Page 71 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 71
i S
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 5 248 9 DUMINICA 21 NOIEMBRIE 1971
9i v.vt^vn^rnuvcrawi’ani'iwiJ w# »,w«uaw4 i-xn - vur.T.-^rmarrymviCTi*
| S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E | | S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E ] 1 I | S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E |
Dezbateri in comitete ale OXU. Prezenţe romaneşti
NAŢIUNILE UNITE 20. — ne separată, ci 4n cadrul ge pondent al Academiei Repu ATLAS Jâ *
Corespondentul Agerpres, C. neral al mijloacelor paşnice de blicii Socialiste România.
Alexandroaie, transmite: Comi soluţionare a diferendelor in In prima sâp’ămlnă, sesiu peste hotare Direcţiunea nu evifâ
tetul pentru problemele juri ternaţionale mijloace care, du nea s-a desfăşurat In şedinţe
dice a) Adunării Generale şi-a pă cum au subliniat şi alţi de plenare $i de lucru In care au nici o cheftu/a/â • M
concentrat atenţia asupra punc legaţi, trebuie să formeze obi fost discutate probleme refe Prof. dr. ing. V. Harnaj La Varşovia s-au încheiat In curlnd, Biroul Fede
tului intitulat „rolul Curţii In ectul unui studiu exhaustiv, ur ritoare la strategia dezvoltării, (România), preşedintele „A- convorbirile dintre delegaţia ral dc Investigaţii îşi va
ternationale de Justiţie". Nu mat de măsuri concrete pentru rolul ştiinţei şi tehnologiei în pimondiei" — Uniunea mon Consiliului Naţional pentru sărbători cu 1ast instalarea
meroşi delegaţi au relevat ne transpunerea în practică a tu micşorarea pagubelor produse dială a asociaţiilor apicole Ştiinţă şi Tehnologie din
cesitatea aplicării in viata in turor concluziilor sale. de dezastrele naturale şi la a — a prezidai lucrările con Republica Socialistă Româ in casă nouă. Noul său se
diu este un building de 14
ternaţională a principiilor pri plicarea tehnicii spaţiale In ferinţei internaţionale a fi nia, condusă de Gheorghe etaje, a cărui construcţie
vind reglementarea paşnică a dezvoltare. Concluziile dezba lialei „Apimondiei" din A- Cioară, preşedintele Consi a costat nu mai puţin de
diferendelor dintre state. GENEVA 20 (Agerpres). —- terilor vot fi supuse aprobării merica de nord şi centrală, liului, şi delegaţia Comite 100 milioane dolari. Trei
Delegatul român, C. Ciobota- La Geneva se desfăşoară pină Adunării Generale a O.N.U, desfăşurate la New York. tului pentru ştiinţă şi teh dintre nivelele edificiului
nică din
Polonia, condusă
ru, n subliniat că dintre mij la 27 noiembrie a.c., lucrările Comitetul a definilivat rapor Lucrările conferinţei s-au de preşedintele Comitetului, sînt dispuse la subsol. A-
loacele de rezolvare a diferen celei de-a 15-a sesiuni a Co tul privind aplicarea calcula axat In principal asupra u Jan Kaczmarck. Au fost a ceslea fiind datele proble
delor, Carta si dreptul interna mitetului consultativ O.NU. toarelor electronice în folosul nor probleme privind extin bordate, cu acest prilej, pro mei, se poale afirma că
ţional contemporan au respins pentru aplicarea ştiinţei $i dezvoltării — iniţiativă ce n- derea colaborării internaţio bleme legate de modul în serviciile din subordinea
nale in sfera
apiculturii,
1n mod categoric recurgerea ta tehnicii In folosul dezvoltării. parţine delegaţiei române Ia sprijinirea eforturilor ţări care sînt îndeplinite preve lui Herbcn Hoover jr. vor
forţă, orice mijloc de presiu La lucrări participă oameni de O.N.U. Raportul urmează să lor in curs de dezvoltare derile acordului de colabo poseda imobilul public cel
ne sau constrîngere, orice în Ştiinţă din întreaga lume, în fie prezentat la viitoarea se prin asistenţă tehnică în a rare şi cooperare in dome mai costisitor din Was
cercare de încălcare a Inde tre care si prof. dr. docent siune a Adunării Generale a cest domeniu. niul cercetării ştiinţifice şi hington.
pendentei $i suveranităţii altor Irlmia Staicu membru cores Organizaţiei Naţiunilor Unite. tehnice dintre cele două in
- \
state. Carta si dreptul Interna După terminarea confe stituţii. S-a convenit elabo Soluţie îndoielnica
tional nu recunosc alte mijloa rinţei, prof. dr. ing. V. Har- rarea unui program de coo
ce de soluţionare a conflictelor na) a fost delegat să parti perare in domeniul ştiinţei
Firma „Matsushila Elec
în afara celor paşnice. cipe, din partea „Apimon şi tehnicii pe următorii, ani, tric Industrial Co." a pro-
Curtea, a adăugat vorbitorul, Declaraţia M.A.E. diei" la lucrările Comitetu care să cuprindă probleme )>us muncitorilor săi un
lui pentru problemele eco
poate si trebuie să joace un nomice al Adunării Genera complexe de cercetare, de mijloc inedit de a se re
rol mult mai important în re interes comun Documentul laxa şi dc o combate ten
zolvarea pe cale paşnică a le a O.N.U. şi să recoman final a fost semnat din par siunea nervoasă In camere
conflictelor internaţionale. El a al R. D. Vietnam de acestui organism o scrie tea română de Gheorghe special amenajate, ei pot să
arătat însă că rolul Curţii tre de propuneri privind dezvol Cioară, iar din partea polo brutalizeze păpuşi de mă
buie dezbătut nu ca o chestiu- tarea cooperării internaţio nă — de Jan Kaczmarek: rimea unui om, fixate în
HANOI 20 (Agerpres). — situate in partea de apus a
Purtătorul de cuvint al Minis provinciei Quang Binh. Ca ur nale in domeniul apiculturii La semnare a fost prezent suporturi. In acest fel, du
terului Afacerilor Externe al mare — se arată în declara şi măsuri pentru ajutorarea Mihai Marin, ambasadorul pă cum afirma conducerea
R.D. Vietnam a dat publicită ţie — au fost înregistrate ţărilor in curs de dezvolta României la Varşovia. firmei, oamenii îşi descarcă
0 hotărlre a C.C. al ţii o declaraţie în care se a victime omeneşti si importan re f» vederea edificării u Gheorghe Cioară a fost nervii, şi, deci, trec peste
rată că In perioada 15-10 no te daune materiale. primit de Jan Mitrega, vice nemulţumirile lor. Intr-ade
iembrie, avioane apartinînd Declaraţia M.A.E. al R.D. Viet R.P. CHINEZA. — Acupunctu ra este un vechi mijloc chinez nei astfel de ramuri a eco preşedinte al Consiliului de văr, intensificarea ritmului
P.C. Bulgar şi a forţelor militare ale S.U.A. nam condamnă cu fermitate de tratare In anumite boli. Pe corpul omenesc exista, afirma nomiei lor naţionale. Miniştri al RP. Polone. de muncă a făcut să creas
specialiştii chinezi, 2 000 de pune te
produce
susceptibile de a
au continuat să bombardeze acţiunile S.U.A., care consti reacţii In anumite pArţl ale orga nlsmului, acţionlnd asupra nervi că in mod sensibil numă
Consiliului de Miniştri localitatea Huong Lap, situată tuie o încălcare a suverani lor. Medicii* chinezi cxecutA opc raţii, In care anestezia este pro rul nevrozelor in rlnduri
vocau prin acupunctura.
le personalului angajat de
In interiorul zonei demilitari
tăţii si securităţii R.D. Viet
In fotografie : — Operaţie In care pacienta este anesteziata prin
zate, pe teritoriul R.D. Viet nam, si cere Statelor Unite acupunctura, Ia spitalul nr. 1 din Canton. Vizitatori strAtni al Tlr- firma niponă susmenţio
SOFIA 20 (Agerpres). — Co nam. De asemenea, avioane a să pună capăt neîntîrziat a gulul de toamna de la Canton, aslstlnd la operaţie. „Okinawa să devină o insulă nată. Rămine mai mult de-
mitetul Central al P.C. Bulgar mericane au bombardat zone cestor acte provocatoare. cit îndoielnică eficienţa pe
si Consiliul de Miniştri al R.P. termen lung a soluţiei, des
Bulgaria au adoptat o hotărire păcii 1“ tul de cinică, a încurajării
cu privire la folosirea optimă brutalităţii.,.
a materiei prime recuperate în BELGRAD Maşinile electronice de
economie, anunţă agenţia BTA. calcul au început să fie uti TOKIO 20. — Coresponden costa este, de altfel, $i motl-
In jurul minelor din bazi
Hotărlrea Stabileşte obligaţiile nul cuprifer al Bor-ului s-a lizate In comerţul moscovit tul Agerpres, Florea Ţuiu, vul respingerii de către opozi Gangster// şi
organizaţiilor economice $i «le inăljat un combinat care cu- VEŞTI DIN P U I SOCIALISTE în urmă cu cîţîva ani, cînd transmite: După ce Comitetul ţie a acestui acord. Manifes recordurile
subunităţilor lor In domeniul un calculator electronic a pentru retrocedarea Okjnawel taţiile de vineri au fost pre
valorificării materiilor prime noasie, an de an, o conli- fost instalai Ia Gum — cel al Camerei Reprezentanţilor a lungite în cursul noplil, iar Se pare că, cel puţin in
recuperabile .* ea indică, toto nuă dezvoltare. In momen liune 243 computere, iar în toare de maşini circa 260 mi mai mare magazin din Mos adoptat, prinlr-o procedură par sîmbătă dimineaţa au fosl or ultimul timp, mania recor
dată, o serie de măsuri pen tul de fa|ă, se desfăşoară o anul 1975 numărul va ajun lioane zloţi. cova. lamentară forţată, contestată ganizai© uite demonstraţii. durilor i-a cuprins şi pe
tru îmbunătăţirea condiţiilor intensă activitate pentru ge la 700. Sumele alocate energic de opoziţie, acordul Forţele de* poliţie, mobiliza gangsteri .* unei bande i-au
economice de achiziţionare, construirea de noi instalaţii dezvoltării informaticii polo MOSCOVA BUDAPESTA Japono-american de retroceda te în efective neobişnuit de fost necesare doar patru
pregătire $i prelucrare a ma moderne, a căror intrare In neze în intervalul 1971-1975 re a Okinawei, lucrările actu mari, au arestat numai vineri minute pentru a reuşi cel
teriei prime recuperate, rele- funcţiune va spori producţia depăşesc 25 miliarde zloţi. La Moscova se construieş In apropierea localităţii alei sesiuni a Dietei japoneze aproximativ 1 900 de persoane mai important hold-up îm
vînd necesitatea includerii a- la 130 000 tone cupru pur In anul 1972, vor fi pregă te un cenlru electronic de Algyo. din sudul Ungariei, s-*u întrerupt. Principalele care participau la demonstra potriva serviciilor poştale.
anual, începînd din 1972.
cesteie In balanţa de materii Combinatul de la Bor, aie tiţi în aceasta ţară peste calcul penlru dirijarea co se construieşte. In coopera partide de opoziţie — comu Ei au furat din biroul poş
prime a ţării si a reorganiză 4 200 de specialişti In dome merţului. Aici vor fi con re cu U.R.S.S., o nouă uzină nist, socialist, socialist-demo- ţii ; In timpul ciocnirilor, mai tei centrale de la Stras-
rii ramurilor respective pe ba cărui unităţi induslriale <i niul informaticii0 printre ca centrate date din aproape de prelucrare a gazelor, cu cratic si Komeito — au refu mul(i manifestanţi au lost ră bourg suma de 11 680 000
ză industrială. miniere sînt grupate la Mai- toate magazinele capitalei niţi. Guvernul a convocat sim- franci (2 120 000 dolari).
danpek şi Prahovo, in afară re proiectanţi de sisteme, o investiţie de 800 milioane zat să mai participe la lucrări, bătă dimineaţa o şedinţă ex
de Bor, urmează ca, în cursul programator] şi operatori sovietice cu privire la afluxul forinţi. Instalaţiile noului o- considcrlnd ca „nevalid'' votul traordinară pentru a examina Ceea ce reprezintă cu
viitorului cincinal, să fie do pentru maşinile electronice de cumpărători, existenta de biecliv al industriei ungare, din comitet sl cerînd retrimi 720 000 dolari mai mult de-
tate cu una din cele mai de calcul. mărfuri in depozite şi alte care vor fi date in exploata terea problemei spre discutare situaţia. rtt în cazul sumei furate —
Vapori de apă moderne statii de Hotare a Dezvoltarea informaticii ur le. Datele parvenite din cele re în 1973, vor prelucra zil completă la acest organism. Nemulţumirea populaţiei O- de asemenea în cîteva mi
minereului, dirijată în ţoale peste 10 000 de unităţi co nic aproape 4 milioane me kinnwei faţă de acordul de re nute — dintr-un vagon poş
pe Marte ? fazele sale de producţie de mează să ofere importante merciale vor fi prelucrate tri cubi de gaze naturale. Pe de altă parte, forţele pro trocedare a Insulei « fosl ex tal la Plymouth (S.U.A.),
un cenlru electronic de pro avantaje de ordin economic. imediat . pentru a se putea După cum menţionează a gresiste din întreaga Japonie primată premierului Sato de în 1062.
gramare, dispecerat $i control. Astfel, se consideră câ in reacţiona la orice modificări genţia MTI, in această zonă au participat in ultimele zile către şeful guvernului loca)
PASADENA 20 (Agerpres). în cerere si ofertă. Tot ma la ample acţiuni de protest din Ryukyu (Okinawa), Cho- \ Bijuterii cosmice \
— Specialiştii de la „Jet Pro- VARŞOVIA cursul anului viitor econo şinile electronice vor reali bogată Sn gaze naturale a împotriva acordului japono-a byo Yaro. „Dorinţa locuitori
pulsion Laboratory'* din Pasa- miile rezultate din folosirea za evidenta contabilă si diri fost dată recent în exploa merlcan. care nu cuprinde ga Bijuteriile confecţionate
dena (California) au orgnnizat In cursul acestui an în computerelor vor reprezenta jarea maşinilor care trans tare o u/.ină asemănătoare, ranţii suficiente privind de- lor insulei este ca, după rca cu ajutorul materialelor
o conferinţă de presă, In ca Polonia s-au aflat în lunc- numai In industria construc portă diferite mărfuri. echipată cu utilaj francez. lipirea ci la Japonia, Okina „extraterestre" sînt la ora
drul căreia o serie de oameni nuclearizarea Okinawei după wa să devină o insulă i păcii', actuală tot mai la modă In
de ştiinţă americani au făcut rcalipirea ei la Japonia. A- « declarai Yara. Occident. In cadrul unei
unele precizări In ce priveşte expoziţii internaţionale de
fotografiile primite de la bor RS.F. IUGOSLAVIA Proiectul planului pietre preţioase şi semipre-
dul lui „Marlner-9" asupra su ţioase, deschisă la Frank-
prafeţei planetei Marte. PANMUNJON. — La lio Gabbuggiani, preşedinte misiei Economice a ONU, furt, au fost prezentate
Astfel, dr. Jack Lorell, a cincinal pe perioada 1971-1975 supus Panmunjon a avui loc le parlamentului regional, ofi- penlru Africa şi a altor or podoabe executate din frag
menţionat că planeta Marte nu cea de-a noua înlîlnire cjolităţi locale si reprezen CA D RA N ganisme specializate ale Or mente de meteoriţi. Prin
este atît de sferică cum se cre din cadrul convorbirilor tanţi ai guvernului central. A ganizaţiei Naţiunilor Unite. cipala lor virtute consta,
dea plnă acum. Fotografiile dezbaterii publice preliminare Intre repre fost, de asemenea, prezent vind formarea noului guvern, după cum spuneau unii, fn
primite pînă în prezent, a spus zentanţii organizaţiilor ambasadorul Chinei la Roma, după recentele alegeri gene MADRID. — Intr-un dis preţul lor — de la 12 la
Lorell, au permis sâ se consta BELGRAD 20. — Corespon de creştere a produsului so de Cruce Roşie din R.P.D Şen Pin. rale El urmează să prezinte, curs rostit cu prilejul inau 168 mărci vesl-germane. In
te faptul câ diametrul planetei dentul Agerpres, Georgc lo- cial total al tării de 7,5 la su Coreeană şi Coreea dc luni, regelui Baudouin, un gurării noilor Cortesuri, ge ceea cc-i priceşte pe biju
la ecuator este mult mai ma nescu, transmite : Aprobot re tă anual. Comentariile econo Sud. După cum infor BERLIN — La Berlin au raport cu privire la Rezulta neralul Franco a precizat că tierii nord-americani, ei
re declt cel de la poli. La rîn- cent de Consiliul Executiv Fe miştilor scol in evidenţă ac mează agenţia ACTC, cu continuat vineri convorbiri'e tele misiunii sale, după care nu are nici o intenţie de a s-au decis să facă avere cu
dul său, dr. Rudolf Hanel a deral al R.S.F.I., proiectul pla centul pe care prevederile in acest prilej au fost exa dintre Gunter Kohrt, secretar suveranul va desemna forma aduce vreo modificare regi pietrele lunare. Publicaţia
Televat că actuala furtună de nului cincinal pe perioada cluse in proiectul cincinalului minate probleme referi de stat In Ministerul Aface torul noului guvern. mului dictatorial din Spania. „Wall Street Journal“ a
praf de pe Marte a scăzut in 1971-1975 a fost Înaintat Adu iugoslav i) pun pe dezvolta toare la ordinea de zi a rilor Exlerne al R.D. Germa El a spus că nu va fi îngă
intensitate. El a menţionat că nării Federale, care urmează rea energeticii, siderurgiei, in convorbirilor propriu-zi- ne, şi împuternicitul Berli ADDIS ABEBA. — In capi duită activitatea legală a nici nunţa recent că se speră
praful stlrnit de furtună se ri să-l adopte, după încheierea dustriei mctafcloi neferoase, se, care vizează asigura nului occidental, Ulrich Mul- tala ctloplană a luat sllrşil unui partid politic în afa într-o aprovizionare cu
materii prime direct de la
dică plnă la înălţimea de sase dezbaterii publice în curs de chimiei. Astfel, un ritm deo rea reunificării familiilor ler, director senatorial. După cea de-a 6-a sesiune a Co ra grupării franchiste „Mişca
kilometri şi câ a observat, pe desfăşurare, cel mai lîrziu pî sebit de dinamic al dezvoltă divizate si schimbul dc cum informează aaentiâ ADN. mitetului Executiv al Comi rea naţională". sursă, in acest sens urmitid
a se
face intervenţii pc
fotografiile transmise de „Ma nă la sfirşitul lui decembrie rii este preconizai în industria corespondenţă inlrc nor convorbirile vor fi reluate la siei Economice a O.N.U. Mai bine de trei sferturi
rin ei", vapori de apă deasu a.c. chimică. Producţia acestei ra dul şi sudul Coreei. 24 noiembrie, în clădirea Se pentru Alrlca (CEA), care s-a dinlre cei 554 membri ai ac lingă N.A.S A. Astronauţii
pra calotei Polului sud. Proiectul prevede un ritm muri va spori în medie In natului Berlinului occidental. desfăşurat cu participarea tualelor Cortesuri (Parlament) şi rachetele vor avea şi a
ceastă sarcină, ce e drept
fiecare an cu 12 la sută, iar delegaţilor din 16 ţări afri Rtnt desemnaţi de guvern. cam neobişnuită. Bijutierii
cea de energie electrică cu TIRANA. — Mchmel She- VIENA. — La Viena au lu cane. In cadrul sesiunii au Doar cei 104 aşa-zisi „repre au şi avansat (pentru a
11,5 ia sulă. In ce priveşte in hu, preşedintele Consiliului at sfîrslt convorbirile înlre fost examinate o serie de zentanţi familiali" au fost a \ prospecta piaţa ?) preţuri
Comunicat la încheierea vizitei dustria metalelor neferoase, de Miniştri al R.P. Albania, a reprezentant!! Bulqarfei şt al probleme privind dezvoltarea leşi prin vot direct, la scru \ le ce vor fi cerute amato
Secretariatului Agenţiei in
primit delegaţia guvernamen
în afară de aceea a cuprului,
economică a statelor africane
în plină ascensiune, o mare tală economică a R.P. Chine ternaţionale pentru Energia sl sprijinul pe care aceste tin neputlnd Insă candida \ rilor dc rarităţi: un carat
nici un reprezentant al for
de piatră lunară va reveni
în Bulgaria a primului ministru extindere va cunoaşte produc ze. condusă de Fan I, mi Atomică (AtEA). Cu acest ţări II primesc din partea Co ţelor democratice spaniole. \ la 1 500 dolari.
ţia dc aluminiu, care, prin nistrul pentru relaţiile econo orile) — relatează agenţia \
al Republicii Singapore noile capacităţi ce vor fi da mice cu străinătatea. Dele BTA — a fost parafat textul NEW YORK. — Secretarul general al O.N.U., U i Riscurile idolilor
unui acord privind garanţiile
gaţia efectuează o vizită de
te in funcţiune, urmează să
realizeze în 1975 peste 200 000 prietenie în R.P. Albonia, In AIEA în legătură cu aplica Tliant, a recomandat Adunării Generale crearea unei
SOFIA 20 (Agerpres). — In lor două guverne au hotărî! să tone, adică un ritm de dezvol invitaţia guvernului acestei Natura i-a jucat o farsă
comunicatul publicat la înche încheie un acord consular, me tare anual de 30 la sută. lari — informează agenţia rea Tratatului de neprolîfo- Universităţi a Naţiunilor Unite. El a precizat că „aceasta englezului R0y Bisset — el
ierea vizitei In Bulgaria a pri nit să (contribuie la lărgirea Importante sporuri prevăd, ATA. rare a armelor nucleare. nu va fi o instituţie menită să decerneze diplome, ci un seamănă ca două picături
mului ministru al Republicii relaţiilor bilaterale. de asemenea, diferitele capi Semnarea acordului urmează sistem suplu de cooperare Intre savanţi şi Intre instituţiile de apă cu cinlăreţul Tom
Sîngapore. Lee Kuan Yew, se Abordînd probleme interna tole ale proiectului cincinalu ROMA. — La Arezzo. regi să aibă loc în curînd — care activează în domeniul Invăţămlntului $i cercetării". Jones. Cu totul împotriva
arată că In cursul convorbiri ţionale, Stanko Todorov si lui iugoslav in domeniul con unea Toscana, a fost inaugu menţionează BTA. Ea va fi un cenlru dc coordonare si de discute, în care cer- voinţei sale, Bisset s-a vă
lor avute cu preşedintele Con Lee Kuan Yew $i-au exprimat strucţiilor navale, agriculturii, rată „Săptămîna de prietenie celători veniţi din ţoale ţările îşi vor confrunta si analiza re zut nevoit să împartă cu
siliului de Miniştri nl RP. acordul asupra faptului că în în domeniul construcţiilor so cu Republica Populară Chi BRUXELLES. — Gaston zultatele activităţii lor, Printre domeniile spre care tsi idolul muzicii uşoare brita
Bulgaria Stnnko Todorov, a tărirea păcii si securităţii in ciale, al asistenţei sanitare, Eyskens premierul demislo- va orienta activitatea propusa universitate se vor număra nice laurii gloriei. Intr-o
fost exprimată satisfacţia faţă ternaţionale constituie o pro urbanisticii, transporturilor, neză". Au luat parte Lelio nar al Belgiei, şi-a incheiat problemele păcii $i cooperării internaţionale, relaţiile cul singură săptămină, ado
de dezvoltarea legăturilor din blemă de cea mai mare im conslrucţiei de locuinţe, pro Lagorio, preşedintele guver turale dintre ţări, problemele dezvoltării, ale mediului în ratorii şi adoratoarele
tre cele două ţări. Părţile, re portanţă. Părţile au declarat duselor de larg consum, în- nului regional Toscana, şi E- misiunea de Informare prl- conjurător. lui Tom Jones i-au fer
levă comunicatul, au constatat că sînt gata să depună şi pe vătăraintului si culturii. feniţit lui Roy Bisset
că s-au obţinut rezultate bu viitor eforturi îndreptate spre două vestoane, trei cămăşi
ne în cooperarea comercială si menţinerea păcii si lărgirea Şi un număr impresionant
economică $i că mai există cooperării, pe baza coexisten de cravate. Pentru a-şi în
unele posibilităţi nefolosite dupleca nedoriţii fi neme-
pentru dezvoltarea colaborării ţei paşnice a statelor cu orln- rilaţii admiratori, s-a gin-
bulgaro-singaporeze. Şefii ce duiri sociale diferite. LA PORŢILE PN0M PENHULUI dit la un moment dat să
poarte asupra sa o pancar
tă pc care să scrie „Nu
sînt Tom Jones". Inutil,
Ultimei* telegrame de pre meau conducătorii reacţionari Izolat de reslul ţării, — re nerali sî şefi ai politiei —
să vestesc tot mai multe de la Pnom Penh loviturile gimul lui Lon Noi trebuind se acuză reciproc de incapa fanii nu s-au dat bătuţi.
nopţi de nesomn pentru gu forţelor populare, ci de o a să facă faţă acum unor greu citate politică şi militară, de Exasperat Bisset a anunţai
vernanţii de la Pnom Penh. devărată ofensivă, a cărei vi tăţi, cu implicaţii incalcula corupţie. Şi, ca de alftea ori că va recurge, pînă la ur \
Anunţind că două regimente goare — după >cum scrie bile încă, rezultate din pier în istorie, soluţia stării de mă, la chirurgia estetică L
ale forţelor patriotice ame „Washington Posl" — i-a ul- derea „bătăliei orezului") urgentă a fost adoptată $i pentru a scăpa de această l
ninţă în mod direct oraşul, si de ultrareactionarii de la ruinătoare asemănare.
dinspre sud-est, agenlia Fran Pnom Penh. Duminică seara i
ce Presse subliniază că situ — relatează „Le Figaro" — Televiziunea I
aţia n-a fost niciodată atlt măsuri excepţionale de secu omer canfr vorbeşte
de critică la Pnom Penh ca C o m e n ta riu l zilei ritate au fost luate In ora$, \
astăzi clnd, din toate părţi iar uşile marilor hoteluri, în pustiu ? \
le, forţele de rezistenţă popu „din precauţie", se închid
lară bat la porţile oraşului. înainte de ora 23,00. Numeroşi americani afir \
De luni si luni de zile, co Bucurlndu-se de o caldă mă cu convingere că tele \ -
municate plăsmuite anunţau mit pe strategii americani sl zonele Ballambang, Takeo, simpatie si sprijin pe plan viziunea este pentru ei l
locuitorilor capitalei cambod pe ofiţerii lui Lon Noi. Svay-Rieng, Prey Vcng, ce internaţional — 28 de state principala sursă de infor
giene vîclorii. visale de re De asemenea, după pierde le mai bogate regiuni In cul au recunoscut Guvernul Re maţii. Totuşi, un sondaj \
gimul nepopular al lui Lon rea localităţii Rumlong, con tivarea orezului, slnt în mli- gal de Unitate* Naţională ca efectuat de Andrew Stern,
Noi, în realizarea planului de siderată de „Figaro" cea mni nile patrioţilor sau au deve singurul guvern legal si le de la facultatea de ziaris l 1
„pacificare" elaborat la Wa marc pierdere suferită dc re nit leatrul unor ample bă gitim al Cambodgiei — lup tică a Universităţii Cali 1
shington si Pnom Penh. In- gimul lui Lon Noi tn ultimul tălii. ta eroică a poporului khmer fornia, a arătat că noută ţ
cercuind in ultimele zile ora an, cucerirea unui nit punct „Le Figaro" relatează câ va Iriumfa. Actualele înfrîn- ţile difuzate in cadrul e-
şul, forţele dc rezistentă strategic important din apro „în inima capitalei îngrijo geri ale regimului Lon Noi, misiumlor TV lc intră te 1
populară de sub conducerea pierea capitalei, Tuol Leap. rarea creste continuu", tot lespectatorilor pe o ureche l
Frontului Unit Naţional al $1 tncercuirea unor unilăţî mai mulţi fiind acein care se stipendiat de S U.A., atestă le ies pe cealaltă. 51 la
Cambodgiei — FUNK — si lonnliste aici, au oqravat sl aşteaptă ca lupte puternice atlt falimentul unei politici sută dintre cei testaţi şi care
a Guvernului Regal de Uni mo» mult situaţia, şi asa crl- să izbucnească dintr-o clipă nerealiste, cit şi triumful ascultaseră în prealabil o
tate Naţională — care nu tiră. a unui regim militarist inlr-alta. luptei unui popor care îşi a emisiune de informaţii au
REPUBLICA ARABA SIRIA XA. — Aproximativ 1 o 000 dc mun eliberai de acum opt zecimi aflat în descompunere. Dezastrul militar, confuzia lost incaimbili să-şi amin
ţilor! constructori sirieni şi sovicii ci iau paric la lucrurile dc con pără, cu prelul slngelui, in tească măcar una din rele
strucţie a centralei electrice dc Iu L>i~u| dc pe Eufntl. Se in din teritoriul naţilonol, — Şi lucrurile stau cu atîl si panica iscate de ofensiva 1Q Ştiri comunicate. In me
tenţionează ca prima parte a Iu -rAriior s;\ fie terminală cu un dovedesc cl-ar cine esle s!5- patriotică au asculit contra dependenţa si dreptul La via- Recent moscoviţii au fost
an Înainte de termenul prevăzut. Ritmul susţinut al lucrărilor va ptn pe situaţie In Combod- mai prost, cu cit, după ce n 15. dic, telespectatorH au reuşit
permite montarea generatoarelor >1 turbinelor înainte dc începutul pierdut „bătălia şoselelor", — dicţiile unui regim falit. Prin martorii unui ciudat fenomen. să reţină •doar una dintre
anului 1972. gi«. Şi nu este vorba de cipalii iaclori — Lon Noi, In centrul Moscovei, au apA- Ştirile difuzate.
Io fotografic î — Vedere dc pc şantierul de construcţie. „mici atacuri", cum le nu praclJc, Pnom Pcnhul este „vicepreniierul" In Tam, ge ŞTEFAN ZAIDES rut, strâpunglnd „plapuma"
de asfalt... ciuperci.
Redacţia şl administraţia ziarului) Deva. «tf» Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şi 1 15 88. — Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva