Page 70 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 248 O DUMINICA 21 NOIEMBRIE 1971 3

EIDOSCOP CÂUTIND, 0 VIATĂ, COMORI I M o ţă

i Toamna, cind j
Sondorlt sint oameni ca le de la Baia de Arieş, ori ei, sărbătoarea ieşirii la
Fata din toţi oamenii. Da, intr-ade­ argilele refractare de la pensie nu înseamnă despăr­ 1 se numără...
ţire, ci un omagiu adus 0-
Daneş-Şuncuiuş au fost în-
văr, dar mai trebuie adău­
sînt tari, pasio­
gat că ei
mului care şi-a dedicai a-
dirijată de la suprafaţă de
naţi de meseria lor şi con­ tilnite in adîncuri de foreza tiţia ani pentru muncă. stagiunile
La şedinţa festivă care a
ştienţi că pasiunea cere răb­
el.
pădure dare şi perseverenţă. Au o zona Teliuc-Ghelar, coordo- sediul secţiei din Poiana Rus­
avut loc
Din anul 1956 lucrează in
zilele trecute la
muncă nobilă, dedicată
în
totalitate descifrării tainelor nînd o perioadă de timp şi căi a l.P.E.G. Deva, sondo­ i Numită (prin concurs) la
pămintului. Pe poteci uitate rii au exprimat prin cuvin­ | 7 octombrie ac. biblioteca- i
Dinspre Inima miyiţilor in munţi sau pe văi umbri­ te simple calde mulţumiri ; ra din Velei, Smaranda Ni- J
se strecoară sfioase ia va­ te, paşii lor au deschis dru­ celui care i-a îndrumat, u- i ca, a fost „uitată" aici de
le două firicele de apă. Oa­ muri noi. In multe din a­ rindu-i fn continuare mulţi î către superiorii ei de la ju-
menii le-au botezat Lăpuş- ceste locuri au luat fiinţă ani de viaţă, rugindu-l să j deţ, lăsată să-şi desfăşoare
nic. Celui din stingă i-au fn ultimii ani noi mine, de fie mereu alături de oameni, j activitatea după cum va
zis Mare, celui djn dreap­ unde sint smulse adincuri- iar gîndul să-i fie la seme­ ■ crede dtnsa că e mai bine.
ta Mic. Ceva mai jos de lor valoroase carate ale bo­ ţele turle ale sondelor. i Nimeni nu i-a explicat teh- |
la locul numit Gura Apei, găţiilor subterane. — Am lucrat alături de | nica de lucru. operaţiile j
cele două fire de apă se Cu un astfel de om ne-am maistrul Vreja aproape 10 | din scrîple, nimeni nu-i pre- ;
înfrăţesc. Dintr-o dată întilnit zilele trecute la ani — spunea in cuvînlul ; Unde organizarea unor acţi- :
trupul apei creşte. Şi mai sonda nr. 235 Nădăştie din său maistrul loan Miheţ, j uni specifice de bibliotecă j
departe curge de-acum nă­ Poiana Ruscăi. Maistrul cel care a preluat ştafeta i sau deservirea filialelor, j
valnic Riul Mare, ale că­ Constantin Vreja, că despre muncii la sonda 235. Ne-a i Molivul se pare că e o vii­
rui ape vor fi zăgăzuite m cl este vorba, încheia ulti­ învăţat cum să muncim cit i loare chemare la o viitoare
anii ce vin în chingile de mul său schimb de lucru mai bine, să ne comportăm instruire care va avea loc
fier şi beton ale barajelor din cariera de sondor. Ulti­ aşa cum trebuie în societa­ alunei cind se va ţine. Dar
— izvoare de forţă şi lu­ mele sfaturi părinteşti date te, in familie. Cind aveam pînă atunci? Păi, pină a­
mină pentru ţară. Câutind ortacilor, ultima semnătură greutăţi ne sfătuia ca un tunci, bibliotecara vine la
parchetele — locurile de în cartea de procese verba­ părinte, dar ne şi dojenea slujbă după orar, descuie 0-
muncă ale forestierilor, ale le au marcat clipa despăr­ atunci cind greşeam. Anga­ daia cu cărţi, se ullă la
acestor bărbaţi neînfricaţi ţirii de sonda lui dragă, ală­ jamentul nostru al tuturor cărţi, mai citeşte vreun ro­
ai pădurii, urcăm pe Lă- Cartlogul — u d q o u sport practicat de cei mici — face ,,pr!mU paşi" şl In Judc(ul nostru. turi de care şi-a petrecut nu poate fi altul decit ace­ man că nici aşa n-o deran­
puşmcul Mare fn sus. Aici mulţi ani din viaţă. Poate la de a ridica pe noi trepte jează nimeni. Iar dnpă «cur­
e iarnă in toata regula. că acum o dată cu ieşirea lucrările de foraj de la mi­ munca sondărească, exem­ gerea timpului încuie şl
Zăpada trece peste pantofi, sa la pensie mulţi presupun na Deva şi din zona unde plul său de cinste şi corec­ pleacă. NI se comunică de Ia
un băieţaş de ţapinar, de DESPRE DECEBAL că maistrul Vreja o va uita se află astăzi cariera de titudine Să rămînă pentru Comitetul pentra cultură şl
vreo patru anişori, şi-a Nicidecum. Pasiunea pentru calcar Crăciuneasa. In total, totdeauna in mintea noas­ educaţie socialistă al Jude­
construit din două crengi muncă a acestui om, care peste 196 kilometri gaură de tră. ţului că bibliotecara a fost
de brad o sănioară şi se a- In nrmg cu dncl ani, la Decebal şl l-a dus lui Traian că localitate de lingă Alba de la virsta de 16 ani a sondă, la realizarea căreia Un om părăseşte locul de chemată la Instruire (în sftr-
vintă curajos pe un po- Grammenl, sat grecesc din a­ capul, la Rannisiorum...". lulia. fost nevoit să-şi cîştige sin­ maistrul Vreja şi-a adus din muncă pentru a se bucura şit) dar nu... s-a prezentai.
vîrniş. Obrajii ii ard ca un propierea localităţii antice Phil- Desigur, după cum se cu­ ★ gur o bucată de piine, va plin contribuţia. Cifra pare in continuare de binemeri­ Cum şl căminul cultural
boboc de trandafir înroşit. 1 ipi s-a descoperit o stelă fu­ noaşte, Tiberius Claudius Ma­ A avut Decebal urmaşi ? Se rămine vie. la prima vedere modestă, tata odihnă a anilor de pen­ din Velei (director tovară­
Ajungem la cabana fo­ nerară care pentru istoria ţă­ ximus nu l-a prins pe Dece­ A lucrat mai intli ca dar ea reprezintă cu apro­ sie. A muncit, şi-a adus o şul Lazâr Turcu) a Intrat tn
restierilor de pe Lăpuşni- rii noastra prezintă o impor­ bal ci doar l-a ajuns din ur­ pare că da. Una din ultimele muncitor necalificat la son­ ximaţie distanţa dintre Te- contribuţie de seamă la pu­ reparaţie absolut capitală,
scene ale Columnei lui Tra-
cui Mare. Ţapinarii nu-s tanţă deosebită. mă, deoarece, aşa cum afirmă dele de la Ploieşti. In anii liuc şi comuna sa natală nerea in evidenţă a nume­ înseamnă cH activitatea cul­
acasă. In prag ne intimpi- Stela funerară, scoasă la Si istoricul antic Dîo Cassius, ian înfăţişează un 'episod in­ socialismului a zeuşit să din Mehedinţi. Cum s-ar roase zăcăminte de substan­ turală de la centrul de co­
■ ă o fală. Bucuroasă de Iveală In urma unor îndelun­ precum $i mărturia unor scene teresant ; după o urmărire dobîndească tot prin mun­ zice, maistrul Vreja s-a le­ ţă minerală utilă, a crescut mună se desfăşoară c!nd şl,
oaspeţi, plină dc voioşie. de pe Columna traiană, Dece­ dramatică, soldaţii romani reu­ că diferite trepte în califi­ gat prin această gaură de alaiuri de el numeroase ge­ mal ales. pe unde poate.
Ride într-una, glumeşte. gate săpături conduse de ar­ bal s-a sinucis, iar veteranu­ şesc să prindă doi copii daci, carea sa profesională. De 20 sondă imaginară de locurile neraţii de sondori. Acest om Deci, centrul de comună
— Ce faci aici, în pă­ heologul omerican Michsel P. lui respectiv nu î-a rămas de- In vîrstâ de aproximativ 10-15 de ani, adică de la înfiinţa­ unde a muncit atiţia ani. nu-şi va uita niciodată or­ seamănă cu un pustiu cul­
dure ? — Întrebam. /Ista Speidel, profesor la Universi­ cît să-i ducă lui Traian capul ani. Grija soldaţilor de a-i rea întreprinderii de pros­ Desigur, şi de aici înainte tacii ! Va veni mereu aici tural. Pentru a deveni iarăşi
aştepta. S-o aţiţăm la vor­ tatea din Honolulu (S.U.A.), regelui dac. prinde vii demonstrează că a- pecţiuni şi explorări geolo­ el îşi va aduce aminte de pentru a-i sfătui sau poate o oază fertilă In arfa cul­
bă. Citeva minute în şir ne reprezintă o Inscripţie săpată cestia erau fii de nobili (Am­ gice Deva, lucrează in ca­ oamenii pe care i-a format pur şi simplu să-i vadă. turală a Judeţului, factorii
spune cu mîndrie că trăieş­ pe piatra de mormint a unul Importanla inscripţiei rezi­ ploarea întoarcerii In triumf drul acestei unităţi. Cfnd fu decursul anilor, de bucu­ Maistrul Vreja a promis a­ de răspundere ar trebal 6&
te in pădure de aproape veteran din războiul daco-ro- dă în faptul că tn primul rlnd la Roma se măsura după nu­ vorbim astăzi despre bauxi­ riile, necazurile sau speran­ cest lucru, sondorii din Po­ purceadă la nişte măsuri, că
trei ani. A venit din Mol­ man (105-106), Tiberius Claudlus ea ne informează despre nu­ mărul prinşilor nobili). Cum ta de Ia Oradea trebuie să ţele pe care le-a trăit ală­ iana Ruscăi îl aşteaptă şi altfel ne apucă primăvara,
dova, cu fraţii la lucru. Şi Maximus. Conform obiceiului mele celui ce comanda ceata sculptorul Columnei acordă o ne gindim că nea Costică a turi de ei. Mulţi sondori ca­ sint siguri că va reveni In cfnd, după cum bine se ştie,
a rămas aici. Cabanieră. antic, Inscripţia vorbeşte de­ călăreţilor trimişi pe urmele mare atenţie acestui episod, fost printre primii sondori re şi-au luat zborul de sub curind în mijlocul lor. începe o altă stagiune...
Are grijă de 28 de fores­ spre cariera militară a acestuia, Iul Decebal, şi In al doilea s-ar putea ca aceşti copii să care au delimitat noua zo­ „aripile" lui sînt astăzi
tieri. Curăţă, spală, găteşte, dar Important este pentru noi rlnd. numele localităţii In ca­ fi fost ai lui Decebal. Nu se nă mineralizată. Complexe­ bucuria trudei sale ; pentru D. CORNEL C. D.
citeşte cărţi, ascultă ra­ finalul; „...A fost făcut subo-. re. sau lingă care se afla Tra­ ştie. Mai mult nu se Ştie, de­
dioul. Are un timp foarte ian la terminarea războiului. ocamdată, nimic despre ei (Cei
încărcat. Munceşte mult, fiter In ala a IM (denumirea Pină acum insă localitatea doi eroi — Meda si Cotyso —
cîştigă bine. unei formaţii militare romane Rannisiorum nu a fost iden­ care apar in filmul „Dacii", ţin
— O sa mai rămii la pă­ de către divnl Traian, de care tificată. Arheologul american de fantezia scenaristului Tilus
dure ? a fo31 făcut $i cercetaş în crede că ar fi vorba de o mi­ Popovîci). M ica publicitate
— Iubesc pădurea, mun­ războiul dacic si onorat de I. C. R. M.
ca şi... un ţapinar — În­ două ori cu distincţii pentru Vtnd casă eu grădină. Hu­ Vindem easă eu « eamer«,
cheie intr-un hohot de ris vitejie In războiul dacic 5! In SPORT-MAGAZIN nedoara, Romanilor S3. dependinţe «1 grădină, «I ca­
lă eu I camere, dependinţe
fata din pădure, cu nume cel parthic $! de către acelaşi «1 grădină, Tn oomuna Bani.
simbolic, Albina Cotos.. a fost făcut decurion tn aceeaşi Deva Vtnd Moakvlcl «OS. Deva, str. Informaţii, telefon 10, fami­
ala deoarece l-a prins pe FOTBAL. Ecourile strălucite.i victorii a tricolorilor Dr. P. Croza, 29. lia Dan.
asupra naţionalei, cehoslovace nu s-au stins. Doar o
după-amiază — miercuri — atenţia a fost polarizată Angajeazâ şefi depozite pentru depozitele din
ComoozitoruL. de campionatul primei divizii In echipele lor de Deva şi Petroşani.
club, internaţionalii au fost... mijlocii Să nc îngrijo­
o reze faptul acesta acum, in preajma meciului cu Combinatul siderurgic
Ţara Galilor ? Nu ! Chiar dacă galezi'i vin cu 0 Condiţii : conform H.C.M. 914/1968.
(novă) oameni din prima ligă Dobrin se simte in
Dimitrie Cantemir mare formă şi il bucură că adversarul de miercuri (323) Hunedoara
nu e improvizat din jucători, de mina a treia. Jiul,
invingind pe Dinamo, a acumulat ceva moral şi azi
joacă cu încredere în finala „Cupei Emeric Vogl“,
Dimitrie Cantemir a fost ş! cutie sferică) fiind consi­ împotriva Stelei. Poate se împodobeşte vitrina de cu sediul în str. Dr. Petru Groza, nr. 8
una dintre cele mai repre­ derat un maestru al muzicii trofee a clubului şi cu unul din fotbal... Miercuri,
zentative personalităţi ale arabo-persane şl turceşti. Dar Jiul a dat „echipei etapei" frei ;uc<5fon — Tonca, ANGAJEAZA DE URGENTA:
epocii leudale din istoria po­ pe lingă interpretare. Cante­ Cotormani şi Urmeş. Un semn al începutului dc per­
porului noslru şl învăţat de mir a inventat şl o notaţie formanţă ? ! Păcat cd tocmai acum Peronescu nu-şi întreprinderea de pros- - ingineri proiectanţi şi muncitori calificaţi în
factură enciclopedică. muzicală bazată pe 33 de aduce contribuţia sa valoroasă... După citeva rezulta­ meseria de strungar, pentru care se asigurâ ime­
Ceea ce se Ştie mai puţin semne împrumutate din lite­ te bune (de fapt, pe măsura posibilităţilor sale) echipa . I I « I V ■ diat locuinţa.
despre acesta este că pe rele arabe ale alfabetului Mureşul Deva se înscrie din nou in lupta pentru pecţium şi explorări
lingă preocupările sale Isto­ turcesc de atunci. S-a păs­ şefia clasamentului. Azi, mare derbi la Lupeni, intre - muncitori necalificaţi cu posibilitâfl de clş-
rice si geografice se ocupa trat chiar tratatul muzical al Minerul şi Ştiinţa. Să învingă cci mai buni ! tig pînâ la 1 800 lei lunar şi condiţii nelimitate
şl cu muzica, el era socotii lui Cantemir : „Cartea ştiin­ RUGB1. Liderul de toamnd, Ştiinţa Petroşani, fur­ geologice „Harghita
unul dintre cei niai remar­ ţei muzicale după felul lite­ nizează lotului naţional trei jucători — Dinu, Bărgău- de calificare in meseriile specifice combinatu­
cabili compozitori ai şcolii relor". naş şi Bucos. Tinărul rugbist Mihai Bucos, revelaţia lui siderurgic, dupâ cum urmeazâ :
turceşti. Compoziţiile Iul Dimitrie turului campionatului, a fost declarpt cel mai vred­ cu sediul în Miercurea Ciuc, - cocsari, furnalişti, oţelari, laminatori, lâcâ-
Dimitrie Cantemir a stu­ Cantemir (35 la număr) fac nic succesor al marelui Alexandru Penciu, cel care la
diat muzica orientală lirnp astăzi parte din muzica cla­ tuşi, macaragii, strungari, zidari şamotori.
de 15 ani, devenind un in­ sică turcească. Ele pot ti vremea lui a fost supranumit „Alexandru cel Mare" str. Gh. Doja, nr. 6 Se asigurâ imediat cazare in căminele mun­
al rugbiului. Sperăm că in mcc/ul-test de astăzi, cu
terpret desăvîrşif al instru­ ascultate uneori Ia radio Is- selecţionata poloneză, Bucos pa confirma, iar la 11 citoreşti şi masă ia cantină contra cost, cu de­
mentului nai |lluier drept tanbul, executate de lorma- decembrie. In Beziers, împotriva Franţei, urmaşul lui ANGAJEAZA : servire exemplară.
cu 7 găuri) si ta tambur (in­ |ta de muzică clasică a Ra­ Penciu îşi va cuceri propriul său renume. 0 ingineri mineri (302)
strument cu coarde ciupite diodifuziunii turce.
N, 5. 0 ingineri topografi
I-----
0 ingineri mecanici
Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Infor­
O r o i o g i i r a r e maţii suplimentare se pot obţine prin telefon nr. întreprinderea de reţele
1821 Miercurea Ciuc.

care au dat dov.idă construc­ suri cu cuc ale meşterilor din
torii. De pildă, ceasornicul Pădurea Neagră $i altele care electrice Timişoara,
executat de vestiiul maestru lac să răsune o dată cu tre­
Antonj Mollzer din Vjena. tn cerea fiecărei ore acordurile PIAŢA ROMANILOR nr. 11
secolul al XVJI-lea, indică şi unei gavole sau mazurci, ecou
astăzi — după o „reparaţie melancolic al unor apuse Autobaza transporturi OFERĂ SPRE VINZARE DIN STOC ÎNTREPRINDE­
capitală" — cu deosebită pre­ vremi. RILOR SOCIALISTE URMĂTOARELE: oţel rotund de
cizie ora, ziua şi luna. Alături, Colecţia cuprinde de ase­ 30 mm. cablu de fracţiune îincat de 9 mm. Iunie alu­
o altă pendulă in stil baroc, cu menea citeva exemplare dintre auto Hunedoara miniu de 16 mm. şuruburi mecanice, piuliţe, izola­
figuri sculptate In lemn po­ primele ceasornice de buzunar tori N 97 cu suporţi drepţi şl alţi Izolatori ceramici,
licrom. conslruhă de Fra n tz cum ar fi ceasul cu carcasa conductori AFY1 de 10 mm , cabluri lelelonlce, vopsea
Sleinbach din Raab In secolul din carapace de broască ţes­ ANGAJEAZÂ DE URGENJA de minlu de plumb, bandă Jaconette şl Kopper, încăr­
a! XVlII-lea, se învecinează toasă, în formă de ou, lucrat 0 ŞOFERI CU CATEGORIILE E Şi D PENTRU cătură A + B de vară şt de Iarnă, cleme electrice, con­
cu un ceas deşteptător din me­ tn secolul al XVIMea de mais­ TRANSPORTURILE INTERURBANE ŞI DE CALATORI. fecţii metalice diverse, uşi de firidă, piese de schimb
tal aurit care clnlă „Hora u­ trul George Prior din Londra, Salarizarea se face In acord, reallzindu-se clşligurl pentru aparataje de Joasă tensiune, burghie şl dălţi
nirii". Din numeroasele pen­ un altul executat de fiul aces­ medii intre 2 500 — 3 500 tel lunar. pentru lemn, scăriţe de urcat pe stllpi de lemn şl be­
dule tn sili Empire, deosebit tuia Edward, apoi ceasuri tur­ CONDIŢII î ton etc.
de interesantă este cea cu ceşti. ceasuri care se Întorc cu Solicitanţi} să nu aibă antecedente penale şl conlrac- Pentru Informaţii suplimentare adrcsaţl-vă serviciului
frumoase coloane miniaturale ajutorul unei cheiţe etc. tul de muncă desfăcut pentru abateri disciplinare. aprovizionare, telefon 12704.
din alabastru si cu un fronton L-am lăsat pe meşterul Fo-
împodobit cu figuri alegorice gcl aplecat peste un strung (321) (320)
din lemn aurit, înlruchipînd miniatural, confectîonind o de­
zeităţi din Olimp. In centru, licată piesă pentru un ceas
un cap de satir care-şî mişcă descoperit de curlnd... printre
ochii In ritmul bătăilor penriu- vechiturile dintr-un pod. Pes-
lei. alături Hefaistos bale har­ le cîtva timp un ornic salvai
nic cu ciocanul intr-o nico­ de la pieire sigură îşi va ală-
vală In timp ce un Cupidon lura veselul său tic-tac ce­
îşi ascute delicnta-i săgeată la lorlalte piese din colecţie.
o tocilă. Bineînţeles, că din co­
lecţie nu lipsesc vestitele cea­ S. LEONARD D E V A : Stan Ia moştenire dlomagazlnul femeilor; 10,30 P a ­ Korsaknv; 21,25 Intermezzo dan­ ră — pregătiri la MUnchen;
(.,P a tria -); A dispărut un Fra- rada ctntcciilui cu Doina Sp.\- sant cu orchestrele Horla Kop- 10.00 Postmcrldlani
gnnărd („Ario”) ; S I M E R I A : B ă ­ taru, Lili Ivanovn şi Salvatore cea şl The Ventures; 21.40 Stu­ 18,10 Film serial pentru tineret
tălia de pe Neretva — seriile Adamo; 11,00 Buletin «Ic ştiri ; dioul de poezie. Aspecte de la „Planeta giganţilor';
I I I („Mureşul41); H U N E D O A R A : 11,05 Intilnlre cu melodia popu­ recitalul „Laudă toamnei"; 22,flu 1‘j.Ot) vetre folclorice : „La poa­
Ritmuri spaniole („Sirterurgls- lară şi interpretul preferat; 12. 0 0 Dansul notelor; 23,00 nuleiin lele HAţcguluT. Emisiune
iul1*); Secretul planetei maimu­ Dc toate, pentru toţi; 13,00 Ra­ (Ic ştir!: 23,05 Simfonia a IX-a muzlcal-coregraflcă realiza­
ţelor („Constructorul") ; SAptă- diojurnal; 13,13 Recitalul pianis­ in Do major dc Prânz Sclui- tă cu concursul unor so­
mina nebunilor (,,Arta“); CA- tei Clara Haskil; 13,30 Noi în­ Ucrt; 23,50 Şlagăre In interpre­ lişti şl formaţii din Jude­
L A N : Fantasme („11 Jtinle”) ; registrări de muzică populară tări vocale şi orchestrale; ţul Hunedoara;
T F L 1 U C : Tn ghearele Invizibile cu Ionela Prodan, TUa Bărbii- Jocuri populare româneşti 0 , 1 0 19.20 1001 de seri;
dc
ale dr. Mabnsc („MineruI") ; Icscu, Maria Badlu, Ton Vădu­ Constantin Silvestri; 6,35—1,00 19.30 Telejurnalul de seară;
C H E I.A R : Povestirile piticului va şl Dezldcrlu A rdcleanu; 14, 0 0 Buletin de ştiri. 20.00 Reportajul săptâmlnll :
Blmbo („Minerul") ; P E T R O ­
Ş A N I: Tick... licit... tlck („7 No­ Unda veselă; 14.30 Ciută Mar­ „Poarta porţilor”;
Pendulă scit „Emptre” cu figuri alegorice din lemn aurit. iembrie") ; ...Şl caii se împuşcă, gareta Pîsiaru. Patty Pravo şi 20.30 „Trecea fanfara...". Emi­
15,00 Bulelln
siune de varietăţi eu pu­
Paul An 1<a;
dc
mi-i a ş a ? („Republica"); LU- ştiri; 15,05 Selecţitml din opere­ blic transmisă din stu­
Instrument de precizare a din ele aalvate prlntr-un ve­ P E N I: Hello, Dolly — seriile ta „Voievodul ţiganilor" de Jo- DUMINICA dioul de concerlo al Radio-
vremii, ceasul a devenit o da­ ritabil miracol de la distruge­ I-lf („CUItural11! ; Vlnâtoarea dc hann Strauss; 15,22 Cintcce şl 8.30 Sport şl sănătate; pentru tclcvlzlunli;
vrăjitoare
9.00 Matineu duminical
(„Muncitoresc") ; LO-
lă cu trecerea anilor şl un 0- re sau uitare, se află Insă şi N E A : Călugăriţă din Monza Jocuri populare; 13,40 Valsuri In­ copil; 22,55 Telejurnalul de noapte. s>
s>
biect de împodobire, fie a tn posesia cltorva colecţionari („Minerul") ; A N IN O A S A : Riscul strumentale; 15,55 Melodii dc 1 0 . 0 0 viaţa satului. Răspunderea LUNI
persoanei care-1 purta, fie a entuziaşti. Răpindu-$| din tim­ („Muncitoresc"); P A K O Ş E N I : George Grigorîu; 20, ÎS Concert organizaţiei de partid. E- 18.00 Ecranul — emisiune de In­
de mu 2 lcă populară; 16,45 Muzi­
locuinţei. In |ara noastră — pul lor liber, făclnd de multe Pomul de Crăciun („Energia") ; că uşoară; 17,00 Serial radiofo­ xcetuarca lucrărilor din formaţie şl critică cinema­ «
P E T It IL A : Preţul puterii („Mun­
tografică ;
această toamnă, pentru a
ca si In multe alte ţări din ori sacrificii materiale, confec- citoresc''); V U L C A N : 100 de do­ nic pentru tinerii Ascultători: realiza tn anul 1972 o pro­ 18.30 Clntcc şl Joc de pe malul
lume — există In cadrul unor tionlnd cu neasemuită migală lari pentru şerif („Muncito­ Iancu Jianu ; 17,30 Estrada du­ ducţie sporită. Pe traseele Oltului;
resc*); U R IC A V I : Los Tarantns
muzee secţii speciale care piesele lipsă sau deteriorate, („7 Noiembrie”); B A R B A T F N I : minicală; 15,00 Radiojurnal; 19,15 cincinalului in desene şl 18,13 Stop codru;
cadcne. Trece trenul
de
19.15 Publicitate;
prin exponate r eprezentative acesli oameni au dat o nouă Şarada (,.6 August"); O R A Ş T JF: Estrada duminicală; 20.00 Table­ Stîlpcnl. Să nu uităm : 19.20 moi de sert — emisiune
ta de «oară de acad. Cristofor
Articolul 120 — seriile I-II („Fln-
oglindesc evoluţia ceasului de viata inimilor îmbătrînite şi eărrt") ; G E O A C IU - B A l: ...Şi caii Siniionescu: 22,00 Radiojurnal : Fsie sezonul serelor ! Ne­ pentru cel mici; ss
<<
la oparitia sa si pină In zile­ obosite ale venerabililor stră­ se împuşcă, nu-i aşa ?; H A Ţ E G : 22,10 Panoramic sportiv; : glijenţele pot avea urmări. 19.30 Telejurnalul de aeară;
patrie
20.00 Imn ziditorilor de
le noastre, de la vestitul „Ou moşi ai ceasurilor moderne. Facerea lumii („Popular") ; Meridiane melodii; 2 2 . 5 0 Moment Muzicii populară; Spectacol literar-muzlcal
de Nurnberg" şi pină la cea­ Un asemenea entuziast co­ P R A D : Turnul de aramă („Stea­ poetic. Dc dragoste.. Lirică japo­ Ll#lO Să Înţelegem muzica — realizat pentru studenţi In
Meridiane
23.00
ciclu de iniţiere muzicală
melodii-
neză;
ua roşie") ; G U R A B A R Z A : în ­
surile cu cuarţ sau «leclroni- lecţionar este si pensionarul gerii negri — seriile 1-M („Mi­ 24,00 Buletin de ţllrl; 0,(13—t.li prezentat de cunoscutul di­ clădirea noului Institut po­
litehnic din Bucureşti;
ce Rudolf Fogel din oraşul nos­ nunii"); 1LIA : Trandafiri ro;;li Estrada nocturnă. rijor Lcunnrd Bren.stoln. 2 0 ,:tn Roman foileton „Marile
Renumită prin exemplarele tru. fost şef al secţiei de cea­ pentru Angelica („Lumina"). Emisiunea 1 : ,,Cc este m u ­ speranţe" (fi) ;
P R O G R A M U L II : 19,00 Romanţe
zica “ ;
sale — foni le multe do o va­ sornicărie din cadrul coopera­ Interpreialc de Ioana Radu; 1 2.01» Dc sira.iă pai» iei; 2 1 . 2 0 Dinamica socieiăţll rom â­
neşti. Ciclul „Conceptul de
loare incsiimobilă — este fă­ tivei „Mureşul" Deva, Deşi m o ­ 19,ÎS Teatru scurt. Bufniţa. Sce­ l 2 ,:tti Emisiune in limba maghia­ societate socialistă multi­
P R O G R A M U L T: ă.Od Buletin
ră îndoială secţia „Ceasul de-a destă ca număr de cxcmplnie. •Ic *tlri; (i.ej Concertul dimine­ nariu radiofonie dc Victor Fru n ­ ră ; lateral dezvoltată" ; ss
ză; 2(1,00 Bulei in de ştiri; 20 .«5
lungul vremii" din cadrul Mu­ colecţia — alcătuită cu dis- ţii; XM Radiojurnal; 7.L'> Avan­ Revista literară radio; 20..7.': Va­ 14,0 fi Spori. Rugbl : România — zi,5u „Steaua fără nume". Flo a­
Polonia. Transmisiune di­
rea din grădină;
zeului dc islrv'ie din Ploieşli, cernămînt şî pasiune — per­ premieră roiitliaiiA; a,un Sum a­ riat iunl pe aceeaşi temă — m u ­ rectă dc la Stadionul C iu ­ 2-.45 Din ţările socialiste. Ungn-
care airaci^ inu:i! zeci de iiiii mite vizi 1 otorilor să admire O rul presei; MS Ilustrate muzi­ zică uşoară; 20, t5 Suita sim­ leşti. Fu :l luni inamica _ ri:» — văznlâ din elicopter;
cale; 9,00 Ora satului; 10,00 Ra-
fonică „Sehcroznda" de RImskl
de vi/iKiioii din ţară si de scrie de piese deosebit de va­ Jocurilor olimpice de va­ 22,53 Telejurnalul de noapte.
peste hotare. loroase Mit prin frumuseţe
Cxemplnre rarisime, multe cit şi prin ingeniozitatea de Pendulă din bronz din Franţa ««colului al XlX -le*.