Page 72 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 72
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a plecat
la timişoara unde se va intilni
PftOLEfÂBl DIN T O A T E f Ă R IL E , UN IŢ1-VÂ »
cu tovarăşul losip Broz Tito
Secretarul general al Parti P.G.R., preşedintele Consiliului La plecare, pe aeroportul
dului Comunist Român, preşe de Miniştri, Paul Niculescu- Băneasa, se aflau tovarăşii t
dintele Consiliului de Stat, to Mizil, membru al Comitetului Emil Bodnaraş, Maftea Mănes-
varăşul Nicolae Ceauşescu, a Executiv, al Prezidiului Per cu, Gheorghe Pană, Gheorghe
plecat Iun! dupâ-amiază Ia Ti manent, secietar al C.C. al Rădulescu, Virgil Trofin,
mişoara, unde se va întllnl cu P.C.R., Ilie Verdet, membru al Maxim Berghianu, Petre Lupu,
preşedintele Republicii Socia Comitetului Executiv, al Pre Dumitru Popa, DumMru Po-
liste Federative Iugoslavia, zidiului Permanent, al C.C. al pescu. L^onte Răutu, Gheor
preşedintele Uniunii Comuniş P.C.R., prim-vicepreşedinte al ghe Stoica, Ştefan Voitec, losif
tilor din Iugoslavia, tovarăşul Consiliului de Miniştri, Emil Banc, Petre Blajovici, Miron
loslp Broz Tito, care va face Drăgănescu, membru al Comi Constantinescu, Mihai Datea,
o vizită de prietenie In ţara tetului Executiv al C.G. al Miu Dobrescu, Mihai Gere. Ion
noastră, cu începere de la 23 P.C.R., vicepreşedinte al Con Ioni|ă, Vasile Patilinet, Ion
noiembrie. siliului de Miniştri, preşedin Stănescu,
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tele păr|iî române în Comisia Erau prezenţi lso Njegovan,
este Insolit de tovarăşii Ion mixtă româno-iugoslavă de co ambasadorul R.SF, Iugoslavia
Gheorghe Maurer, membru al laborare economică, Vasile la Bucureşti, şi membri ai am
Comitetului Executiv, al Pre Vlad, şef de secţie la G.G. al basadei.
zidiului Permanent al C.G. al P.G.R. (Agerpres)
Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
ANUL XXIII. Nr. 5 249 MARTI 23 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
la Timişoara
Scrisoarea Cu pianul pe 11 luni răşul Nicolae Ceauşescu, cei cutiv al C.G, a! P.C.R., secre aplaudă, ovaţionează. Se scan
supleant al Comitetului Exe
In cursul după-amîezil, tova
dează „P.C.R.-Ceauşescu". Un
îndeplinit
lalţi conducători de partid şi
Timiş al P.C.R., alţi reprezen-
lor buchete de flori.
de stat au sosit la Timişoara. tar al Comitetului judeţean grup de pionieri oferă oaspeţi
In Inlimpinare. pe aeroport, 1 anti ai organelor locale de Pe arterele principale ale o-
Cantităţi sporite de se aflau tovarăşii Mihai Te- partid şi de stat. roşului, un mare număr de ce
CORNEL ARMEANU lescu, membru supleant al Co Mii de oameni al muncii tăţeni fac o călduroasă pri
aglomerat feros mitetului Executiv al C.C. al din localitate — români, ger mire tovarăşului Nicolae
P.C.R., prim-secretar al Comi mani, maghiari, sîrbi — au ve Ceauşescu, celorlalţi conducă
pentru furnale tetului judeţean Timiş al nit să salute pe secretarul ge tori de partid şi de stat.
Zilnic, în întreprinderi şî P.C.R., Ion Iliescu, membru neral al partidului. Mulţimea . (Agerpres)
Instituţii, tn organizaţii eco HUNEDOARA. Muncito
nomice, de stat şi obşteşti se rii. Inginerii şl tehnicienii
deschid sute şi mii de scri care deservesc cele două
sori venite de la oamenii fabrici de aglomerare a mi
' muncii de ţoale categoriile. nereurilor din cadrul Com
Dincolo de conţinutul concret binatului siderurgic Hune
a) petiţiei ce semnalează un doara au îndeplinit cu 11 Ambasadorul Indoneziei
neajuns, cere soluţionarea zile înainte de termen pla
unei probleme, scrisoarea o nul de producţie pe 11 luni. Preşedintele Consiliului de pe ambasadorul extraordinar şi tivâ din ţara noaslră.
mului reflectă cel puţin două Din calculele estimative re Stat al Republicii Socialiste plenipotenţiar al Indoneziei, Cu acest prilej, a avut loc o
ipostaze ale petiţionarului. zultă că. pînă la finele lu România, Nicolae Ceauşescu, a Hamzâh Atmohandojo, In le convorbire care s-a desfăşurat
Una reproduce 1ntr-un chip nii noiembrie, se va reali primit, luni, 22 noiembrie a.c., gătură cu plecarea sa defini- Intr-o atmosferă cordială.
personal investiţia de încre za In plus o cantitate de a
dere pe care oamenii muncii glomerat feros aufofondant.
o au In organele lor de care poate servi la produce Ministrul afacerilor externe al R. P. Ungare
conducere, în cadrele care rea a peste 40 000 tone de
lucrează In aceste sfere. Cea fontă. In cursul zilei de luni, 22 Au participai Ferenc Mar date unele probleme legate de
de a doua subliniază un alt Inreglstrlnd cea mai ridi noiembrie, tovarăşul Nicolae tin, ambasadorul Republicii securitatea europeană şi alte
sentiment — acela de stă- cata productivitate, colec Ceauşescu, secretar general al Populare Ungare la Bucureşti probleme internaţionale.
pîn pe care 11 are omul so tivul aglomeratorulul nr. 1 Partidului Comunist Român, şi Barity Miklos, şef de grup ★
cietăţii noastre socialiste. Es a realiza! de la începutul a- preşedintele Consiliului de Stat in M.A.E. După convorbiri, tovarăşul
te. ta o anumită scară, grăun nulul un indice de utilizare «1 Republicii Socialiste Româ Cu acest prilej, a avut Ioc Nicolae Ceauşescu a retînut
tele participării efective, Mina Lupenl. Inirâ „ţugui* schimbului doL Foto l I. LICTU a maşinilor, mai mare cu nia, a primit pe ministrul a o convorbire în cadrul căreia pe oaspete la dejun.
într-o formă originală, a tu 3,5 la sulă declt era plani facerilor externe al Republicii s-a exprimat satisfacţia pentru Au participat tovarăşii Ion
turor categoriilor de oameni ficat. Populare Ungare, tovarăşul evoluţia pozitivă a relaţiilor Gheorghe Maurer, Paul Nicu-
ai muncii la procesul vast Peter tfanos, care face o vizi dintre România şi Ungaria. Au lescu-Mizil, losif Banc, Come-
şi complex de perfecţionare a 190 kilometri de tă oficială de prietenie 1n ta fost. totodată, relevate posibi Iiu Măneseu, loan Cotot.
relaţiilor noastre socialiste, ra noastră. lităţile largi care există pen Au fost prezenţi Ferenc
la eradicarea neajunsurilor. L a m in a to rii hunedoreni su b scriu prin fa p te drumuri forestiere La Întrevedere au luat par tru adlnclrea şl extinderea co Martin, ambasadorul R.P. Un
Luarea obligatorie în con DEVA. A anunţat înde te tovarăşii Ion Gheorghe laborării şi cooperării bilate gare la Bucureşti, şi Berîty Mi
siderare a acestor ipostaze plinirea cu mult înainte de Maurer, preşedintele Consiliu rale în folosul ambelor popoa klos.
pe care le îmbracă actul ve termen a planului pe 11 lui de Miniştri, Corneliu Mă- întrevederea şi dejunul s-a®
nit de Ia om face să crească la a c ţiu n e a p rivin d luni şl colectivul întreprin nescu, ministrul afacerilor ex re. al cauzei socialismului şl desfăşurat într-o atmosferă to
răspunderea celor cărora II derii de construcţii foresti terne, şl loan Cotot, ambasa păcii In lume. vărăşească, de caldă priete
se adresează în soluţionarea ere Deva. In perioada care dorul României la Budapesta. De asemenea, au fost abor- nie.
problemelor, In înlăturarea a trecut de la începutul a-
Dintr-un sonda] întreprins Utilizarea şi gospodărirea
stărilor de lucruri necores nulul, lucrătorii din cadrul
punzătoare. acestei unităţi au terminat
şl dat circulaţiei aproape
recent de redacţia ziarului 100 km de drumuri auto. El Araturile sâ se execute
nostru în legătură cu modul au creat astfel noi căi de
în care sînt rezolvate scriso acces mijloacelor meca
loare a „aurului ver<ţeM din pînâ la ultima brazda!
rile oamenilor muncii In di eficientă a metalului nizate spre sectoarele de
ferite întreprinderi şi insti exploatare şl punere în va
tuţii s-a desprins concluzia
că marea majoritate a mesa masivele Retezat. Parîng,
jelor primite găsesc recepti Realizarea obiectivelor ac Poiana Ruscăl, Apuseni, şl Intre măsurile iniţiate de treţ şi alte culturi. Datorită cesta esle an rezultat lăuda
vitate, Înţelegere şl răspun tualului plan cincinal necesi lui. colectivul nostru, sub di răspundere la cuptoare, con din alte zone împădurite. organizaţiile de partid şl de eforturilor susţinute depuse In bil, deoarece s-au creat pre
recta îndrumare a organiza/-
dere. Organele de partid, de ta, pe lingă o uriaşă cantita tiei de partid, a trecut cu ho- tribuind la buna desfăşurare Depăşirea ritmică a sarci conducerile unităţilor agricole ultimele zile la eliberarea te mise favorabile ca In anul ur
stat şi economice acţionează te de muncă, importante re tărîre la traducerea In via|ă a procesului tehnologic, la nilor de plan şl creşterea pentru a pregăti o bază temei renurilor şi pentru folosirea mător să se obţină recolte
energic pentru soluţionarea surse materiale, la asigurarea a măsurilor stabilite în vede respectarea schemei de lami productivităţii muncii pe nică recoltei viitoare, un loc judicioasă a tractoarelor, coo sporite la hectar.
nare.
problemelor semnalate. cărora o contribuţie deosebită rea Îmbunătăţirii utilizării me şantiere In medie cu 8 la su de mare însemnătate 11 ocupă peratorii şi mecanizatorii au Acţiunile pentru pregătirea
Un grup de muncitori din trebuie să o aducă acumula talului. Nu voi încerca să trec S-au dovedit de asemenea tă peste prevederi au cre executarea arăturilor de toam- reuşit să asigure realizarea in producţiei viitoare nu pot fi
Brad a sesizat o neregulă : rea valorilor prin economii. In In revistă toate acţiunile Între eficiente şi alte măsuri cum at premisele executării unul nS, tn bune condiţii, pe toate tegrală — pe cele 12 000 hec insă considerate încheiate pe
ru aprobarea conducerii acest context, reducerea con prinse In acest scop, ci mă ar fi: buna gospodărire a (me volum suplimentar de lu suprafeţele ce urmează a fi tare stabilite — a prevederi deplin plnă în primăvară. In
i.G.C.L. Brad un autobuz nou, sumului de metal • face parte voi limita la cîteva din cele talului In ajustaje, optimiza crări, plnă la finele lunii, Insămlntate în primăvară cu lor planului la arături pe su primul xlnd esle necesar să se
aflat în rodaj, a fost folosit integrantă din acţiunea de mai concludente. rea şutării blumurilor, precum tn valoare de circa 3 mili cereale, legume, cartofi, po prafeţele destinate însâminţă- continue eliberarea terenuri
de către un grup de salariaţi valorificare şi utilizare cu In primul rînd, am acordat si a debitării laminatelor con oane lei. lor şi executarea arăturilor pa
şî nesatariati aî întreprinde maximum de eficientă a între o atentie sporită menţinerii form comenzilor. Un aport rumb, sfeclă, plante de nu rllor de primăvară. Desigur, a- suprafeţele care nu au fost
rii pentru a face o excursie gului volum de resurse mate unui regim optim de încălzire deosebit la diminuarea pierde cuprinse In planuri, astfel In
rilor de metal J-a adus Intro
la Herculane — Porţile de riale ale tării, reprezentînd o a lingourilor în cuptoare. A ducerea metodei de calibrare cit nici un hectar din terenu
Fier. Sesizarea s-n dovedit Îndatorire primordială a tu ceasta a condus la buna des „cutie*4 la trenul Iutii de Ta rile prevăzute a fi însâmlnta-
întemeiată, iar Direcţia de turor colectivelor de muncă. făşurare a procesului de la te în primăvară să nu râmînă
gospodărie comunală şi loca- Preocupări susţinute In a minare in general, iar In ceea semifabricate. Inovaţia a re nearat. De asemenea, se im
(ivă a Consiliului popular ju cest domeniu se întîlnesc şl ce priveşte economia de me zultat din îndelungata preocu pune «tentiei conducerilor de
deţean a destituit din funcţii la laminorul bluming-semifa- tal, a determinat reducerea pare a unui colectiv de cadre unităţi şi cadrelor tehnice ur
pe director — Ioon Cristiu bricate din Hunedoara. Aici, pierderilor prin arderi. Vreau tehnice din sector şi a servi gentarea acţiunilor de fertili
i >i pe contabilul -şef — Luci datorită răspunderii şi consec să scot In evidenţă contribu ciului de calibrare. Prin in zare a solului şi de asigurare
an Oprean pentru abuz şi al ventei cu care se urmăreşte ţia adusă in această direcţie troducerea acestei metode se şl pregătire a seminţelor.
te abateri. S-au luat, de ase reducerea consumului de me de comuniştii Radu Cărbunaru, poate spune că la noi a dis- Probleme deosebite In pri
menea, măsuri pentru recu tal, se obţin rezultate eloc Gheorghe Popa, loan Dobrei, vinţa executării arăturilor con
perarea sumelor de bani de vente. Astfel, In primele 10 CRISTIAN PETREANU tinuă să se ridice în între
la cei care au fost tn ex luni ale anului în curs, colec Dumitru Tirziu şi alţii, care
cursia ilegală. tivul secţiei a realizat o eco desfăşoară o muncă plină de* (Continuare in pag. a 2-a) prinderile agricole de stal, res
pectiv la I.A.S. Haţeg şi Sîme-
Familia Motocea dîn Deva nomie efectivă de metal de rla unde această lucrare nu
semnnla că într-una din du 1 338 tone. Ce anume a stat s-a Tealizat declt pe 80 la su
minicile lunii septembrie a la baza acestor rezultate, ce tă din suprafeţele prevăzute.
surprins pe gestionarul uni metode a utilizat colectivul de potrivit din ve9t. Temperaturi Obligaţia de căpetenie a con
le minime vor fJ cuprinse In
tăţii din piaţa Devei, a Agro- aici. pentru a economisi me tre minus 3 şl minus un grad, ducerilor unităţilor amintite si
talul ?
coop Hunedoara, că practică — Ştiind că in specificul sec VREMEA iar maximele Intre 2 şî 3 a şefilor de ferme o consti
în văzul lumii favoritismul. ţiei noastre, ponderea cea mai grade. Local, dimineaţa se va tuie iniţierea de măsuri ener
semnala ceaţă.
Chiar în acea duminică vin însemnată In structura preţu gice pentru degajarea terenu
dea pui de găină de un anu lui de cost o are metalul, noi PENTRU 24 ORE PENTRU URMĂTOARELE rilor de toate resturile vegeta
mit fel numai anumitor per am căutat şi in bună măsură le şi efectuarea neîntîrzlată a
soane, provocînd, pe bună am reuşit să mobilizăm întreg Vremea va fl rece, cu ce 2 ZILE arăturilor, pină Ia ultima braz
dreptate, indignar.ea cumpă colectivul de salariaţi la eco rul schimbător, mal mult a dă, pe toate terenurile destina
rătorilor. Scrisoarea, primilă nomisirea materialelor şi în coperit. Vor cădea precipitaţii Vreme umedă, cu cerul mal te însămînlărilor de primăva
temporare sub formă de nin
mult noros. Temporar vor că
la redacţie, a fost Irimîsâ U special al metalului — spunea soare, care treptat sc va trans dea precipitaţii sub formă dc ră. Există realmente condiţii
niunii judeţene a cooperati îng. Petru Lazăr, adjunctul şe lapovlţă şl ninsoare. Tempera ca, prin folosirea cu randa
velor agricole de producţie, fului de secţie. forma In lapovlţă $1 ploaie. tura — In creştere la Înce ment sporit a tractoarelor, In
Vlniul va sufla slab pini la
put, apoi staţionară.
Avînd In vedere acest lucru, toate fermele să se încheie
(Continuare in pag. a 2-a) Încă din primele zile ale anu executarea arăturilor In cel
Reeeot, s-au Încheiat lucrările de modernizare şl «porire a ca
pacităţii dc depozitare la depozJ tul de produae petroliere dlo mult 2-3 zile bune de lucru
Haţeg. A fost dată In folosinţă o nouă Instalaţie automată dc de In ctmp. Este necesar însă ca
pozitare, conservare şl livrare a unei cantităţi sporite de carbu forţe masive să fie mobilizale
ranţi. la eliberarea terenului pentru
moemuL n iBiimn soam u in miiiine In fotografie : noua Instalaţie a depozitului. a crea mecanizatorilor un front
Foto : V. ONOIU
larg de lucru.
Filmul — mai bine integrat în ansamblul muncii Numai prin muncă ne putem J
politice şi cultural-educative Săptămîna cărţii social- Tn pagina a h-a
atirma şi realiza în viaţă!
In contextul activităţii po- filmelor — realizări presti publicitară. Aş cita tn acest
\ lilice şi cultural-educative gioase din galeria marilor sens un exemplu : Filmul ta politice pentru tineret
l de masă, cinematograful este valori artistice. lentate! regizoare Malvina Expunerea tovarăşului Nicolae velul politic şi ideologic. Adunări
' un puternic instrument de Ca instituţie specializată, Urşîanu, „Serata", care tra Ceauşescu la recenta plenară Desigur si prrnt're tinerii »
( educaţie politică şi cultura întreprinderea cinematografi tează un episod eroic al a C.C. al P.C.R., hotărlrea a- uleeişti din organizaţia noas- \ Ieri s-au desfăşurat In în politice pentru tineret de la
' lă, care prin operele Infăli- că judeţeană prezintă anual luptei pentru pregătirea şi doptală cu acest prilej, pri trâ erau dintre aceia care îşi . tregul judeţ primele manifes Editura Politică au vorbit de dări de
\ şate, contribuie şi Ia satis- publicului spectator aproxi înlăptuirea insurecţiei arma vind îmbunătăţirea activităţii nesocoteau obligaţiile, nu ve- ' celor prezenţi in sală despre
l facerea multiplelor cerinţe mativ 140-150 filme artistice te de la 23 August 1944, a ideologice, promovarea largă neau la adunările generale, la \ tări prilejuite de deschiderea
, spirituale şi de recreere ale <^are abordează o mare va fost popularizat in oraşul In toate domeniile vieţii noas lnvălămînlul politic, nu-şi a- i „Săplâmînii cărţii social-poli- preocupările specifice redac
\ celor mai largi mase de ce- rietate tematică şi do idei. Brad, prin afişe, panouri, tre a principiilor elicii şi e- chitau cotizaţia. Tonte aces- * tice pentru tineret", acţiune ţiei de literatură politică In seamă în
1 lăteni. In lumina măsurilor Numeroase creaţii poartă gi fotooxpozilii şi alte materia chitătii socialiste au găsit o tea din motivul că aveau un \ organizată de Comitetul ju privinţa lărgirii continue a
. de îmbunătăţire a activităţii rul unor distincţii dobindite le publicitare reuşite. Holul adeziune fierbinte, nestrămu nivel scăzut de conştiinţă, un i deţean Hunedoara al U.T.C. •temelor abordate.
' ideologice şi de educaţie $o la diferite competiţii inter cinematografului a găzduit o tată a utecîştilor de la O.C.L. slab nivel politic şi ideolo- şi Centrul de librării şi difu A UTmat filmul documentar organizaţiile
i cialistă, trasate de conduce naţionale, altele semnătura frumoasă expoziţie cu prile produse industriale din Hune gîc. Alţii făceau chiar şi anu- » zarea cărţii Deva. In sola „Ar cuprinzînd vizita conducăto
* rea partidului nostru, re- unor realizatori de mare jul Zilei forţelor armate. La doara. mile gesturi urlte pe stradă. ^ ta” din Deva, tovarăşul Con rilor partidului şi statului
\ teaua cinematografică a ju- prestigiu naţional sau mon premiera festivă organizată Personal mi-a părut deosebit aveau o comportare necores stantin Purcilean, secretar la nostru în Republica Populară* de partid
t detului poale şi trebuie să dial. In acelaşi timp, publi in prim** zi de rulare au Comitetul judeţean Hunedoa Chineză.
^ aducă o eonlribulie mult cul are prilejul să vizioneze fost invitai! să ia cuvîntul de grăitoare sublinierea făcu punzătoare tn societate. Biroul ra al U.T.C., a prezentat, în In numeroase oraşe şl
\ sporită cu ajutorul filmului un mare număr de filme do ofiţeri superiori care au vor tă de secretarul general al organizaţiei noastre, utecişlii faţa unui numeros public, centre de comună din judeţ
ţ in munca politico-criucalivă cumentare, avînd ca subiocle bit despre semnificaţia fil partidului : „Să educăm pe vrednici, cu sprijinul şi sub sarcinile deosebite care re a fost prezentata sinteza ex
i desfăşurată sub conducerea manifestări din domeniul ac mului cit şi despre momen toţi celătenii şi, in special, Îndrumarea directă a organi vin organizaţiilor de tineret punerii tovarăşului Nicolae
* organelor şi organizaţiilor de tivităţii politice interne şi in tele trăite de ei şi de tovară tineretul l?l spiritul cultului zaţiei de partid, au iniţiat un tn lumina vastului program Ceauşescu, secretarul general
\ partid. Avem în vedere des ternaţionale, scurt-meiraje pe şii lor de arme pe fronturi fată de muncă, fală de mun plan concret de acţiune pen de îmbunătăţire a activităţii al partidului, la plenara C.C.
* fâşurarea unei actîvilăli ca teme sociale, de artă, dc şti le luptei antihitleriste, ceea ca liberă, descătuşată de ex tru educarea tinerilor, ridica- politico-ideologice a întregu al P.C.R din 3-5 noiembrie
» re să determine cunoaşterea inţă popularizată, dc foldor, ce a creat un viu interes ploatare", deoarece conţine un lui popor, rolul cărţii social- 1971. Pretutindeni s-au or
\ operelor prezenlale pe ecran, de sport, desene animate 'şi pentru film. De altfel, parti adevăr de mare însemnătate şi SIN1CA POPESCU politice pentru tineret în e ganizat expoziţii şi standuri
i o mai bună înţelegere a mc altele. ciparea celor 2 570 specta- valoare. In acelaşi limp este ducarea comunistă a tinerei de cărţi şi lucrări social-po-
’ saţului lor de idei Aceasta Dor, experienţa mullor ani Prof. EMERÎC HOROVITZ ştiut că rezultatele muncii vinzâtoare la magazinul nr. 2, generalii, în formarea sa lîtice.
\ cere din parlcn inslituliei în practica difuzării filmelor directorul întreprinderii noaslre depind direct de ni O.C.L. produse industriale din
l noastre statornicirea unor dovedeşte că chiar şi în ca cinematografice judeţene velul de conşliinlă pe care-1 Hunedoara multilaterală. In continuare, Manifestările din cadrul
forme şi melodc moderne de zul creaţiilor valoroase esle avem, de felul cum înţelegem cunoscutul publicist Caro! „Săplâmînii cărţii social-po-
\ informare a publicului, dc noccsoră o multiplă activita realităţile şi cum luptăm să Roman şi Constanlln Popo- 1 i t ico pentru tineret'’ conti
i popularizare diferenţială a te politică, organizatorică şi (Continuare în pag. a 2-a) ne îmbogăţim necontenit ni (Continuare în pag. a 2-a)
vicl de la redacţia literaturii nuă.