Page 73 - Drumul_socialismului_1971_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 249 • MARJI 23 NOIEMBRIE 1971

PfifZENŢÂ ACTIVA iN ÎNŞIRUIREA Breviar cultura/

EDUCAREA TINEREI GENERAŢII Deschiderea Unl- elevii şcolilor generale nr.
tică. la care ea participat
3, 5 şl 6. Cn acest prilej, ce­
versităjll populare lor prezenţi le-an fosf Înfăţi­
PătrunsB pntamlo d« spiri­ producţia noastră. Şl atancl, e a laboratoarelor, « activităţilor şate versuri aparflntnd unor
tul recentei plenare a Comi­ firesc să ne Întrebăm 1 Noi practice In general. In aduna­ creatori de seamă al litera­
tetului Centrai el partidului, ce şl cit dăm elevilor ? Nu re s-au criticat unele carenţe la Geoaglu turii noastre clasice, moder­
adunarea de dare de «eamă a cumva avem o mare parte de In acest domeniu, s-a reco­ ne şl contemporane. Acţiu­
organizaţiei de partid de ie vină atunci cînd elevul nu se mandat conducerii liceului, bi­ Duminică, la Geoaglu, In nea i-a bucurat de nn deo­
Liceul din Simeria e dezbătut ridică la înălţimea misiunii sa­ roului organizaţiei de bază să prezenţa unul mare număr
cu mult simt de răspundere le? Iată de ce cred că biroul acţioneze mal ferm pentru a de localnici, a avut loc des­ sebit succes, trezind tn su­
activitatea comuniştilor, e tu­ organizaţiei de bază va trebui ridica ştacheta pregătirii pro­ chiderea lesfivă a Universită­ fletul elevilor puternice sen­
turor cadrelor didactice şl per­ să acţioneze mai hotărlt, mal fesionale a elevilor la nivelul ţii populare. Cu acest prilej, timente de dragoste şl ata­
sonalului administrativ desfă­ eficient pe linia îmbunătăţirii actualelor exigente. dr. Victor Marian, de Ia U- şament pentru patria socia­
şurată de-a lungul unul an de activităţii educative. Pentru Modul deschis, partinic, cri­ nlversitatea din Cluj, a pre­
muncă pentru continua ridica­ că, zic eu, Ia ora actuală, da­ tic şl autocritic în care s-a zentat expunerea: „Explica­ listă, pentru Partidul Comu­
re a procesului dnstructlv-edu- torită stilului «ău de muncă, desfăşurat adunarea, măsurile nist Român şl politica sa în­
cativ. Cum era şl firesc, locul biroul nu cunoaşte In întregi- stabilite oferă garanţia unei ţia ştiinţifică a materialită­ ţeleaptă. pentru condiţiile
central in adunare l-a ocupat substanţiale îmbunătăţiri a ac­ ţii lumii prin ipoteze cosmo­ minunate de studiu pe care
preocuparea pentru formarea tivităţii de partid din această logice şi cosmogonice*, ar­ Ie asigură tuturor elevilor ţă­
omului nou, capabil să Înde­ organizaţie, cadrul prielnic de
plinească exemplar sarcinile manifestare a pasiunii şi dă­ mată de proiecţia Mimului rii noastre.
pe care le Incumbă noua eta­ Adunări de ruirii fiecărui comunist în pro­ documentar „Apollo 14".
pă a progresului aocial-acono- cesul instructîv-educatlv. In organizarea Universită­ Spectacol
mic în România — făurirea ţii populare din Geoaglu stat
societăţii socialiste multilate­ A. NICUIESCU
ral dezvoltate. dări de Incluse cursuri cu puternice folcloric
— Secretarul general al valenţe educaţionale cai „E-
partidului nostru ne îndeamnă rol comunişti şl nteclştl*. Tot duminică, * formaţiile
să Începem educaţia cu edu­ seam a in „Astronomia pentru foţi", Casei de cultură din Orăştle
catorii — reamintea profesoa­ — taraf, solişti, dansatori —
ra Olivia Gaţavela. Adică $1 „Educaţia tinerelor fete*. au prezentat un reuşit spec­
cu noi. Pentru că nici noi nu organizaţiile lllllCilll U R lA IA ACŢIUNI „Şcoala părinţilor*, „Curs de
reuşim să iim totdeauna mo­ pomicultură*. „Curs de pre­ tacol pe scenele căminelor
del, cu toate că aşa ar trebui gătire şcolară — limba şl li­ culturale din Ludeştl şl Cos-
6ă fie. Avem o nobilă, dar de partid teratura română şl matema­ teştl. In program au fost In­
grea misiune i eă educăm. Filmul — mal bine integral în ansamblul muncii Numai prin duse cfntece şl dansuri din
Cred că acesta nu e un pro­ tică", „Curs de limbi străi­
ces de campanie, d de per­ ne — franceză şl germană mal multe regiuni ale ţării
manenţă t să facem educaţie politice şi cultural-educatfve — anii I*. precum şl locale, a căror fru­
In fiecare eră, tn fiecare mo­ me aspectele instractlv-educa- muncă ne putem museţe a Incinta! pe cel pre­
ment. (Urmare din pag. 1) ajutorul activităţii pionie­ concurs „Cine cunoaşte fil­
tive din liceu, nu cunoaşte — Recital de poezie zenţi. Au lost evidenţiate şl
Aspectul educativ al activi­ aşa cum ar trebui — colecti­ reşti", organizat In colabora­ me zootehnice... cîştlgă". cu acest prilej frumuseţea
tăţii didactice a fost abordat vul şl deci nu poate acţiona tori la vizionarea „Seratei" re cu Consiliul judelean al Concursul devenit el Însuşi afirma şi realiza i
de mai mult! partldpant! la aşa cum «-ai cere. Aduc în in numai 3 zile de rulare Organizaţiei pionierilor. Cu ud spectacol plăcut $1 antre­ patriotică nebănuită a folclorului româ­
cuvlnt, de fapt de către toţi sprijinul acestei afirmaţii şl un confirmă potenţialul măsuri­ acest prilej, celor peste 500 nant a făcut ca atît concu­ nesc, dragostea şl măiestria
cei 1! comunişti care au dez­ argument i Noi am dezbătut lor Îndreptate spre valorifi­ de pionieri Ii s-a vorbit de­ renţii ctt si spectatorii să în viafă! j Duminică dimineaţa, sala cn care artiştii amatori de (a
bătut activitatea organizaţiei probleme de etică, dar am fă­ carea unor asemenea creaţii spre frumuseţea şi rodnicia doblndească noi cunoştinţe bibliotecii Casei de cultură Casa de cultură din Orăştle
de partid. Inalsttnd asupra cut lucrul acesta ula general". în rîndurile populaţiei. muncii depuse In cercurile preţioase In domeniul creşte­
preocupărilor biroului organi­ Or, concretizarea, dezbaterea Pe baza indicaţiilor birou­ cu aplicaţie practică la casa rii şi întreţinerii vitelor, cu (Urmare din pag. 1) l din Petroşani a lo9t gazda n- se apropie de acesta şl ti va­
zaţiei de bază In această di­ practică — avlnd, desigur, şl lui Comitetului judeţean de pionierilor, după care reali­ ajutorul metodelor văzute In ----------------------------- ţ nui recital de poezie patrio­ lorifică.
recţie, profesorul Ovldln Brln- unele exemple din colectivul partid, recent s-a organizat zatorii de la studioul de fil­ programul de filme. rea nivelului lor politic şi ide- l
ză a abordat cu multă fermi­ nostru — ne-ar fl ajutat să în oraşele judeţului viziona­ me documentare „Alexandru Judeţul nostru dispune de oloqic. Aşa se face că o dată .
tate necesitatea unor dezbateri tragem concluzii de Interes rea, de către membrii gărzi­ Sahia" Bucureşti şî-au pre­ un bogat fond de filme rea­ cu traducerea în viaţă a măsu- t
etico-morale In colectivul di­ pentru colectivul liceului, e­ lor patriotice şi ai detaşa­ zentat noile creaţii r „Mini- lizate pe peliculă de 16 mm t rilor stabilite, viata de orga- ^
tehnicus *70", „Visele copi­
dactic. ventual să sugerăm chiar nişte mentelor de tineri ce se pre­ lăriei*, „Activitatea pionie­ 623 copii de filme artistice, nlzaţie s-a Înviorat, tinerii
— Ghlar şl în această adu­ măsuri biroului organizaţiei de gătesc pentru apărarea pa­ rească din judeţul Hunedoa­ 710 copii de filme documen­ participă cu mal mult interes
nare — «punea vorbitorul — bază. • triei, unui program compus ra" (realizare locală). Cadre­ tare din care 156 filme cu $1 entuziasm ta acţiuni r In Recunoştinţă
unii dintre noi ne-ara expri­ Abordlnd interesul cadrelor din filmele „Valurile Dună­ le didactice prezente, coman- caracter agrozootehnic şi 345 munca de zi cu zi cei mai
mat nemulţumirea faţă de com­ didactice faţă de cit mai buna rii", „Secretul cifrulul" şi dantiî-instructori au apreciat filme destinate preşcolarilor. mulţi au devenit harnici si I
portamentul unor elevi la cla­ pregătire a elevilor, comuniş­ „Asediul". Filmele vizionate necesitatea şi utilitatea unor Aceleaşi titluri ne stau la conştiincioşi. Vom continua In urmă cu trei ani am unii medici care se Înjosesc,
să, pe stradă, tn familie. Dai tii Natalia Nlcula, Virgll Boz- au emoţionat marele număr asemenea acţiuni politlco- dispoziţie In vederea distri­ să acţionăm pe această linie fost grav bolnav. Paraliza­ Îşi murdăresc conştiinţa şl j
pe cine trebuie să facem răs­ dog, Traian Groza şi alţii au al spectatorilor prin cunoaş­ educative, solicitlnd extinde­ buirii lor pentru reţeaua ur­ cu tot mal multă hotărlre şi * sem. De atunci am trecut şi crezul uman şi profesional !
punzători î E, desigur, mal u­ subllplat necesitatea acordării terea şi cu ajutorul peliculei rea lor. bană — filme pe 35 mm — am siguranţa că uteciştiî noş- * am indurat mari suferinţe. pretlnzlnd bani şi alte obiec- j
şor să aruncăm vina alături. de consultaţii pe întregul par­ cinematografice a eroismului Filmele documentare, care de la Oficiul interjudetean trl vor deveni. — nu Intr-o ţ Dar în sprijinul meu au să­ te de Ia cel ajunşi Ia grea '
Să nu uităm Însă că elevii stnt curs al anului şcolar, inten­ şl abnegaţiei comuniştilor şi popularizează metode avan­ de filme Timişoara. Şi — de zl-două, desigur — exemple de i rit oamenii. La doi dintre ei suferinţă. Altfel refuză a-i
şi o oglindă a noastră, că In­ sificarea activităţii In cercuri, a celor xnal largi mase popu­ sate ale tehnicii agricole, ar ce să n-o spunem ? — dis­ conduită în societate şl în ’ aş vrea să le mulţumesc, să-i trata, a ie acorda ajutor.
strucţia şl educaţia lor sini folosirea In mal mare măsură lare In bătăliile politica sau punem de posibilităţi mul­ muncă. 1 asigur că, alături de alţi
cu arma In mină, pentru eli­ putea constitui un puternic oameni care au trecut prin Eu, despre medicii care
berarea ţării de sub Jugul mijloc de educaţie, de ridi­ tiple de organizare a unor Personal mă angajez să fiu ^ mlinlle lor, le port o recu­ ra-au tratat, despre aceşti
fascist, pentru instaurarea care a pregătirii profesiona­ acţiuni cu filmul care să albă Înainte de toate o propagan- i noştinţă fără margini. Sint oameni devotaţi, cu o (naltă
puterii populare. le a cooperatorilor, gâsin- un pronunţat caracter educa­ dlstă, un exemplu, sâ-ml ajut ' medicii Victoria Biscăreanu conştiinţă a menirii şl înda­
tiv. Găsirea formelor acestei
colegii, să acţionez pentru ca V
Filmul documentar sau ar­
du-se fotme atractive şi e­
jtilizarea şi gospodărirea tistic, cu temă adecvată poa­ asemenea filme. Şi tn aceas­ activităţi politice de masă principiile eticii comuniste să y şi Adrian Popovici, de ta toririlor ce ta au, pot spune
ficace de cunoaştere o unor
spitalul unificat din Haţeg.
stă In permanentă In atenţia
fie codul de conduită a tutu­
numai cbvinte de aleasă sti­
te contribui 'la reuşita unor
n-am să mai
Credeam că
acţiuni politlco-educative des­ tă direcţie exemplul esta e­ noastră, preconlzînd o strîn- ror tinerilor, programul de \ pot vorbi niciodată, n-am să mă şi laudă. Stnt oameni
să colaborare cu aşezăminte-
făşurate de organizaţii de dificator. La începutul lunii le de cultură din Judeţ pen­ educaţie socialistă să fie apli- S mai pot umbla, pe picioarele cinstiţi şl corecţi, adevăraţi
eficientă a metalului masă, cluburi, cămine cultu­ noiembrie, prin colaborarea tru realizarea de acţiuni co­ cat ca consecvenţa tn prac- \ mele. Cel doi oameni au fă­ oameni al -zilelor noastre.
rale sau alte aşezăminte de
cut tot ce Ie-a stat In putin­
Boz,
căminului cultural din
mune. menite să traducă în
artă şi cultură. Recent a a­ a conducerii C.A.P. şi a în­ forme concrete emplul pro­ tică, tntelegtnd că. acesta «s- \ ţă pentru a mă salva. Şi au Le mulţumesc sincer.
vut ioc la cinematograful treprinderii cinematografice gram educaţional adoptat de te programul prosperităţii ^ reuşit s-o facă.
(Urmare din pag. 1) cretarul comitetului de partid „Patria" din Deva un sim­ Judeţene s-a organizat aici recenta plenară a Comitetu­ noastre spirituale, al deveni- i Am citit tn ziare, am as­ SIMION BIRLEA
— rezultatele obţinute In pri­ pozion t „Filmul ştiinţific In — cu scop metodic — un lui Central al partidului. rli noastre. j cultat la radio, am văzut la pensionar, str. M. Emînescu, j
părut posibilitatea rebutărJi mele 10 luni din acest an În televizor vorbindu-se despre nr. 40 Haţeg
prin răsucire a laminatelor, acţiunea de reducere a con­
obţinîndu-se concomitent o sumului de metal ne dau
importantă reducere a consu­ dreptul să privim cu optimism
mului specific de cilindri. perioada care urmează. Spun
îmbunătăţirea procesului de aceasta, deoarece din analiza ionierii hunedoreni ţia oţelului conformă sau na
şutare şl debitare a redus con­ concretă a condiţiilor existen­ P şi-au propus să conti­ cu calitatea stabilită. Primului fulg
siderabil şi procentul de pier­ te in seclie s-a ajuns la con­ nue, şi prin preocupă­ La temperaturile Înalte de
dere a metalului. La acest ca­ cluzia că mal slnt multe posi­ rile lor, tradiţiile siderurgice pe platforma cuptorului nr.
pitol. ne-am dat seama iniţial bilităţi nevalorificate. De acest ale Hunedoarei. De aici a 8 al otelărlei electrice pio­ Dine al venit, fulg suav de
că numai prin măsuri strict lucru este conştient Întregul pornit hotărlrea de a În­ nierii au înţeles cu mlndrie nea r Cil tc-au aşteptat
tehnice nu se pot obţine re­ nostru colectiv şi de aceea fiinţa, la casa pionierilor, un că otelul pe care-1 elabo­ copiii I Toţi nr fi vru» sA ic
zultate satisfăcătoare. De In viitor vom depune eforturi cerc al micilor otelari şi fur- rează cu destoinicie vred­ vadă venind din înalt, lin şl
liniştit. Tc-ar fl aşteptai cu
aceea, am pus accent atît pe susţinute In vederea elimină­ naliştl. Şi tot acesta a fost nicii slderurgişti hunedoreni palmele deschise, eu zlmbcie,
ridicarea nivelului profesionat rii tuturor cauzelor care fa­ şi mobilul lntllnirii coman­ este folosit In toate con­ sâ-şl spele ochii miji|l. Dar ui,
al salariaţilor, cit şi pe întări­ vorizează risipa de metal. In danţilor — pionieri de la primul, ai venit şiret, in vlr-
furi, ca o zlnA, ca un duh,
rea disciplinei tehnologice, a cele două luni din acest an, toate şcolile din municipiul strucţiile metalice, la trac­ noaptea, ea o solie a iul Moş
toarele fabricate sub poa-
răspunderii în muncă. La cei precum şi in anul viitor, apli­ Geritrt. Dimineaţa aceea a ulti­
ce luaează in ajustaje am în­ carea unor măsuri ca îmbună­ mei duminici a fost mal nlbS (
ca toate.
tipărit convingerea că fiecare tăţirea callbrăril Ia bluming Tc ştii firav şl fl-ni adus
centimetru de laminat debitat „1 300", călirea superficială a pavâzA soldauit-ger, ca sA te
sau şutat necorespunzător re­ cilindrilor, introducerea unei Pionieri în vizita ia cei apere dc sAgc(lto calde, pica­
prezintă, o importantă pierde­ instalaţii de mare productivi- te din cor. Al coborlt dupA
douA zile, cu curcubee clare şi
re pentru economie. taie pentru înlăturarea defec­ dupA o dimineaţa fantastica,
Consider, de asemenea, că telor de laminare, precum şi portocaliu brttrln, o dimincaţA •
folosirea calculatorului elec­ prin Îmbunătăţirea normării ce plămădesc oţelul dc r.arc n-am vAzut, poate,
niciodată.
Despre
seninele
tronic in scopul optimizării consumurilor specifice, vor astea bAtrinii spuneau multe,
procesului de debitare a con­ duce In mod sigur la ridicarea dar mai nlcs cA e vorba dc o
tribuit subfstanliaî la reduce­ pe o trâaptă superioară a rea­ toamnft lungA şl frumoasA. Al }
tftiat imaginaţiile astea Intr-o j
rea consumului de metal prin lizărilor din acest domeniu. zi dc duminicA şi al descuiat I
diminuarea abaterilor dimen­ Apropiatul bilanţ al primului Hunedoara — cu otelarii tele Ttmpei, Ja instalaţiile de altele mal Juvenile, mal a- I
sionate fa\JS de comenzi. In an din cincinalul actual gă­ Ştefan Tripşa $1 Gheorghe foraj, la construcţia termo­ proapc dc poezie şi adevăr, j
Tc-al aşezat stingher pc rn- ■
momentul de fată, la foarfecă seşte deci colectivul de la 1a- Sulică, Conduşi de tovară­ centralelor şi hidrocentrale­ muri ca florile albe de mal |
rotativă de la laminorul „750°, minoarele blumlng-semifabrlca- şul Ion Zăvolanu, preşedin­ lor. şi ai fAcut Jocul vrăbiilor mai |
prin utilizarea metodelor a­ te intr-un moment in care, tele Consiliului municipal al Vorbindu-le pionierilor de­ zglobiu, ştim că eşti efemer j
ca un fulger de dragoste, dc !
mintite mai sus, s-a optimizat cu dăruirea care îl caracteri­ Organizaţiei pionierilor, ei spre Importanta deosebită a aceea ne trcsaiţl simţirile şl
procesul de debitare în pro­ zează, Îşi conjugă toate efor­ au venit aici dornici să alta metalului In civilizaţia unei tc iubim.,
porţie de 80-85 la sută, fată de turile pentru Îndeplinirea dato­ povestea unor vieţi dedica­ ţări, tovarăşul Ştefan Tripşa La laboratorul de control al seminţelor, lucratoarele Marla An dreien şl Cccllla Canrttn Incerclnd
45-50 la’ sută In anul trecut. riei de onoare de a utiliza si te meseriei de olelar. a salutat cu bucurie inten­ puterea de germinaţie. Foto : V. ONOIU A. CORNESCU
— Intr-adevăr — afirma to­ gospodări cu maximă eficienţă A doua zi invitaţi al ce­ ţia pionierilor din munici­
varăşul Dumitru Fotescu, se­ metalul. lor doi otelari, pionierii hu- piul Hunedoara de a-şl con­
nedorenl aflau pe plat­ strui un cuptor miniatură,
forma oţelărlef electrice, In remareînd că aceasta va a­
dreptul cuptorului nr. 8. Au juta ca meseria de oţelar să
venit să sa Instruiască, să fie Îmbrăţişată de cit mal Pe „băncuţa" neaplicării stricte a legilor
semneze aici. pe platformă,
Peste 600 de apartamente „cartlfto&tul da naştere" al mulţi tineri.
Invitaţi de pionieri, atît la
cercului da raicl otelari. In cercurile de Ia casa pionie­
faţa şarjei încinse pionierii rilor cit şl în şcolile unde
PETROŞANI. Peste 600 de Lupeni şi Urtcant. dar Şl In aa aflat povestea oamenilor ei Învaţă, tovarăşii Ştefan
apartamente au lost date lo alte oraşe ale Văii Jiului, care (aptă cu fiecare minut Tripşa şl Gheorghe Sulică au îşi fac „siesta" infractorii!
lolosinţa minerilor Văii amprenta constructorilor se $1 procent plnă la elabora­ răspuns cu plăcere chemării
Jiului de la Începutul anu­ tace simţită. Demn de re­ rea şarjai de otel. copiilor, convinşi că prin a­
lui şl p1nă In prezent. Pe­ marcat este faptul că ptnă De la tovarăşul Tripşa au ceastă emoţionantă întilnire Una din problemele importan­ portante valori. Şi toate aces­ le personale. Această ocazie obştesc r neverîflcarea timp
ste 600 de (amilii s-au mu­ Ia silrşltul anului In oraşele învăţat că şl fetele pot fi s-a semnat „certificatul de te dezbătute ia plenara din tea s-au petrecut sub „nasul* le-o servesc „pe tavă" cei ca­ îndelungat a casieriei unităţii,
lat deci In locuîn|e noi. Ce­ Vulcan şl Lupeni se vor da de un raal folos oţelarllor, naştere" al cercului de ote­ noiembrie a Comitetului Cen­ unor conducători de unităţi — re li angajează In funcţii de lipsa (cu desăvîrşire I) a con­
le mai multe apartamente In folosinţă alte 160 de a- că în laborator ele pot deci­ lari şi Jurnalişti de Ia casa tral al partidului a fost cea a primii chemaţi să desfăşoare gestionare a bunurilor, a ba­ troalelor ori efectuarea lor cu
pionierilor.
s-au construit la Vulcan, parlamente. de soarta şuvoiului aprins Întăririi şl respectării legali­ o largă activitate de preveni­ nilor şi altor valori. Ioan Ma- superficialitate (ceea ce esta
din cuptor, găsind compozi­ M. CONSTANTINESCU tăţii socialiste — epăreTea e- re a faptelor prin care se a­ rinică, din grupul amintit — acelaşi lucru I) şi altele.
vutului obştesc, combaterea tentează Ia averea poporului, fost responsabil al bufetului Fără a Încerca să tragem a­
cu fermitate a furturilor şi să ridice continuu prin munca „lacto-vegetarian" din Deva — numite concluzii se observă u­
delapidărilor, abuzurilor şi a lor puterea economică a uni­ avea la activ multe condam­ şor un fapt i prin astfel de
altor fapte antisociale care a­ tăţilor ce Ie conduc, şi prin nări : 3 luni Închisoare pen­ „fisuri" In aplicarea cu stric­
duc mari pagube economiei «ceasta proprietatea noastră tru furt, 6 luni pentru negli­ teţe a legilor se strecoară in­
(Urmară din pag. 1) Total e foarte bine, dar de naţionale. In cuvlntările de Ja socialistă. Este cunoscut deja jenţă In serviciu şl 4 luni pen­ fractorii I Răspunderea pentru
„Sesizaiea făcută s-a do­ Scrisoarea buie să «tea pe umerii con­
de
cazul celor 6 infractori
complicitate Ja delapida­
tru
de unde «m primat răspuns, ce unele întreprinderi, In această istorică plenară au la T.A P.L. din Deva, care — în re. Cu toate aceste antece­ asemenea fapte, credem, tre­
rîndul cărora oele de gospo­
fost date exemple concrete de
dărie
comunală şl locatlvă,
In care se spune Intre «Iţele» ocupă un loc de frunte, au hoţi şi delapidatori care au frunte cu fostul contabil şei dente, contrar legilor în vi­ ducerilor Întreprinderilor şl in­
goare, a fost găsit „apt* pen­
Emil lacob — au sustras siste­
vedit Întemeiată. Gonduce- nevoie de intervenţia altor frustrat avutul obştesc de im­ matic, prin întocmirea de acte tru funcţia de responsabil al stituţiilor. Aşa cum arăta to­
portante valori materiale. In
varăşul Nicolae Ceauşescu în
rea Agrocoop Hunedoara, In organe pentru a se achita de acelaşi timp, a fost aspru cri­ false, bunuri şi alte valori de unei unităţi economice şl, mal
urma reclamaţiilor primite şi luliu Papiu, împuternicit al pierduse justificat Tăbdarea. obligaţiile ce le revin? A$a ticată atitudinea de gură-cas* ordinul sutelor de mii de Iei. departe, se ştie ce-a făcut. Io- cuvintarea rostită In Încheierea
da la alţi compârătorl, pre­ asociaţiei de locatari nr. 1 adrestndu-se ziarului, după se explică de ce uneori peti­ că a unor conducători de în­ Ei şi-au primit pedeapsa meri­ sif Gruber, din acelaşi grup, lucrărilor plenarei C.C. al
cum şl a neregulilor consta­ din Simeria, na adresează o ca în m-ai multe rindurl tre­ ţionarul este nevoit să stră­ treprinderi şi instituţii şl a tată, fiind condamnaţi cu în­ mai suferise şl înainte con­ P.C.R. din 3-5 noiembrie a.c.:
tate la unitatea din piaţa o­ scrisoare In care se simte cuse pentru aceleaşi lucruri bată o filieră Întreagă de altor organe investite cu atri- chisoare pe diferite termene. damnări — 6 luni Închisoare ....a merge pe linia trecerii
raşului Deva, a hotărlt des­ pregnant sentimentul de mîh- pe la I.G.O.L. Deva şi pe la organe pentro a pune capăt butiuni de gospodărire judici­ Dar, cum poate fi calificată penlru o înfrac(iune economi­ răspunderii ce revine conduce­
facerea contractului de mun­ nire pentru faptul că secţia Consiliul popular al oraşului unor stări de fapte necores­ oasă a avutului obştesc, de toleranţa, pasivitatea, atitudi­ că şi un an Închisoare pentru rii întreprinderilor, consiliilor
că al gestionarului Ivan. ges­ din localitate a I.G.O.L. De­ Simeria, fără să fie luate la punzătoare. supraveghere şl control al o­ nea de aulomullumire a con­ delapidare — şi, cu toate aces­ populare, unităţilor şl Institu­
tiunea fiind preda-tă altui va nu răspunde repetatelor timp măsurile cuvenite. Abia In unele situaţii omul care peraţiunilor economice care ducerii trustului? Mai mult, tea, a fost menţinut gestionar ţiilor de stat şl economice pe
tovarăş". apeluri ale asociaţiei de a Ia intervenţia ziarului, Di­ se adresează primeşte răs­ nu eu descoperit şi nu au de­ unii dintre cei 6 infractori au la bufetul de lingă moară ‘rlin seama organelor M.A.I., a pro­
Sînt nenumărate astfel de întreprinde o serioasă cam­ recţia de gospodărie comu­ punsuri tn doi- peri, ambigue, mascat la timp pe cei care mai suferit condamnări penale Simeria. Magdalena M. Bîan- curaturii şi Justiţiei, ar în­
exemple care arată cu cită panie de reparaţii la ctteva nală şi locatlvă a Consiliu­ alteori este aminat vreme în­ desfăşurau activităţi Ilicite. pentru fraude din avutul db- ga — fosta casieră a T A.P.L. semna să deschidem calea unei
promptitudine şi hotărlre ac­ blocuri. Intre altele era vor­ lui popular judeţean răspun­ delungată, ceea ce produce, Despre conţinutul şi importan­ ştesc şl, cu toate acestea, au Deva, care In clrdăşie cu cel- Înţelegeri greşite a rolului a­
ţionează unele organe pentru ba de faptul că din 133 de de : evident, amărăciune. Conclu­ ta acestor documente de par­ fost angajaţi şi menţinuţi în laRi' a sustras zeci de roii de cestora, să creăm un pericol
a curma necinstea, abuzul, apartamente doar In 52 este „Cele arătate de petiţionar zia este fără echivoc: toţi tid, cititorii noştri eu luat cu­ funcţii gestionare fără respec­ lei dîn casieria unităţii — fu­ grav, cu consecinţe negative,
favoritismul şi alte aseme­ asigurată căldura. Acoperişu­ in scrisoare sînt reale, fapt cei care se bucură de încre­ noştinţă prin faptul că ele au tarea legilor existente în acest sese angajată contrar dispozi­
nea fenomene antisociale. rile unor blocuri slnt degra­ pentru care s-a luat legătu­ derea oamenilor trebuie să fost publicate tn presa centra­ sens. Or, este ştiut faplul că ţiilor legale pentru că tiu a­ de substituire de către organe­
Sondajul întreprins de re­ date, tabla rincatâ s-a des­ ra cu conducerea I.G.C.L. întîmpine cu răspundere e­ lă şi locală. De aceea, nu mai indivizii certaţi cu legile ţă­ vea virsta de 21 ani. Sigur, le de represiune a orga­
dacţie a pus insă în lumină prins şî cînd bate vintul pro­ Deva pentru înlăturarea tutu­ fortul petiţionarului de a insistăm astipra lor. rii — fapt demonstrat prin ta neaplicarea cu stricteţe a nelor economice şi sociale".
şi reversul acestui mod de a duce zgomot. ror deficienţelor constatate". participa la efortuL general condamnările suferite — abia legilor în vigoare de către cei
Ceea ce vrem să relevăm
gîndi şi a acţiona — amîna- Semnatarul scrisorii — ex- După asigurările primite, as­ este faplul că şi în Judeţul aşteaptă ocazia să se înfrup­ însărcinaţi s-o facă, se adau­ VICTOR DUMITRU
re, desconsiderare, indolentă. primînd dorinţele unui mnrc tăzi, puţine din nereguli mai orientat spre perfecţionarea nostru s-au petrecut grave a- te din nou, fără muncă cinsti­ gă şi alte lipsuri care au fa­ procuror şei
Recurgem la cîleva exemple. număr de locuitori — işi sînt neremediate. relaţiilor noastre sociale. Procuratura Judeţului
baterî de Ja litera legii, e fost tă. din bunurile obşteşti, sâ-şl/ vorizat comiterea infraclîuni-
păgubit avutul obştesc cv im­ sporească pe căi ilicite averi­ lor şl prejudicierea avutului Hunedoara