Page 69 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISM ULUI ® Nr. 5 248 O DUMINICA 21 NOIEMBRIE 1971

MORALE ÎU COMUNISÎULI]

DupS terminarea adunării, un de producţie. S-a înregistrat un consider eu, capabilă sH mobi­ Nu l-am intilnit Intlmplă- reu tovarăşilor mei I E în­ re" sectorul zootehnic Prin
miner, cunoştinţa veche de la minus la minereul extras de lizeze colactivul nostru la re­ tor. îmi vorbise despre el că puţin. Putem mult mai puterea exemplului perso­
t.M. Ghelir, m-a lunt de o par­ peste 15 000 de tone. Se punea alizarea planului acestui an şl cu multă căldură inginerul mult. nal, prin discuţiile sale cu
te i „Acuma ştiu cB o să ne pe drept cuvlnt tntrebarea « la pregătirea producţiei anului şef al C.A.P. Căstău, Ion Cuvinte simple dar pline ceilalţi îngrijitori i-a făcut
criticaţi'1. Era In vorbele lui Numai aceste greutăt! au ge­ viitor" — sublinia inginerul furian. de adevăr. In ele este înma­ pe aceştia să înţeleagă im­
mult regret, părere de rău că nerat rămînerea In urmă 7 Ia­ Vasile Golda, şeful exploatări!. — Petru Vlaicu este unul gazinată o perioadă dc timp portanţa sectorului zooteh­ 0
tovarăşii Iui, colectivul din ca­ tă ce spunea comunistul Mî- A luat cuvlntul în cadrul dintre oamenii care a pus consistentă in muncă Cu nic. Acum el nu este singu­ 1
re face porte, va constitui o- ron Dumitrescu în adunarea viu al adunării şl tovarăşul „pc picioare“ zootehnia ce a început Petru Vlaicu? rul cu lot de vite „model".
biectu 1 criticii ziarului, Cuvin- activului de partid i „Este ade­ Lazăr Davld, secretar al Comi­ noastră. Nu, nu este un om A luat în primire un lot de Maria Fagu, N.\colae Drejan,
lele lui, Insă, au avut puterea vărat, au fost şl greulăţl, prin­ tetului judeţean de partid. deosebit. Eu aş zice că e un animale. Sceptici se găseau. M, Sălăjan, Ion Fogu sau so­
de atestare a răspunderii pe tre care şl lipsa pieselor de „Trăsătura dominantă a activi­ bun comunist, de omenie, fi­ ţia sa, Viorica Vlaicu, sint
care şi-a asumat-o pentru tot schimb. Dar noi ne-am li pre­ tăţii organizaţiei de partid de indcă în tot ceea ce face pu­ crescători şi îngrijitori de
ce s-a dezbătut In adunarea zentat acum cu depăşiri mari la Exploatarea minieră Ghelar ne toată dăruirea şi price­ animale la fel de apreciaţi.
Stau de vorbă cu Petru A FI COMUNIST
activului de partid de la E.M. la extracţia de minereu da­ e pozitivă, chiar dacă unele ci­ perea sa. ~ Spuneţi-mi, ce vă sa­
Ghelar. Aceşti oameni care re­ că nu aveam peste 24 000 de fre de plan n-au fost realiza­ tisface in munca ’dv. şi ce
prezentau comuniştii, tot ce a­ tone rebutate din cauza călită- te. Spun aceasta pentru că co­ Vlaicu. Un om puternic, cu aţi dori să realizaţi ?
vea mal bun colectivul exploa­ muniştii au ştiut să găsească priviri deschise şi faţa nu­ BIW SM BlaSi — Sint mulţumit că acum
tării, au plecat capul atunci acele resurse care să-i mobili­ mai zimbet. Mi-a vorbit rar, avem intr-adevăr sector zo­
cind secretarul comitetului de zeze pe el şl întregul colectiv cu multă frumuseţe in cu­ otehnic in stare să fie ofe­
partid, Simion Chiritoiu, a ci­ A dunări de la o muncă susţinută pentru vinte Nu despre meritele, rit ca exemplu. Mă gindesc
tit In darea de seamă ; ,,Co­ Învingerea greutăţilor peste lui, ci despre munca lui de ll priveau cu neîncredere. însă că trebuie să ne apu­
mitetul de partid nu s-a preo­ d ă ri de care s-a trecut. îngrijitor şi crescător de vi­ Dar el nu s-a lăsat invins. căm şi mai virtos de treabă.
cupat suficient de generaliza­ te. O făcea cu dezinvoltură Împreună cu inginerul şi Hrană avem destulă, graj­
rea experienţei comuniştilor...", Dar aşa cum adunarea n-e In vorbele sale desluşeam brigadierul zootehnic au în­ duri bune de asemenea. Pu­
..Nejusli/lcat au rămas sub plan s e a m ă în putut trece cu vederea peste cit se poale de bine dragos­ tocmit un program de grajd tem obţine sporuri mai mari
lipsurile care şi-^au făcui loc
tovarăşii de Ia secţia a III-a... In aclivitatea comitetului de tea pentru muncă, pentru a­ pe care l-a respectat cu fn producţia animalieră. Din
Biroul organizaţiei de bază a o rg a n iz a ţiile partid, a organizaţiilor dc bază, nimale. stricteţe. „Desigur — spune cele 13 vaci care le am fn
d — la început nu stăteam
manifestat o atitudine de plîn- se cuvine supunerea lor unei — Acum doi ani — ţin îngrijire sint unele care dau
gărealfi şl s-a lăsat copleşit de analize exigente. Dezbaterile minte ca azi ziua aceea de numai in orele de program 9-10 litri de lapte pe zi. Nu
greulâ|lle care trebuiau înlă­ de p a rtid 22 februarie — cind am fă­ la grajd. Pe acasă dădeam e puţin, dar nici mult. Do­
eu fost caracterizate de acea
turate prin acţiuni energice la răspundere şi exigentă munci­ cut cunoştinţă cu sectorul doar la masă. Restul timpu­ rinţa mea este să realizez
lui, pină seara tirziu, eram
care să fio antrenaţi în pri­ torească despre care vorbea se­ zootehnic de la C A P. Căs­ cu ţesala ori cu furajele in peste 12 litri. Şi aşa va fi.
mul rlnd membrii de partid". Iii nccorespunzătoare. Şi nu cretarul general al partidului tău, nu m-am bucurat prea miuă. Aşa am dat altă „fa­ Anul acesta trebuia să rea­
Criticile făcute vizau răs­ este vorba numai despre re­ la recenta plenară a Comitetu­ mult. O spun cu sincerita­ tă" vitelor. Apoi, indiferent lizez 17 500 litri. Am pină
punderea comuniştilor, puterea buturi, ci de eforturile şi chel­ te ; era dezordine fa vite, acum peste 19 000 litri.
lor de mobilizare. Cum va re­ tuielile mari ce se fac pentru lui Central. Cuvintele tovarăşu­ î/i grajd. Animalele erau ce am auut in îngrijire — Vreau să ajung Ia 20 000 li­
viţei sau vaci de lapte, cu
tri. Viţei la plan aveam 10.
acţiona oare activul de partid scoaterea lor din subteran. No­ lui Nicolae Ceauşeseu au aplica­ slabe. Se vedea limpede că lotul meu, mă mîndream
In faţa lor 7 ,,AIci, la Ghelar. uă, celor de la transport, nu bilitate şi la E.M. Ghelar. Va nu erau bine îngrijite şi mult". Realizaţi 12.
a fost, şl eu consider că este ne convine să manevrăm ste­ trebui ca fiecare să-şi facă da­ hrănite. Am stat de vorbă Concis la vorbă Petru
şi în prezent, un colectiv bun. rilul de colo-colo. Să rămînă toria. să fie exemplu personal cu preşedintele, inginerul, Dar comunistul Petru Vlaicu. Cunoaşte tot ce are
Dar unele treburi nu merg cum în mină". în Îndeplinirea sarcinilor ce-i cu secretarul de partid. La Vlaicu nu s-a mărginit la legătură cu zootehnia. Dar
impresionează cum face ce­
trebuie pentru că, în spatele Comuniştii nu se împacă cu revin. Or, penlru aceasla se ei am găsit deplină înţele­ „lotul lui de vaci". Prin vor­ ea ce ştie. Cu pasiune, dar
unor greutăţi, avem încă o se­ glndul că slnt rămaşi în ur­ cere intensificată munca poli­ gere şi sprijin. Ce să vă mai bă şi faptă, el ii îndeamnă şi cu răspunderea celui care
rie de neajunsuri, lipsuri. Mă mă. Dezvăluie cu curaj şi tică de educare de la om In spun ? Alături de ceilalţi în­ mereu şi pe ceilalţi la mun­ in aceeaşi măsură este pro­
refer la disciplină, la absen­ competenţă cauzele, caută so­ om, In mod diferenţiat în rîn- grijitori am pus umărul la că. De fapt, în acest adevăr ducătorul şi beneficiarul bu­
tele nemotivate, la folosirea luţii de rezolvare. Ce altă do­ dul tuturor categoriilor de oa­ treabă. Acum, după doi ani, fşi are argumentul şi afir­ nurilor.
timpului de lucru..." Cuvintele vadă a răspunderii poate li da­ meni ai muncii. Se cere ca şi s-ar putea spune că am fă­ maţia inginerului şef că Pe­
comunistului KMcolae Drîstaru tă 7 „Este adevărat — spunea comitetul de partid să-şi facă cut ceva. Eu le zic insă me­ tru Vlaicu „a pus pe picioa­ S. CERBU
nu un suport material. Darea lăcătuşul Adrian Vlad — ne mai simţită prezenţa in rlndul
de seamă relevă faptul că ce­ lipsesc piesete de schimb pen­ oamenilor, să-i educe în spiri­
le peste 5 000 om-zile absente tru maşinile de Încărca! şi per­ tul combativităţii, răspunderii Proporţiile armonioase ale el gantului energetic de pe Mureş,
nemotivate şl 800 învoiri, în­ foratoare. Dar cum le întreţi­ şi exigentei care să se încetă­ Foto : V. ONOIU
mulţite cu productivitatea de nem ? Nu se cunoaşle suficient ţenească în fiecare formaţie
1,8 tone minereu extras pe modul de exploatare de către de lucru. Avem Ia Ghelar un tarapneaza executarea
post, au condus la o pierdere echipe, nu se lace întreţinerea colectiv bun de muncitori, teh­
de aproape 11000 tone mine­ curentă şi maşinile se uzează nicieni, ingineri, o puternică
reu în acest an. .,Despre aces­ înainte de vreme". organizaţie de partid In stare Cadre noi, bine pregătite
te absenţe de la lucru am dis­ Cei 12 comunişti, care au să mobilizeze şi să organizeze
cutat mai mult în şedinţe sl luat cuvlntul în adunare, au întregul colectiv penlru înche­ DEVA. Toamna aceasta a fost... foarte bogată şl pentru
n-am luat cele mai corespun­ vorbit despre necesitatea inten­ ierea primului an al actualului Regionala de câi ferate Deva, care a primit un nu­
?
zătoare măsuri împotriva ce­ sificării muncii politice de la cincinal cu bine şi păşirea cu măr mare de absolvenţi pentru diferite sectoare de ucrărilor in pomicultură i
lor care se abat de la discipli­ om la om. despre necesitatea succes In cel de al doilea an activitate. Ţinînd cont de subunităţile noi înfiinţate
nă — spunea maistrul miner efortului comun al organizaţii­ — 1972". pe raza regionalei, au fost recrutaţi un număr de
Gheorghe Tiron. Aşa se face lor de partid, de sindicat şi de După încheierea adunării peste 200 tineri, care se pregătesc în şcolile profesio­
că orizontul IX are peste 1 700 tineret, al conducerii lehnice simţeai acea hotârîre care-1 ca­ nale pentru meseriile lăcătuşi mecanici, lăcătuşi mon-
de nemolivate şl 230 Învoiri, îndreptat spre realizarea sarci­ racterizează pe oamenii fermi tori, mecanici utilaje, electricieni, strungari, lăcătuşi de Bilanţul activităţii desfăşu­ prinzător de lent, ca şt etnd a­ necesar sl se procure yt «8 se
fapt pentru care, pe bună drep­ nilor de producţie, dar mni a­ să se învingă pe el înşişi pen­ revizie, montatori vagoane-locomotive etc. De asemenea, rate de către ţăranii coopera­ cum ne-am găst la începutul stratifice tn unităţi materialul
şi nu la sflrşitul toamnei,
sădltor repartizat. Paralel
cu
tate, am fost criticaţi. Va tre­ les spre educarea răspunderii tru că simt că sint capabili s-o au fost recrutaţi absolvenţi de liceu pentru cursuri­ tori dîn judeţul nostru în a­ «ceasta se cere să fie comple­
bui ca organizaţia de partid fiecărui salariat fată de sarci­ facă. Altfel n-ar fi spus lu­ le de impiegaţi de mişcare, casieri, montatori S C.B , cest an In pomicultură, reflec­ Altfel nu se explică de ce
să-şi spună hotărî! cuvlntul na do plan şi fată de avutul crurilor pe nume, n-ar fI cău­ I.F.T.E., E.L.F., teleimprimatori, mecanici ajutori lo­ tat direct In nivelul producţi­ arături In livezi nu s-au efec­ tate golurile existente In li­
pentru că aceste absenţe dere­ obştesc. „SInlem o organizaţie tat timp de mal multe ore so­ comotive Diesel şi electrice, fochîşti, operatori, cît şl ei de fructe obţinute, este de­ tuat nlc! pe 200 de hectare, iar vezi, să se Iraprejmulască şl
glează procesul de producţie'*. de portid puternică — în da­ luţii, n-ar fl făcut propuneri pentru gr. III C.T. şl L. parte de a putea f! considerat fertilizarea s-a efectuat abia pe protejeze toate plantaţiile, să
In luna octombrie exploata­ rea de seamă se arată că 41 care „să fie cuprinse în pla­ Pentru luna decembrie se preconizează a se începe ca satisfăcător. Pe lingă con­ cîteva zeci de hectare de plan­ se instaleze spalierl In livezi­
rea a trecut printr-o perioadă la sulă din întregul efectiv nl nul de măsuri". Pentru că tot cursurile şcolilor de scurtă durată gr. I, II L şi miş­ diţiile naturale mai puţin fa­ taţii. Nici aplicarea stropirilor le Intensive şi să se Impulsio­
mai dificilă, consecinţa unor exploatării sint comunişti — ce au spus în adunare au spus care. Tot în toamna aceasta au fost recrutaţi şt în­ vorabile producţiei de fructe, şi a tăierilor nu se bucură de neze lucrările dc îngrijire a
rezultatele nemulţumitoare îşi
greutăţi apărute In procesul aceasta este o adevărnlă forţă, cu toată răspunderea şl exi­ drumaţi spre diferite şcoli peste 400 tineri care se găsesc explicaţia şl In slaba mai multă atenţie. Conduceri­ plantaţiilor existente. Cadrele
le cooperativelor agricole, ca­
genţa, cu Încrederea specifică vor întoarce în curînd ia locurile de muncă în mese­ preocupare a conducerilor u­ drele tehnice şl cooperatorii tehnice din unltătl cunosc bi­
comuniştilor. Şi, poate, aceas­ riile pentru care se pregătesc. nor cooperative agricole, a ca­ din Unirea, Haţeg, Densuş, Te- ne rolul ş! Importanţa reali­
ta e garanţia cea mai de preţ In atenţia conducerii Regionalei de căi ferate De­ drelor tehnice şi a cooperatori­ iu, Ohaba, Rădulcştt, Spini, zării în condiţii agrotehnice
superioare' a Întregului volum
a strădaniilor viitoare, a suc­ va stă în continuare pregătirea, creşterea, promova­ lor pentru a contracara influ­ Bobîtna, Geoagiu, Romoşel. de lucrări ce trebuie efectuate
rea şi specializarea cadrelor pentru fiecare loc de
Rodnicia cesului. muncă. enţa negativă a factorilor na­ Mărtineştl, Beriu şt din alte In livezi. Dar prezintă o deo­
turali prin executarea în con­
unităţi au uitat parcă de exis­
sebită importanţă cit Interes şl
S. POP
diţii ireproşabile a lucrflrilor tenta livezilor şi aşteaptă doar răspundere se depune pentru a
de întreţinere şl îngrijire a li­ să obţină producţii şl venituri aplica In practică tehnologiile
vezilor. din pomicultură fără a acorda de lucru recomandate pentru
muncii minereşti / le ce s-au manifestat pină a­ Insă Îngrijirile necesare livezi­ sporirea producţiei de fructe,
Firesc era ca din deficiente­
lor. Este oare posibil ca In a­
fructificării
cum în privinţa
depline a potenţialului produc­ semenea condiţii să poată fl pentru creşterea randamentului
livezilor. In această privinţă,
însem­
recuperate Investiţiile
(Urmor® din pag. 1) prevăzute buncăre şi silo­ tiv nl plantaţiilor de pomi să nate ce s-au făcut pentru în­ este de aşteptat ca şl aportul
zuri tampon pentru cărbu­ lie trase învăţămintele cuveni­ fiinţarea plantaţiilor 7 Practi­
ll ara (n continuare meca­ ne. Puţul principal de ex­ te şi să se pornească cu hotărî- ca a dovedit cu prisosinţă că organelor agricole judeţene ji
nizarea operaţiilor din aba­ tracţie va fi echipat eu in­ re la iniţierea unor acţiuni e­ o recoltă bonă de fructe nu se al specialiştilor de la între­
tajele frontale, locul unde stalaţie cu skip de mare nergice menite să asigure o obţine dectt atunci cind In li­ prinderea pentru producerea,
se decide soarta intregii capacitate, creindu-se posi­ bază trainică producţiei de vezi se efectuează cu conştiin­ industrializarea şl valorificarea,
producţii. Ce se va între­ bilitatea ca prin acest punct fructe din următorul an al ac­ legumelor ş! fructelor să se fa­
prinde tn viitor tn acest să fie preluată întreaga pro­ tualului cincinal. Finalizarea «­ ciozitate şl răspundere toate
sens, avind In vedere că ducţie a minei. cestui deziderat a rămas însă lucrările ; săpatul In jurul po­ că mal din plin sim(it tn ter­
mina Dupeni a dobîndtt deja — Cunoscind bine auinttil la periferia preocupărilor de milor, stropitul, tăierile, ferti­ men prin impulsionarea ritmu­
o vastă experienţă pe linia considerabil pe care II va sezon, factorii răspunzători de lizarea şl protejarea împotri­ lui de lucra la toate acţiunile
perfecţiunii tehnologiilor de lua mecanizarea şi automa­ soarta producţiei de fructe do­ va rozătoarelor. Rău este însă de sezon în pomicultură.
extracţie ? tizarea proceselor de lucru vedind o Inexplicabilă lipsă că urmărirea realizării acţiunilor
— SfatuT nostru a investit în subteran — ne spunea de răspundere faţă de executa­ respective a fost scăpată din
ţi va investi (n continuare fouanljuî Titus Costache, in­ rea lucrărilor ce se Impun în vedere şi de către consiliile
importante sume de bani, giner şef electromecanic — livezi. Raportate la perioada tn populare comunale şi organe­
care trebuie să se regăseas­ aportul nostru va creşte care ne aflăm şl la volumul le agricole judeţene.
că din plin In promovarea considerabil. De aceea, fucă mare de acţiuni ce trebuie e­ Pentru redresarea slluatle! Manifestări
laturilor calitative ale în­ dc pe acum, ne preocupăm fectuate In pomicultură, reali­ pomlculturll şl realizarea Inte­
tregii noastre activităţi — de calificarea corespunză­ zările de pînă «cum stnt 6ub grală a sarcinilor ce slau în
spunea în continuare direc­ toare a cadrelor, care tre­ orice critică. Atît la executa­ faţa lucrătorilor din această ştiinţifice
torul tehnic al minei, Dacă buie să cunoască bine ce rea arăturilor ş! săpării în ju­ ramură de producţie se Impun
in 1965 se extrăgeau cu sus­ trebuie să-i dea utilajului DEVA. In organ izarea Co­
ţinere metalică doar 86 000 pentru a-l putea folosi la în­ rul pomilor, la completarea go­ a te n ti el cîteva acţiuni care re­ misiei judeţene pentru di­
tone cărbune, astăzi am a­ treaga capacitate. lurilor în plantaţiile tinere, cit clamă maximă urgenţă. Pe lln- fuzarea cunoştinţelor cui- j
juns să obţinem din abata­ — Minerul mecanizator şl In aplicarea de îngrăşămin­ gă desfundarea grabnică a tu­ tural ştlinţlllce, o brigadă
jele frontale susţinute me­ este o meserie nouă fn mi­ Vedere panoramică a Lndn ici minei Dllja. Foto : I. LICIU te şl a tratamentelor de Iarnă ştiinţifică — formă specill-
talic 1,3 milioane tone. De nerit — ne mărturisea şeful turor suprafeţelor ce urmează câ de educaţie şl informa­
asemenea, producţia de căr­ de brigadă Emil Kopadi din s-a demarat Intr-un ritm sur­ a se planta în primăvară, este re a maselor — s-a depla­
bune extrasă cu tăiere şi în­ cadrul sectorului VIL Prac­ sat în satul Săliştioara, râs-
cărcare mecanică va ajunge tica a demonstrat rolul pe punzlnd la unele întrebări
la sfirşitul anului 1971 la care ll avem noi cei care «le cetăţenilor Grupul de
800 000 tone. Numai in acest minuim maşinile şi utilajele specialişti a fosf compus ,
an am fost dotaţi cu două pentru ca acestea să func­ din profesorii Petru Hert,
complexe mecanizate de ma­ ţioneze fn bune condtţiuni. Olimpia Stan şi Adriana
re capacitate, ce asigură — Desigur, şi de felul Tisu, medicul Maria Bercea
realizarea unor randamen­ cum ne organizăm munca şl juristul Paul Kaln
te de peste 20 tone pe post, in abataj pentru a folosi
Tot
căminul
recent, la
Conform studiului tehnico- din plin timpul de lucru, cultural din satul Foii, s a
ecanomic aprobat piuă in depinde succesul fiecărei zi­ Hunedoara. ,,E băiat bon — ne-a spus mama. Cu desfăşurat o „seară ştiinţi­
1975, vom mai primi astfel le — ne declara minerul Intr-o după-amlază am trecut pragul cosei cu Vasile care are numai 4 Juni. Despre flecare
de utilaje, precum şi un nu­ şef de schimb loan Scutaru nr 203, din Ghelar, unde locuieşte familia mine­ el ne înţelegem ca şf cu un om mare". Apoi am mama ne-a spus ce preferinţe ere. II cunoaşte fică" cu parficlp.irea cerce- i
măr însemnat de combine, de la sectorul III. Mai sint rului Mîhalache Drîmbă. Am fost primiţi de o vorbit de Costache, care are 13 ant, de Cezar, 11 aşa de bine de parcă ar avea unul. Unul singur. tâtorllor Maria Ctndea şl ‘
pe care le vom folosi in incă printre noi şi din aceia femele de statură potrivită. Ne-a făcut semn să ani, Onorlca, 10 ani, Mihâilă, 8 an!, loan, 6 ani, Dragostea ei — marea dragoste pe care numai Vasile Găinaru, de la Mu­
aliatajelc frontale cu susţi­ care mai trag chiulul. Noi, vorbim Încet. In camere plutea îz de gutui şl Veronlca, 5 ani, Monlca, 4 ani, Radu 2 ani şl de mamele ştiu s-o poarte nealtcratB pentru copiii zeul de arheologie din Deva.
nere individuală. comuniştii, prin exemplul busuioc. Paturile, aşezate ca la internat, erau o­ lor — o dăruieşte fiecăruia. La nici unul mal
Utilizarea pe o scară mai personal trebuie să-i antre­ mult. la nici unul mai putîn. Expunerile au losf tnso|ltc
largă a susţinerii metalice năm mai activ la muncă, cupate de copii. Mai mici, mai mărişori. Zece! de proiectil de diapozitive.
in galerii şi abataje va per­ deoarece numai aşa vom De vtrste diferite. De la 4 luni la 17 ani. Dor­ Şi tn timp ce treceam în revistă averea de
mite, desigur, reducerea reuşi să ne achităm cu meau somnul de după-amiază, supravegheaţi de nepreţuit a familiei Drîmbă, pe poarta casei a
consumurilor specifice la cinste de sarcinile pe care privirea grijulie a mamei lor. In casa aceasta intra» tatăl celor zece copil. Pe chipul lu! aspru
materialul lemnos. Astfel, le avem. a înflorit un zimbet cald, cind soţia î-a spus că
consumul la lemnul de mi­ — Munca cu omul, care am simtlt cu adevărat că viaţa are o conti­
nă t>n ajunge in 1975 la s-a dovedit cea mal eficien­ nuitate Infinită... Ne-au g«rantat-o cei 10 urmaşi „toti copiii au mîncat bine azi. au fost cuminţi.
14,5 mc, cu peste 3,5 mc mai tă — ne spunea tehnicianul ai familiei Drîmbă. Acum dorm In linişte".
puţin decît se realizează in Furdui Alexe, secretarul or­ După ce le-om privit un timp somnul celor — Cu ei nu te plictiseşti niciodată — ne-a
prezent, iar cel de cheres­ ganizaţiei de partid de la spus minerul Mihalache Drîmbă. Şl în vreme ce
tea urmind s<5 fie diminuat sectorul IV — trebuie inte­ zece viitor) cetăţeni, ne-am retras in curte pen­
cu peste 2 mc. Trebuie, de grată organic în activitatea tru a discuta despre felul cum Işi trăieşte viata soţia lui s-a retras penlru a-i pregăti cina, con­ HUNEDOARA, tn prezenţi a
asemenea, să amintesc că fiecărei formaţiuni dc lu­ cotidiană familia Drîmbă. Pachia Drîmbă, mamă tinuăm să discutăm. Am vorbit despre meseria peste 400 de părinţi, la Şcoa­
fn paralel cu îmbunătăţirea cru. Suportul solid al reali­ eroină, ne-a vorbit despre bucuriile pe care i le pe care o profesează, despre copil. Cind am în­ la generală nr. I din Hu­
calităţii cărbunelui livrat zărilor noastre viitoare de­ ceput să discutăm despre soţie, minerul Miha- nedoara, a avui loc, din
preparaţlei avem posibilita­ pinde fn mare măsură de oferă copil!. A ocolit să ne vorbească şi despre iniţiativa comitetului Lf.T.C,
tea să reducem preţul de aportul fiecăruia fn pro­ greutăţile fireşti pe care le are cn mamă. Zece lache DrlmbB s-a aprins la vorbă. Ne-a spus cu — cadre didactice, in cola­
cost al tonei de cărbune cu cesul de producţie. vieţi de îngrijit, dc supravegheat nu-1 un lucru duioşie că „dumneaei munceşte mult, doarme
cel puţin 20 lei. Participarea colectivului uşor I Ea Insă nu a amintit nici o vorbă despre foarte puţin noaptea. Nu stă în loc decît nu­ borare Cu comisia politico-
— Pxnă in 1975 întregul de mineri de la Lupe ni la acestea. A spus cB soţul el munceşte mult la mai atunci etnd se odihneşte. E o adevărată ma­ Ideologică a comitetului
plan de transport la mina dezvoltarea bazei energetice municipal al U.T.C.—un reuşit
noastră va fi modernizat — a ţării este desigur ridicată mină, unde este şef de schimb. Salariul pe mă ! Eu nu prea am timp s-o ajut. Cind mă în­ simpozion pe tema „Să ne
ne informa ing. Constantin tn actualul cincinal la cote care-1 primeşte nu e mic : între 3 şl 4 mii lei, torc de la şut, femeia îmi povesteşte despre fie­
Tcodorescu, şeful serviciului superioare. Investiţiile mari plus alocaţia de stat a copiilor care este sub­ care ce-a mai făcut şi ce-ar mai vrea. Veronica educăm copiii in spiritul dra­
tehnologic. Cind spun acest care se fac fn acest cîmp stanţială. „Dar dacă nu şlii să te gospodăreşti îşî doreşte o minge — îmi spune oa, Monlca o gostei neţărmurite faţă de
lucru mă gindesc fn primul minier al Văii Jiului tre­ partid, ţaţă de patria noas­
rind la transportu 1 din sub­ buie să aibă o reflectare di­ în cazul cind ai de crescut 10 copii, salariul II păpuşă, Radu un tren, loan o maşină mecanică, tră socialistă".
teran care se va face pe rectă Iu cantităţile sporite poţi cheltui Intr-o jumătate de lună. Lor lc tre­ Costache un zmeu... Eu nu fac altceva decît
benzi, doar 15-20 la sută din de cărbune care vor fi ex­ buie mîncnre consistentă, Ie trebuie haine, ju­ sâ-i spun cumpără-i. da. cumpâră-î, da... Doar nu Au vorbit învăţătorul
producţia provenită din trase fn următorii ani. Mi­ cării Trebuie sB le spui poveşti, să -1 «alinţi... Cam poţi să le furi copilăria !". Şotron f a/ăr. secretarul or­
blocurile din amonte de ga­ nerii, specialiştii, in frunte asla-î munca mea. Ziua mi-o Împart numai pen­ ganizaţiei de partid pe şcoa­
leriile dc coastă va mai fi cu comuniştii sint hntăriţi ...Tirziu spre seară din camere răzbeau spre lă. judecătorul loan Crişan,
transportata rw vagonefii. să transpună fn practică tru rezolvarea acestor probleme. Dc Altceva noi clinchete de clopoţei şt sunete de muzică.
Ne-am gindit şi la unele ficenre obiectiv propus, să n-nm timp" — a continuat mama celor zece Atunci am avut impresia că In această casă o oiilerul de miliţie Yaleriu
soluţii tehnice care permit 1 valorifice din plin rezerve­ copii. mare orchestră a începui să inlerprel eze o sim­ Malas şi muncitorul Clicor-
înlăturarea oricăror gîluiri le interne de care dispune O vreme a tăcut. Işî frâmînta în mlinj şortul. ghe Mcdrca
în fluxul de transport. In mina in prezent pentru a fonic : SIMFONIA Virili.
at'est scop, în principalele face în viitor munca lor Discuţia am rcluat-o vorbind despre băiatul cel Familia DrlmbA «Ic l.i ccî mal mte ptnA U ecl mal m a­ IOAN VLAD
puncte din subteran, sint mereu mai rodnică. mare, Gheorghe, elev la Şcoala profesională din re, „ta plen". N. PANAITESCU
J