi de aproape 3,5 mc.
lităţilor urbane, noî variante ne să fie eliberate de urgentă
! numără elementele de prefa- de plăci din beton celular au- toate terenurile şi, acolo unde 3 ori mai mare dccit cea ne noi capacităţi de produc Desigur, un rol imjmrtnnt
} bricate pentru pereţi şi aco toclavizat pentru clădiri so- Mecanizatorul Ion Mlhtiţonl se numără printre oamenii cel obţinută in primul an al ţie ce totalizează peste
timpul şi starea solului per maj harnici din secţia de mecanizare care deserveşte C.A.P. To- Ing. C. DUMITRU
perişurile halelor industriale cîal-culturale, fişii cu pro- mit, să se lucreze din plin, tcştl. Acest lucru l-a dovedit Şl (a executarea ogoarelor de toam primului cincinal. 700 000 tone cărbune. Pen
şi cele destinate confeclîo- iile diferite şi altele. din zori şi plnă seara tîrziu, nă, acţiune încheiată pe întreaga suprafaţă la unitatea respectivă, re — Notărilor in etapa ca tru realizarea acestui lucru (Continuare în pag. o 2-a)
sînt deja in curs de exe
urmează — ne spunea
Foto i V, ON’OIU
/
i
I la execulaTea arăturilor.