Page 75 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 75
r a n r m r v c n T7W15KW0aVSXB3Mift IV*. JLPM H M G i "
DRUM Ul SO C IA IISM U IU I ® Nr. 5 249 9 MARTI 23 NOIEMBRIE 1971
- - r-*-- rr-
| SECVENŢE INTERNAŢIONALE SECVENŢE INTERNA [TONALE SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Dezbateri din Adunarea Plenara C.C. Pe frontul de luptă din Indochina ATLAS
al Partidului
Puternice atacuri ale tortelor
Comunist
patriotice din Vietnamul «de sud
Generală a 0. N. II. al Uniunii SAIGON 22 (Agerpres). — un purtător de cuvînt saîgo- InHrziere J
de 18 ani
FoTtele Frontului naţional de
apropierea portului Da Nang,
eliberare din Vietnamul de sud nez. Localitatea Hoi An. din Autorităţile din orăşelul ţ
Rpdc, dc pe insula Wight, l
> NEW YORK! 22. — Cores In lume pentru convocarea u Sovietice au acţionat puternic pe fron a fost duminică noaptea lin nu primit de la Londra o *
tul din nordul provinciei Qu-
ia obuzelor de artilerie şi mor-
pondentul Agerpres, G, A- nei conferinţe mondiale de ang Nam, atactnd două poziţii tiere. Un atac similar a avut circulară prin care li se a- S
îexandroale, transmite t In dezarmare, arătînd că „In pre MOSCOVA 22 (Agerpres). ale trupelor amerîcano-saigo- loc şl Inlr-o zonă situnlă la ducea la cunoştinţă că, de 1
continuarea dezbaterilor din zent predomină tendinţa spre — Agenţia TASS transmite că neze şi bombardtnd principalul 000 km de Saigon. provodnd acum încolo, podul oraşu- ^
Adunarea Generală a ONU., distindere a încordării inter la Moscova a început luni oraş a) provinciei, anunţă o- pierderi serioase inamicului tn lui ia fi considerat monu- ţ
pe marginea propunerii sovie naţionale. Această tendinţă Plenara CC. al P.C.U.S., care gentia France Presse, citind oameni şl materiale. ment istoric şi arhitectu- ^
tice privind convocarea unei este în mod deosebit simţită a dezbătut raportul cu privire ml. Piuă acum nimic ne- .
conferinţe mondiale de dezar In Europa, unde se observă la planul cincinal de dezvolta obişnuit. Şi totuşi edilii 1
mare, a luat cuvintul repre un anumit grad de creştere a re a economiei naţionale a Succese ale patrioţilor din Laos din Ryde au rămas stupe- ţ
zentantul permanent a! Fin încrederii şi înţelegerii reci U.R.S.S. pe anul 1971-1975 şi fiafi cind au primit circu- 4
landei, Maxi Jakobson. După proce între state, fapt care a planul de stat pe 1972, prezen iXIENG KUANG 22 (Ager 3a 13 noiembrie In Valon UI- lara cu pricina. Motivul: t
ce a evocat negocierile tn avut un efect favorabil asupra tat de Nîkolai Baibakov, vice pres). — Forţele patriotice lao- cioarelor, anunţă ogenlia Kha- \ podul „monument tstoricu \
curs privind dezarmarea, Ja îmbunătăţirii situaţiei interna preşedinte al Consiliului de ţiene ripostează eficient Inten osan Pathet Lao. In dislriclul A fusese distrus cu 18 ani In i
kobson a subliniat că, „cu ţionale tn general11. Miniştri al U.R.S.S., preşedin sificării bombardamentelor a- Ban Xay, din sud#ul Laosulul, y urmă. ▼
tele Comitetului de Stat al merlcane asupra regiunilor e patrioţii au doborît, tot In pri
toate acestea, cursa înarmări La rtndul său. delegatul In Planificării, şi raportul referi liberate ale Laosulul. Patru a Arta explozivă
lor continuă nestăvilită". Re doneziei, I. Thayeb, releva că tor la bugetul de stat pe anul vioane americane de tipul ma Jumătate a lunii noiem
brie, un avion „Phantom-105",
prezentantul finlandez a apre pe lista priorităţilor trebuie să 1972, prezentat de Vasili Gar- „Phantom-4" au fost doborîle şi un bombardier ,,13-54". \ Organizatorii expoziţiilor
ciat că „numai printr-un nou, se afle dezarmarea nucleară. buzov, ministrul finanţelor. i de pictură din Italia au
hotărit şi concertat efort al Reprezentantul Suediei, Alva Plenara a aprobat rapoarte Noi forte intervenţionisîe saigoneze decis srt boicoteze tablouri- t
tuturor naţiunilor se va putea Myrdal, a arătat că, după pă le prezentate si a hotărit ca A le fui Carlo Alfieri, artist
ele să fie supuse spre exami
reversa cursul goanei înarmă rerea guvernului său, confe nare sesiunii Sovietului Suprem au pătruns în Cantbodgia y din localitatea Geranzano.
De ce oare o atît de dras- »
rilor. astfel ca să putem în rinţa mondială pentru dezar al U.R.S.S. ' tică măsură ? Explicaţia \
cepe a înainta in direcţia rea mare „trebuie să aibă loc sub Plenara a ascultat apoi ra PNOM PENH 22 (Agerpres). regimului de la Pnom Penii", \ furnizată de persoanele l
lizării dezideratului dezarmă auspiciile Naţiunilor Unite, or portul Iuî Leonid Brejnev ,,Cu CA IRO: O nouă rundă privind reglementa — După cum informează agen deoarece „rcsenlimentole îm competente este destul de *
’ convingătoare, chiar şi pen- \
rii generale şi complete". ganizaţie care şi-a fixat drept privire la activitatea Interna ţia Reuter. no) forte de inter potriva trupelor saigoneze sini \ tru cei mai înfocaţi admi- l
ţională a C.C. al P.C.U.S. du
Reprezentantul Ucrainei, G. scop esenţial salvarea genera pă Congresul al XXIV-lea al rea sltuajlei dtn Orientul Apropiat venţie ale regimului de In din ce în ce mai puternice miori de pictură. In scopul }
tn ultima vreme tn Cnmbod-
Saigon, în număr de cîteva
G. Şevelî, a subliniat condiţi ţiilor viitoare de flagelul răz partidului*'. mîî, au trecut luni frontierele gîa, unde presa relalează per obţinerii unei nuanţe origi- \
ile favorabile existente astăzi boiului". Lucrările plenarei continuă. CAIRO 22 (Agerpres). — rezultatele primei misiuni a Cambodgiei, pentru a veni în manent cazuri de violuri şi \ nalc dr gri. Alfieri a adău- 4
Preşedintele Senegalului, Leo- O.U.A., care a vizitat Israelul sprijinul trupelor lu! Lon Noi. jafuri ale acestor trupe" Ex y gat vopselei obişnuite... t
pold Sedar Senghor, şeful sta Aceeaşi agenţie scrie că ves cesele militarilor saigonozî nu } praf de puşcă. La un fer- )
tului nigerian, Yakubu Gowon, şi Republica Arabă Egipt. tea privind posibilitatea unei fost, de altfel, recunoscule în \ nisaj, unuI dintre vizitatori 4
şi reprezentanţii preşedinţilor După noile convorbiri cu o- noi incursiuni saigoneze „a ri fata unui corespondent al n- i s-a apropiat de tablourile i
expuse de pictorul inova-;
ficialitâţile egiptene, membrii
Conferinţa naţională Camerunului şi Republicii Zair celei de-a doua misiuni a dicat un val de mînie în rln- genţiei menţionate, chiar de ) tor cu ţigara aprinsă drept y
au sosit luni la Cairo, pentru
durile populaţiei
civile
şl
către o oficialitate a regimu
o nouă rundă de convorbiri cu O.U.A, vor vizita Israelul. chiar ale unei părţi a armatei lui Lon Noi. I care nu a inttrziat să se (
ţ producă o explozie, care a i
oficialităţile egiptene, în legă provocat şi un incendiu. J
a Partidului Comunist Francez tură cu modalitatea aplicării ' Aşa că organizatorii s-au \
rezoluţiei Consiliului de Secu \ învăţat minte şi nu mai A
ritate privind reglementarea si JAPONIA Retrocedarea Okinavei,
PARIS 22. — Coresponden raport în care a relevat creş liză a situaţie! politice inter tuaţiei din Orientul Apropiat acceptă să expună o artă J
tul Agerpres, Paul Diaconescu, terea continuă a autorităţii şi ne din Franţa. — informează agenţia MEN. A- ' atît de explozivă. \
transmite: După cum relatea influentei partidului în între Participanţii Ia conferinţă au ! 1
ză ziarul „rHumanite" în zile prinderi. Fn continuare rapor votat tn unanimitate o rezo ceastâ misiune le-a fost încre in dezbaterea Camerei Reprezentanţilor \ Fofhstl sau corrldâ? ţ
le de 20 şi 21 noiembrie s-au torul s-a referit la sarcinile ac luţie în care se subliniază ne dinţată de Comitetul Organiza
ţiei Unităţii Africane, însărci
desfăşurat lucrările Conferin tuale ale partidului, menlîo- cesitatea unei mai accentuate In America Latină a fost \
ţei naţionale a P.C. Francez nînd că P.C.F. a elaborat un îmbunătăţiri a activităţii ideo nat cu facilitarea soluţionării TOKIO 22. — Coresponden Camerei Reprezentanţilor pen lucrări, urmînd exemplul P.S J. \ experimentat un nou gen 4*
privind activitatea ideologică, program politic concret, de logice şi politice a partidului politice a crizei din Orientul tul Agerpres, Florea Ţulu, tru acordul de retrocedare a şl al P.C.J., care au anunţat I de fotbal. Primele 20 mi- j
politică şi organizatorică a care are nevoie acum Franţa. tn întreprinderi. 0 Apropial. După cum se şlîe, transmite: Lucrările parla Okinawei, la care participă nu luni din nou că nu vor parti nute ale fiecărei reprize se \
partidului în întreprinderi. In încheierea dezbaterilor, Comitetul respectiv, format din mai deputaţi liberal-democraţi, cipa la lucrările parlamentu ! desfăşoară in mod obiş- \
Andre Vieuguet, membru al a luat cuvintul Georges Mar- Conferinţa a adoptat on apel reprezentanţii a 10 state a mentului japonez se menţin în socialişti-democratîcî şi ai lui plnâ nu se vor da garan I nuit, după care pe teren a
Biroului Politic, secretar al chais, secretar general adjunct pentru întărirea luptei de soli fricane, s-a întrunii la 12 no trerupte de trei zile, deşt luni Komeito. Răspunzînd Ia inter ţii depline că In Okinawa nu este introdus un taur, ceea \
CC. a! P.C.F., a prezentat un al P.C.F., care a făcut o ana- daritate cu popoarele din In- iembrie tn capitala Senegalu dimineaţa a fost convocată o ! ce, după părerea unora, dă \
dochîna. lui, Dakar, penlru a examina şedinţă ad-hoc a Comitetului pelările deputatului soclalist- vor exista aime nucleare şl
democratic Katsu Kawamura, pînă ce guvernul Sato nu va \ nerv jocului şi-i Inviorea- A
ministrul de externe. Takeo dovedi că la baza americană ză chiar şi pe jucătorii cei \
BERLIN. - La 22 no: delegaţiei care tl însoţeşte Fukuda, a declarat că guver Iwalcuni, de lîngă Hiroşima, nu 1 mai lipsiţi de condiţie fizi- )
lembrle. a avut loc Ia pe ministrul de externe bri nul japonez va cere oficiali există arme nucleare. Preşedin \ că. In acelaşi timp, pentru A
da CADRAN
ca animalul să nu se apuce *
tele P.S.J., Tomomi Narila, a
tăţilor de Ia Washington să
Incidentele de la frontiera Berlin cea de-a 28-a şe tanic la tratafivele cu guver*i facă o declaraţie publică, din afirmat luni că partidul său se 1 din ignoranţă să-l fugărească \
dinţă a Consiliului
nul minoritar al Iul Iau Smlth
Stat al Republicii Demo — ■ de la Salisbury. s-a întors la care să reiasă că tn Oklnawa află In posesia unor docu \ pe arbitru, jucătorii ambe- 4
lor echipe sau, prin tragere ?
crate Germane. Şedinţa Londra pentru a-l Informa nu vor exista arme nucleare mente care atestă stocarea u
indo-pakisfaneză a fost prezidata de Wal- localitatea Holzmluden din pe premierul Edward Heath după realipirea ei la Japonia. nor asemenea arme In Iwa- la sorţi, doar ai uneia din i
ele, imbracă tricouri roşit. 4
ter Ulbricht, preşedinte Saxouia Inferioară, an Izbuc fn legătură cu stadiul con Şedinţa de luni a fost con kunl. precum şi a armelor chi Dar, tn acest al doilea caz, {
le Consiliului de Stal nit divergente de amploare vorbirilor. Corespondentul zi vocată de guvern pentru a as mice şi bacteriologice. pentru ca jucătorii să nu )
DELHI 22 (Agerpres). — A- RAWALPINDI 22 (Agerpres). Pe ordinea de zi s-a a între diversele fracţiuni ca arului britanic „Financial Ti culta părerile a doi deputat!, Tot luni, P.S.J. a prezentat fie totuşi handicapaţi, fie- 4
gentia Press Trust of India — După cum anunţă agentin flat raportul preşedinte re compun această grnpare. mes" la Salisbury exprimă reprezentanţi al Okinawei — conducerii Camerei Reprezen care punct marcat de |
relatează că artileria pakista Associated Press Of Pakis lui comisiei centrale e- Ca urmare o acestor diver părerea că sosirea precipita Senaga. preşedintele Partidu tanţilor proiecte de rezoluţii „moiourilc roşii“ valorează 1
neză a supus duminică unui tan (APP), trupele guvernului leclorale, Friedrich Ebert, gente, la bazo. cărora se află lui poporului, şl Asnlo, pre prin care cere să fie înlătu Ia scorul final cit două ale (
puternic bombardament ora central pakistanez au respins privind alegerile din 14 Insuccesele răsunătoare ale tă a lui Quesne la Londra şedinte a) Partidului maselor rate armele nucleare din Oki adversarilor lor. m
şul Karimganj. în statul in duminică o ofensivă lansată de noiembrie. Consiliul de grupării neonaziste din ul demonstrează că negocierile socialiste. Aceştia au anunţat nawa, tar insula să fie decla
dian Assam. In rîndurile popu trupele indiene, cu sprijinul Stat a hotărtt convoca timii ani, Adolf von Thad- lui Douglas Home cu Smith însă că nu vor lua parte la rată zonă denuclearizată.
laţiei civile s-au semnalat unităţilor de tancuri, la nord- rea Camerei Populare den şt-a prezentat demisia au intrat în impas
morţi şl răniţi. In oraş eu est de localitatea Jcssore. 90 pentru şedinţa de con din funcţia de preşedinte al CONAKRY. — In capitala
partidului şi a anun(at că se
fost impuse restricţii de cir de militari indieni au fost stituire la data de 26 no retrage din P.N.D, El a de Guineei s-a deschis duminică
ucişi,
şapte
160 răniţi şi
culaţie. Forţele indiene de tancuri au fost distruse; de iembrie. a clarat că P.N.D. „nu mai o conferinţă a Consiliului
Camera Populară
securitate au răspuns atacului partea pakistaneză s-au înre R.D. Germane urmează poate ff condus sau organi Mondial al Păcii, anunţă n-
pakistanez, schimbul de focuri gistrat patru morţi şi şapte ră să hotărască asupra zat'*. După îndelungi dispute, genţia France Presse, citind
niţi. componentei noului Con ca preşedinte al P.N.D, a fost
de-a lungul frontierei Intre ce Atacuri indiene respinse au ales Marlin Mussgnug, care poslul de radio Conakry. In
le două părţi durînd, dumi fost semnalaie şi în alte dis siliu dc Stat şl a noului a declarat că va continua o- cuvintul inaugural, preşedin
guvern.
nică aproximativ şapte ore. tricte. rlentarea precedecesorului tele guineez, Seku Ture. a
cău. declarat că „nu se poate vor
bi de pace pe continent, eli
MOSCOVA. — Agenţia ta timp cit ţările membre
TASS anunţă că Walter STOCKHOLM. — In cadrul ale pactului militar NATO
Scheel. vicecancelar federal manifestărilor organizate tn continuă să-şi menţină baze
Suedia cu prilejul aniversă
DIN LUMEA CAPITALULUI şi ministru al afacerilor ex rii a cincizeci de ant de la le militare în 15 ţări africa
terne al R.F. a Germaniei, va
ne". Respectul popoarelor şi
sosi tn Uniunea Sovietică crearea Partidului Comunist libertatea naţiunilor consti
Român, tn sala „ABF" din
fnlr-o vizită oficială, la 25 Stocldiolm. s-a deschis expo tuie, potrivit şefului statului
noiembrie 1971, ca oaspete al guineez, bazele esenţiale ale
Condiţia minerului în ţara guvernului sovietic. ziţia „Aspecte din Istoria păcii. Factor de unitate na
mişcării
muncitoreşti
din
PEKIN. — Premierul Con România". ţională şi internaţională, n
apartheidului siliului de Stat a) R.P. Chi subliniat Scku Ture, pacea
neze. Cin En-lai. a primit pe SAMSBURY. — Maurlce Ie râmîne legată de principiile
Vlttorino Colombo, preşedin (Juesne, unul din membrii de libertate şi justiţie.
LUSAKA 22 (Agerpres). — Lusaka, Makebe Maleka, re tele Institutului Italo-chinez
Minerii de culoare din Repu prezentant al Congresului sin pentru schimburi economice
blica Sud-Africană sînt nevo dicatelor sud-africane, aflat în- şi culturale. Cu acest prilej, VARŞOVIA. — In capitala poloneză oii început luni
iţi să trăiască în condiţii în tr-o vizită în Zambia. Mine a avut loc o convorbire prie convorbirile oficiale dintre d e ta ila Ministerului .sănătăţii
grozitoare — a declarat, la rii trăiesc tn locuri îngrădi tenească. informează agenţia din România, condusă de dr. Dan Enăchescu, ministru, şl de
te cu sirmă ghimpată, în ba China Nouă. legaţia Ministerului Sănătăţii si Asigurărilor Sociale din
răci pentru ctte 50-60 persoa Polonia, condusă de ministrul Ian Kostrzewskl. Au (ost
ne. Pentru o muncă egală, mi BONN, — Formaţia neo abordate probleme de specialitate de interes comun, pre
nerii de culoare primesc cam nazistă „Partidul naţional cum şi aspecte legate de îmbunătăţirea şi adîncirea colabo
naval
In primul an al acestui cincinal, constructorii de nave de Ia şantierul
Volgograd
din
a 20-a parte din salariu) unui democrat" din R.F. a Ger rării dintre cele două ministere pe următorii ani. nu ca sarcInA sA consirulascA o nouă serie de petroliere »l nave de pescuit, in prezent alei se
muncitor alb cu o calificare maniei trece printr-o criză In aceeaşi zi. membrii delegaţiei au făcut o vizită la construieşte un petrolier cu o capacitate de 5 000 lone, care poale naviga atlt pe fluvii, cit sl oe
corespunzătoare, iar din cauza gravă. Ia congresul său fe Academia medicală din Varşo via, unde au fost salutaţi de mârL
lipsei măsurilor elementare dc deral, ce s-a desfăşurat în prof. B. Gornicki, rector, şi de membri ai corpului didactic. In fotografie : Doua noi na ve In secţia de montaj.
proiecţie a muncii, în minele
sud-africane îşi pierd, anual,
viaţa sute de muncitori, iar
alte cîteva mii suferă acciden
te grave. Dar aceasta nu este Iarna s-a instalat
numai soarta minerilor — a
precizat Maleka —. deoarece LIBERIA - IA JUMĂTATEA MANDATULUI INTERIMAR
nici restul populaţiei băştinaşe
nu trăieşte în condiţii mai bu in Europa
ne tn ţara apartheidului.
Cu aproape patru luni tn nuî stat cu o economie do ploatare va necesita investi amintită menţinerea la condu
urmă, la 24 iulie, William Ri- minată tncâ de monopolurile ţii iniţiale de 10 milioane do cerea tării a partidului True
Greva generală a chard Tolbert prelua, in ca străine — mai ales cele nord- lari. Au loc, de asemenea, Whig Party (din 1877 fără Iarna s-* instalat In ultime In sud, Ia Malaga, temperatu
litatea sa de vicepreşedinte americane. intensificarea exploatării ză întrerupere). le zile ale săptăminil trecute ra maximă de vineri era d«
feroviarilor Italieni al Liberiei, funcţia de şef al Ţară cu imense bogăţii na cămintelor de aur si extin Plnâ acum, preşedintele în toate regiunile continentu 24 de grade. In Grecia şl Por
lui european, valul de frig şi
statului, rămasă vacantă prin turale, Liberia va extrage tn derea suprafeţelor cultivate liberian a acţionat cu o deo rafalele de vînt rece provo- tugalia, deşi vremea prezintă
decesul lui William Tubmann acest an 25 de milioane de cu orez şi trestie de zahăr. sebită prudenţă, impusă, pe un aspect primăvâratic, tempe
ROMA 22 (Agerpres). — Du care o deţinuse, fără între tone de minereu de fier. Pro Accsl proces de valorifi cind în majoritatea ţărilor În ratura se află în scădere.
minică, a avut loc greva ge ducţia de cauciuc natural, ca care a bogăţiilor naturale es- de o parle, de situaţia sa de registrarea unor temperaturi Nordul şi nord-vestul Eu
nerală de 24 de ore a ferovia rupere. limp de 27 de ani. re ocupă locul al doilea, a- ie însă frînat, in mare măsu fost principal colaborator al sub zero grade. In sudul, cen ropei sînt însă zonele cel mal
rilor italieni care a afectat Peste alte două luni, corpul tll ca valoare absolută, cît si ră. de-datoriile externe — lui Tubmann — deci răspun trul şi nordul Europei, zăpada pulîn cruţate de valul de frigi
R .F..A GERMANIEI - In fo toate reţelele de căi ferate ale electoral va fi chemat tn fa zător, cel puţin într-o oareca a căzut din abundentă. Adevă
tografie : — O parte dtn cel Italiei. ţa urnelor pentru desemna în cadrul exporturilor liberi ele se ridicau, în 1968, la re măsură, de orientarea po rate furtuni de zăpadă s-au n- in Danemarca, majoritatea dru
2 000 de muncitori dc la con La chemarea celor trei mari rea — de data aceasta prin ene, asigură, împreună cu 225 milioane de dolari — la liticii liberiene postbelice, iar bătut asupra Italiei, de la Al pi murilor au devenit impractica
cernul Kldkner djn Osnabrtlck centrale sindicale, aproxima vot — a noului preşedinle şi pe de altă parte, de caracte pînă tn Sicilin, blocind impor bile din cauza căderilor abun
care au demonstrat recent pe tiv 200 000 de feroviari au în a vicepreşedintelui. rul de provizorat al manda tanta magistrală nord-sud şi dente de zăpadă, în Olanda
strâzllo oraşului împotriva trerupt lucrul, ccrînd amelio Observatorii politici încear tului pe care tl deţine. Evi- imobilizlnd feriboturile care ninge In întreaga tară, iar tn
planului concernului dc a rarea condiţiilor de muncă, că să tragă primele concluzii Ţ ă ri şi e v e n im e n te tînd să ia iniţiative specta leagă insulele de restul tarii. Belgia vremea însorită de
concedia o parte din eL Pe o mal bună asistentă socială asupra orientării politice şi culoase. Tolbert a căutat să-şi In R F. a Germaniei, ninsorile stmbălă a fost urmată de la-
pancartele pe care Ic poartft economice a noii administra păstreze sprijinul numeroşilor abundente au provocat sule povită, ninsoare şi de furtuni
ee poate citi : „Dorim ca lo si sporirea în vestii iilor In do ţii de la Monrovia. Este citat, partizani ai predecesorului de accidente rutiere, cele mai pulernîce. Zăpada, ploile şi
cul dc muncd sâ ne fie asi meniul căilor ferate. în acest context, mesajul a minereul de fier, 90 la sulă care se adaugă deficitele bu său, necesar mai ales în per multe victime tnregistrîndu-se ceata dîn Anglia şi Scoţia au
gurat*. dresat naţiunii liberiene de din volumul acestora. Diver getelor anuale (in 1970 — 3 spectiva alegerilor preziden în Bavarla. Aproape întreacă redus sub 50 de metri vizibili
Elveţie este acoperită de o
tatea de circulaţie pe drumul
noul preşedinte, In care se sificarea economiei, ca şi a milioane de dolari). In aces ţiale. care. potrivit prevede mantie albă. Duminică, aero iile publice, sute de automo-»
S|R1A Atenuarea unei atrăgea atenţia asupra nece gamei produselor de export te condiţii, 33 la sulă din rilor Consliluţiej, ar urma să porturile dîn Geneva ş» ZnTich bilişli fiind obligaţi să-şi e-
sităţii unor noi eforturi pen
1972.
constituie probleme ce au fi
cheltuielile
aibă loc In ianuarie
guvernamentale
bandoneze
maşinile în mal
lru depăşirea dificultăţilor e gurai şi continuă să figure sînt rezervate plătii ratelor Pînă atunci, au rămas numai au fost închise IrafIcului, tre multe comitate.
nurile au înregistrat inlirzîeri,
condamnări politice conomice şî sociale care con ze tntr-o serie de planuri ale scadente ale datoriilor inter două luni — interval evi iar automobiiişlii au rămas
administraţiei La acest ca
dent prea scurt pentru a spe
ne şi externe şî doar 8 la
fruntă tara. Fără s-o spună
pitol trebuie relevate, de pil sulă din buget (5,2 milioane ra în rezolvarea măcar a u blocaţi pe şosele.
explicit. Tolbert se referea,
DAMASC 22 (Agerpres). — comutată în pedeapsă tn în dă, iniţierea dc prospecţiuni dolari în valoare absolută) nora dintre numeroasele pro Tem.peratura o scăzut pînă PRAGA 22 (Agerpres), - j.
eşedintele Siriei, generalul chisoare pe vialâ condamna astfel, la caradeiul de urgen petroliere In zona platoului este consacrat invcsliliilor. bleme nflnlc pe agenda prîo- la minus 7 grade Cclsius în In cursul ultimelor 1rei zile
afez Al Assad, a emis un rea la moarte a altor patru ta al acţiunilor menite să du continental, precum şi efor rîlălilor de ordin economic. localităţile Valcarel si Drago- deasupra teritoriului Slovaciei
s-au abătut puternice furtuni
t-oret prin care s-a anulat personalităţi politice siriene, că la combalerea înapoierii turile în direcţia asigurării Pe plan polilîc. Liberia n Este de presupus, Insă, că nan din Bulgaria, în regiuni de zăpadă. Vintul, a cărui vi
r-rleasa cu moartea pronunţo- între care generalul Amin Al unei ţări în care 90 la sulă bazei tehnieo-materiale, nece beneficiat, spre deosebire do William Tolbert va încerca le muntoase dîn Iugoslavia
împotriva lui Michel Allaq, Hafez, fost şef al statului în- din populaţie este ocupată sară valorificării marilor bo- alte ţări africane, de o mare *ă se prezinte în fata alegă zăpada atingea sîmbâtă dimi teză a atins 120 km/h, tro
mdalor al partidului Baas — Ire 1963 şi 1969 tncâ în agricultură, unde doar stabilitate. Cele cinci manda torilor cel puţin cu un nro- neaţa peste 50 de centimetri ienele acumulate pe şosele au
întrerupt
transporturile
di
ateazâ agenţia Reuter, ci- In baza decreiului. alţi 23 o cincime din numărul copii qătil forestiere. Un contract te prezidenţiale consecutive grnm ferm. care să cuprindă grosime. Nordul, estul şî cen
r»d un comunicat oficial di- rle acuzaţi, caro au compărut lor de virsiă şcolară pot ur semnat în 1970 ru o compa obţinut^ do Tubmann sînt opţiunile Haro ntc partidului trul Franţei sînt, dc aseme mărfuri şi pasageri în nume
iral la Damasc. Michel A- în faţa Tribunalului Suprem ma o formă de tnvăţămînt şi nie canadiană îi acordă a- concludente dîn acest punct de guvornămint pe planul nea. acoperite de zăpadă. roase zone ale republicii. De
■ j a fos» condamnai la monr- din Damasc şi au fost condam mai puţin do zece la sulă din cesteîa concesiunea a 750 000 dc vedere. Prinire factorii ca politicii interne şi externe Centrul şi nordul Spaniei le asemenea, a fost întreruptă
» în contumacie sub acuza- naţi la închisoare pe diferite cei 1 150 000 de cetăţeni cu (din cele 4 milioane) de hec re au contribuit la asigurarea oferă turiştilor un peisaj de circulaţia pe o serie de şo
,« de a fi cofnpioiat Impotri- termene au fost graţiaţi şi vor nosc tainele alfabetului, a u- tare de pădure, a căror ex- aceslei stabililăli ar putea (i PAUL FINANJU iarnă asemănător celui diin sele, unde grosimea stratului
a regimului din Sirio. A fost fi puşi in libertate. Austria şi Elveţia, în schimb, de zăpadă a atins un metru.
Redacţia şl administraţia ziarului» Deva, str. Dr. P. Groza or. 35- Telefoane nr. 12317 şl 1 1588. — Tiparult întreprinderea poligrafica Deva,