Page 76 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 76
PPOLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
pgerpres relatează
IN ACEST AN AU FOST pitală cel de-a) Ill-lea sim
PUSE LA DISPOZIŢIA pozion consocrat combaterii
POPULAŢIEI 31 857 poluării mediului.
APARTAMENTE In cadrul lucrărilor, la ca
re au luat parte academicieni,
După cam rezultă dlntr-o cercetători, specialişti din
recentă analiză efectuată de ministere şi întreprinderi, au
Comitetul de Stat pentru fost dezbătute numeroase
Economia şl Administraţia probleme referitoare la po
Locală, privitoare le înfăp luarea prin gazele evacuate
tuirea planarilor de investiţii de motoarele cu ardere in
ale consiliilor populare ju ternă, circulaţia noxelor în
deţene, în cursal aceslai an atmosferă, sub influenţa vîn-
ao fost puse le dispoziţia tului, implicaţiile poluării
popaleţiei 31 857 apartamen sonice, corelaţia dinire di
te construite din fonduri' alo verse tehnologii si procedee
cate de stat. Concomitent, de proiecţie, ecologia umană
din fonduri proprii şi din şi denaturarea mediului de
credite acordate de stat, existenţă şi altele
populaţie şl-a construit 1G546
apartamente. Au fost date HANDBAL. ROMÂNIA —
In folosinţă, totodată, un nu CEHOSLOVACIA 19 — 13
măr însemnat do obiective
social-cultura le şi gospodă STOKHOLM. — Ieri a în
reşti. ceput în Suedia cupa mondi
ală la handbal masculin. E
ÎNNOIRI REALIZATE CU chipa României a întîlnit tn
AN U I XXIII. Nr. 5250 MIERCURI 24 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
FORŢE PROPRII primul său meci la Goteborg
reprezentativa Cehoslovaciei.
Uzina de vagoane din Arad, Sportivii români au obţinui
care de Ia începutul anului victoria cu scorul de 19—13
o realizat peste prevederile (10—6).
Iii I m ijii c in » . tn valoare de 55 milioane lei,
marfă
de plan o producţie
cunoaşte ample Înnoiri rea
lizate tn întregime cu forţe
proprii. VREMEA
Astfel, se construiesc trei
linii automate pentru debitat PENTRU 24 ORE
table si profite de diferite mal mult noros. Vor cAden
Vreme relativ rece, cu cerul
dimensiuni. Aflale în curs dc
lOVAffiUl I0 SIP m u m m m viziia creşterea substanţială a pro precipitaţii sub formA de nin
montare, ele
vor
asigura
soare. Vlntul va sufla slab pl-
0
na Ia potrivit din sud-vest şl
ductivităţii muncii, îmbu vest. Temperatura mlolmA va
nătăţirea condiţiilor de mun fi cuprlnsA Intre minus 4 şl
maxima
minus 3 grade, iar
că. precum si reducerea con intre zero şl 3 grade.
sumului de metal.
PENTRU URMĂTOARELE
AL III-LEA SIMPOZION 2 ZILE
DE PRItlfl il TARA DIOASIIA CONSACRAT COMBATERII rece, cu cerul mal mult aco
relativ
Vremea se menţine
POLUĂRII MEDIULUI
De şaso ani consecutiv bo
4
binatorul loslf NiconrA de la Sub auspiciile Academiei perit. Vor cAden precipitaţii
sub formA dc ninsoare. Vlntul
Atelierele centrale Crlşclor ne va sufla tn general slab din
iiumârA printre fruntaşii co Republicii Socialiste Româ vest. Temperatura se menţine
lectivului «Ic muncA. nia, marii a avut loc in Ca relativ scAzutA.
Sosirea la Timişoara Au început convorbirie între
preşedintele Nicolae Ceauşescu lijmiiimiiifiimuuliinmnimmiimMiwiiTiwif/imronmii
La invitaţia secretarului ge U.G.I., Duşan Glîgorievicî, preşedinţi isî slring prieteneş
neral al Partidului Comunist membru al Consiliului Execu te mnnile. se Îmbrăţişează căl
Român, preşedintele Consiliu tiv Federal, preşedintele părţii duros. Un grup de pionieri o şl preşedintele losip Broz Tito
lui de Stat al Republicii So iugoslave In Comisia mixtă de feră buchete de flori. CINCINALUL EDIFICĂRII
cialiste România, Nicolae colaborare economică iugosln- Garda militară aliniată pe
Ceauşescn, marii, 23 noiem vo-română. peron prezintă onorul. Se in In cursul după-nmîczii, eu doi conducători de partid şi
brie, a sosit in tara noastrâ, Pe peronul gării se aflau, de tonează imnurile do stat ale început convorbirile oficiale de stat au făcut o trecere în
preşedintele Republicii Socia asemenea, conducători ai or celor două ţări vecine si prie intre t o v a r ă ş u l Nicolae revistă a relaţiilor de priete
liste Federative Iugoslavia, ganelor locale de partid_ si de tene. T o v a r ă ş i i Nicolae Ceauşescu. secretar general ni nie şi colaborare, în conti
preşedintele Uniunii Gomunis- stat, un mare număr de oa Ceausescu şi losip Broz Tito Partidului Comunist Român, nuă dezvoltare dinire cele R
tilor din Iugoslavia, losip Broz meni ai muncii din Întreprin trec In revistă garda de o preşedintele Consiliului de două (ări.
Tito, care face o vizita de derile şi instituţiile municipiu noare. Stat al Republicii Socialiste Au fost abordate, dc aseme
prietenie tn Republica Socia lui Timişoara. România, şi tovarăşul losip nea. probleme actuale ale vie
in
Miile de cetăţeni aflat)
lista România. De la punctul de frontieră piaţa din faţa gării ovaţionea Broz Tito, preşedintele Repu ţii internaţionale.
Este ora 12,00. Trenul oficial Stamora-Moravita, preşedintele ză puternic, mnnifeslînd pentru blicii Socialiste Federative Iu Convorbirile s-ou desfăşurat
cu care călătoreşte preşedinte losip Broz Tito $i ceilalţi oas prietenia dintre poporul ro goslavia, preşedintele Uniunii intr-o atmosferă cordială, prio- Obiectivele viitoare ale
le Republicii Socialiste Fede peţi au fost însoţiţi pe teri mân $i popoarele Iugoslaviei, Comuniştilor din Iugoslavia. teneoscă, de înţelegere reci
rative Iugoslavia soseşte în toriul tării noastre de tovară pentru conducătorii celor două In cadrul convorbirilor, cei procă.
gara Timişoara. In tntîmpina- şii Ilie Verdeţ, membru al partide şi state. Se scandează
rea oaspeţilor au veni-t tovară Comitetului Executiv, al Pre „Ceausescu — Tito".
şii Nicolae Ceausescu, secre zidiului Permanent ol CC. al Convorbiri oficiale unui prestigios colectiv
tar general al Partidului Co P.C.R., prîm-viceDresedinte al întregul traseu străbătut de
munist Român, preşedintele Consiliului de Miniştri al Re coloana maşinilor oficiale este
Consiliului de Stat al Republi publicii Socialiste România, împodobit cu drapelele celor româno-iugoslave
cii Socialiste România, Ion Mihai Telescu, membru su două ţări. Oamenii muncii din Actualul cincinal, esenţa şi productive cuprinse în pio
Gheorghe Maurer, membru al pleant dl Comitetului Execu municipiul Timişoara — ro dimensiunile sale constituie DISCUŢIE nul nostru de investiţii şi
pe seama valorificării la ma
Comitetului Executiv, al Pre tiv al C.C al P.C.R., prîm-se- mâni maghiari, germani, sîrbî La sediul Comitetului judo româno In Comisia mixtă ro o etapă nouă şi deosebită dc Aceste creşteri se vor asi ximum a rezervelor interne.
dezvoltare pentru toate romu
mâno-iugoslavâ de colaborare
zidiului Permanent al C.C*. al cretar al Comitetului judeţean si de alte naţionalităţi — fac lean Timiş al P.C.R., marii, 23 economică. Corneliu Mănescu, rile industriale. Pentru fieca gura, în primul rînd, prin De fapt,- acest lucru trebuie
noiembrie, au început con vor
P.CR., preşedintele Consiliu Timiş al P. C. R., Vasile o călduroasă manifestare de birile oficiale înlrc tovarăşul minislru) afacerilor externe, re verigă economică, pentru lărgirea spatiilor destinate să caracterizeze dezvoltareă
fiecărei întreprinderi.
lui de Miniştri, Paul Niculescu- Şandru, ambasadorul României stimă si preţuire conducători Nicolae Ceauşescu, secretar Vasile Vlad, sef de secţie la fiecare unitate, au (ost asi fabricării placajelor de mar qIcs punerea în lumina Mai
mură. Este vorba de o nouă
lor
general al Partidului Comunist
Mizîl, membru al Comitetului la Belgrad, si Iso Njegovnn. lor do partid şi de stat ro Român, preşedintele Consiliu C.C al P.C.R., Ion Florescu, gurate posibilităţi suplimen secţie capabilă să suplimen reală a rezervelor interne
şef de secţie la C.C. al P.CR.,
tare de natură să ofere rit
Executiv, al Prezidiului Perma ambasadorul Iugoslaviei la mâni şi Iugoslavi, cxprimîn- lui de Slat al Republicii So Constantin Miiea, consilier (a muri superioare celor avute teze producţia 3tncă dc la 1 trebuie să constituie tirul
nent, secretar al C.C. al P.G.R., Bucureşti. du-şi bucuria că oraşul lor este cialiste România, si tovarăşul C.C al P.C.R., Vasile Şandru. in vedere iniţial in dezvolta ianuarie 1972 cu 70 000 mp roşu de acţiune pentru obţi
Emil Drăg3nescu, membru al In gara Timîsoaro erau arbo din nou gazda ospitalieră a losip Broz Tito. preşedintele ambasadorul Republicii Socia rea producţiei materiale şi placaje finite Desigur, noua nerea unor efecte economice
Comitetului Executiv al CC. rate drapelele de stat ale Re întîlnirii dintre preşedinţii Republicii Socialiste Federati liste România la Belgrad, şi creşterea eficienţei econo secţie va fi dotată cu ma- superioare — aşa cum sînt
în
Gheorghe Colt, director
prevăzute pentru acest cin
al P.C.R., vicepreşedinte al publicii Socialiste România si Nicolae Ceauşescu si losip ve Iugoslavia, preşedintele U Ministerul Afacerilor Externe. mice. Se are la bază, pentru cinal.
îndeplinirea acestui
dezide
niunii Comuniştilor din Iugo
Consiliului de Miniştri, pre Republicii Socialiste Federati Broz Tito. Ei flutură stegulete slavia. Din partea iugoslavă partici rat, perfecţionarea continuă Aş vrea să arăt că, datori
şedintele părţii române în Co ve Iugoslavia. Pe frontispiciul româneşti si iugoslave, buche La convorbiri, din partea ro pă tovarăşii Gemai Biedici, a elementelor productive: • Valorii producţiei in tă unor defecţiuni organiza
misia mixtă româno-iugoslavâ clădirii se aflau portretele to te de flori. mână ou participat tovarăşii preşedintele Consiliului Execu lărgirea mecanizării şi auto dustriale i se va asigura torice, în secţiile noastre de
matizării proceselor de pro
de colaborare economică, Cor- varăşilor Nicolae Ceausescu si Cetăţenii Timişoarei, aseme ,!on Gheorghe Maurer, mem tiv Federal. Dragoslav Marko- ducţie, folosirea intensivă şi prelucrare nu s-au utilizat la
viei. preşedintele Adunării R.S.
bru al Comitetului Executiv,
neliu Mănescu. ministrul afa losip Broz Tito, precum si u nea întregului nostru popor, al Prezidiului Permanent al Serbia, membru al Prezidiului extensivă a fondurilor fixe, un ritm mediu de creşte maximum unele capacităţi do
producţie cu care am fi pu
cerilor externe, Vasile Vlad, rarea, in limbile română si sîr- au ţinut să salute cu bucurie C. C. al P.CR., preşedintele RS.F.I., Stane Dolant, preşedin organiznrea superioară a pro re de 12 la suta tut realiza suplimentar circa
sef de secţie ta C.C. al P.C.R. bă: .Bine ati venit dragi oas şi entuziasm, cu deplină satis Consiliului de Miniştri al Re tele în funcţiune al Biroului ducţiei şi a muncii, ridicarea • Pentru producţia de 50 000 mp dale mozaicate şi
Executiv al Prezidiului U.C.L,
România,
Socialiste
publicii
Preşedintele losip Broz Tito peţi". Pe mari pancarte erau facţie prezenta solilor poporu Paul Niculescu-Mizit, membru Mirko Tepaval, secretar fede mlificării forţelor de muncă dale mozaicate sarcina 9 000 tone mozaic granulai.
O discuţie purtată cu spe
este însoţit de Gemai Biodici, înscrise urări adresate priete lui frate iugoslav, exprimîn- al Comitetului ' Executiv, al ral pentru afacerile externe, cialişti şi alţi factori de răs de export va spori, ince- In condiţiile actualului cinci
nal, astfel de aspecle trebuie
preşedintele Consiliului Exe niei frăţeşti si colaborării rod du-si convingerea că vizita, Prezidiului Permanent, secre membru al Prezidiului U.C.I., pundere de la întreprinderea pînd din 1972, cu 50 la lichidate. De aceea, în urma
cutiv Federal. Dragoslav Mar- nice, multilaterale dintre po convorbirile la nivel înalt ro- tar al CC. a! P.CR., llîe Ver Duşan Gligorievici, membru „Marmura" din Simeria a suta unor analize, s-eu luat mă
a) Consiliului Executiv Fede
Kovici, preşedintele Adunării porul român si popoarele Iu mâno-iugoslave vor reprezen deţ, membru al Comitetului E ral, preşedintele părlii iugo scos tn relief tocmai faptul suri pentru realizarea pro
xecutiv, al Prezidiului Perma
R. S. Serbia, membru al Pre goslaviei. ta o nouă şi importantă con nent al C.C. al PC.R., prim- slave In Comisia mixtă de co că tn codrul sarcinilor spori ducţiei viitoare în condiţii
zidiului R.S.F.L, Stane Dolant, La coborirea din tren, tova tribuţie la adincirea colaboră vieepreşedinle al Consiliului laborare economică iugoslavo- te la care va fi supusă acti cu mult îmbunătăţite. Aş a
minti asigurarea încă de pe
vitatea de ansamblu a între
preşedintele in funcţiune at Bi răşul losip Broz Tito a fost sa rii pe multiple planuri între de Miniştri, Emil Drăgănescu, română, Marko Vrhonot, şef prinderii, actualul cincinal şini de tăiat, galerii şi altele acum a unor materii prime
pre
adjunct al Cabinetului
roului Executiv al Prezidiului lutat cordial de tovarăşul cele două partide, ţări si po membru al Comitetului Exe şedintelui republicii, Iso Nje înseamnă pentru colectivul a căror montare am început-o şi materiale necesare, alcă
U.C.I.. Mirko Tepaval, secre Nicolae Ceausescu si de cei poare. In interesul reciproc, al cutiv al C.C. al P.CR., vice govan, ambasadorul R.S.F. Iu de muncă de aici un nou pas deja. tuirea stocurilor de blocuri
tar federal pentru afacerile ex lalţi conducători de partid şi cauzei colaborării internaţio preşedinte al Consiliului de goslavia la Bucureşti, Miloş spre perfecţionare. Noua seclie impune de la de marmură pentru produc
terne, membru al Prezidiului de stat ai tării noastre. Cei doi nale, păcii şi socialismului. Miniştri, preşedintele părlii Milovski, consilier al preşedin Inginer Nicolae Ciobotea, sine pentru anul viitor şi ţia de placaje si a celor de
telui republicii pentru aface directorul întreprinderii: Cî- extragerea din cadrul cari nisip, mozaic, coloranţi, ci
rile externe, Gîuro Vucolici, teva cifre slnt necesare pen erelor noastre a unui volum ment pentru producţia de
tru a Ilustra convingător ce
Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in onoarea director la Secretariatul fede înseamnă actualul cincinal sporit cu 5 000 mc de blocuri. dale mozaicate. cursurile
ral pentru afacerile externe, şi
In cariere au fost luate mă
Am cuprins în
Murat Agovici, consilier la se pentru activitatea noastră. surile necesare. Aş vrea să noastre de specializare 35
cretariatul federal pentru afa Valoarea producţiei globale menţionez că in activitatea muncitori lăîelori şi şlefui
tovarăşului losip Broz Tito cerile externe. va fi în 1975 cu 38,5 la sulă de bază ce o vom desfăşura tori, am trimis la specializare
Cele două părţi au subliniat
munci
mai mare decît In 1971. Vom
In slrăinătotc alţi 3
în viitorii ani vom supune
cu deosebită satisfacţie evolu realiza faţă de acest an mnî dezvoltării lucrările de pie- tori.
ţia pozitivă a relaţiilor de mult cu 3 200 mc blocuri trărie-cioplitorie, pentru care Savln Sava, maistru tn sec
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, liste Federative Iugoslavia, Vlad, Vasile Şandru, ambasa Iso Njegovan. ambasadorul Iu slrînsă prietenie şi colaborare extrase, 120 000 mp placaj am construit deja în regie ţia de prelucrarea marmurei :
goslaviei la Bucureşti, şi alte
secretar general al Partidului preşedintele Uniunii Comuniş dorul României la Belgrad, şi persoane oficiale iugoslave. tovărăşească dintre partidele, finit şi 50 000 mp date proprie din fondul de mică In ultîmiî ani întreprinderea
Comunist Român, preşedintele tilor din Iugoslavia. alic persoane oficiale române. slutele şi popoarele noastre, mozaicate. Ţin să arăt că în mecanizare o nouă seclie. noastră n cunoscut însemna
In timpul dineului, care s-a
Consiliului de Slot al Repu Au participat tovarăşii Ion Au luat parte tovarăşii Ge desfăşurat într-o atmosferă exprimindu-şi hotărîrea de a anul 1972 vom realiza un Aici activează peste 50 de te transformări, fapt care s-a
adinei conlucrarea rodnic^ in
blicii Socialiste România, a 0- Gheorghe Maurer, Paul Nicu- mai Biedici, Dragoslav Mar- prietenească, tovarăşii Nicolae domeniul politic, economic, spor de producţie globală cu tineri, care se califică la lo răsfrint nemijlocit asupra
12 la sută mai mare decit în
cul de muncă în meseria de
feril marii un dineu în onoa lescu-Mizil. Ilie Verdeţ, Emil kovici, Slone Dolant, Mirko Ceauşescu şi losip Broz Tito lehnico-ştiintific, cultural, in acest an, fapt ce determină cioplitor. Am iniţiat lărgirea varietăţii şî calităţii produ
rea tovarăşului losip Broz Tito, Drăgănescu. Mihai Telescu, Tepavat, Duşan Gligorievici, au rostit toasturi. folosul ambelor popoare, al încadrarea întreprinderii ® în acestei activităţi din necesi selor pe care le executăm, $i
preşedintele Republicii Socia Corneliu Mănescu, Vasile (Agerpres) cauzei socialismului şi păcii. ritmul mediu de dezvoltare a tatea diversificării producţiei de aici asupra lărgirii rela
In cadrul convorbirilor s-a producţiei industriale de an noastre şi din dorinţa de a
făcut o informare reciprocă a contribui prin autodotare la ţiilor noastre cu numeroşi
supra dezvoltării construcţiei samblu a ţării care va fi în creşterea eficienţei întregii beneficiari interni şi externi
socialiste In cele două ţări. acest cincinal de 11—12,2 la noastre activităţi. In anii viitori avem sarcini
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT într-o atmosferă de prietenie, sută. Incepind cu al doilea nu: După cum observaţi, dez sporite. Esenţial este conlu-
Convorbirile s-au desfăşurat
Inginerul şef Borts Răilea-
an al cincinalului avem pre
cordialitate, deplină înţelegere
văzută o creştere de 50 la voltarea întreprinderii in ILIE COJOCARU M
şi încredere reciprocă.
Convorbirile oficiale româ- sută a sarcinii de export următorii ani se face pe
- no-iugoslave vor fi reluate In pentru unele sortimente. seama creşterii capacităţilor (Continuare in pag. a 2-a) M
Peste 10 milioane lei — produejie întregul spor— obiinut pe cursul zilei de miercuri, 24 no
iembrie. imn:
suplimentară seama creşterii productivităţii muncii
întreprinderea
DEVA. La
BRAD. Conducerea între repurtat de mineri se dato- de prefabricate din beton bală şl producţia marfă. Cal
că
culele estimative arată
prinderii miniere Barza ne-a reşte îndeosebi muncii poli Deva. perioada care a trecut pînă la linele lunii viitoare
anunţai o veste îmbucură tice rodnice desfăşurate dc din acest prim an al actualu se va realiza o producţie in
toare. care reflectă hotări- organizaţia de partid pentru lui cincinal a tost deosebit dustrială suplimentară tn LI SIEN - NIEN A PRIMIT GRUPUL DE TURIŞTI RAPORTUL LUI U THANT CĂTRE CO N SILIUL
rea muncitorilor, tehnicieni antrenarea comuniştilor şl a de bogată In realizări. în valoare de peste 10 milioane DE SECURITATE, PRIVIND SITUAŢIA DIN
lor ş! inginerilor de aici, de întregului colectiv la desfă drumaţi cu competenţă de lei. Se vor asigura în plus ROMANI AFLAT IN CHINA IERUSALIM
a contribui din plin la con şurarea unei activilă|i cît organizaţia de partid, munci şantierelor şi unităţilor bene
tinua dezvoltare a economi mai productive In subteran. torii. tehnicienii şi inginerii ficiare din ţară circa 15 000 PEKIN 23 — Corespondentul Agerpres, Ion Gălăţea- NEW YORK 23 (Agerpres). noiembrie 1971, nu om ollă
al
Secretarul
general
ei noastre soclalisfe. Ca re Este elocvent In aceasfă pri acestei importante unităţi mc prefabricate. nu, transmite : Lq 23 noiembrie, Li Sien-nien. vicepre- O.N.U., U Thant, a informat alternativă decil dc a prezen
ta acest raport, fără a
mai
mier al Consiliului de Stat al R.P.. Chineze, a primit
zultat al eforturilor şl străda vinţă faptul că productivita producătoare de materiale de Meritul colectivului de grupul de turişti români, alcătuit din activişti de partid Consiliul de Securitate că nu lua alte măsuri, in scopul ac
niilor depuse in această pri tea muncii realizată în pri construcţii au acumulat o aici este cu altt mai mare şi de stal, lucrători din domeniul economic, invătă- este în măsură să-şi îndepli tivării misiunii".
vinţă, colectivul întreprinde mele 10 luni reprezintă o experienţă valoroasă privind deoarece întregul spor de mint şi cultură, condus de Gheorghe Marinescu, secre nească mandatul acordat dc
Consiliu, in baza rezoluţiei
rii a îndeplinit şl depăşit de creştere cu 16 la sută ţaţă de utilizarea cu randament spo producţie s-a obţinut pe sea tar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C R. din 25 septembrie a.c., de a Rezoluţia din 25 septem
La convorbire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă
pe acum sarcinile anuale dc prevederile aceleiaşi perioa rit a capacităţilor de produc ma creştefiiv productivităţii cordială, prietenească, au fost prezenţi Aurel Duma, trimite o misiune a O.N.U. brie a Consiliului do Secu
plan la producţia globală şi de. S-a acţionat bine în pri ţie. Hărnicia si dăruirea lor muncii. Prin valorificarea ambasadorul României la Pekin, precum şl activişti cu pentru a examina situaţia e ritate cere Israelului, după
marfă şi la productivitatea vinţa autoutilăril locurilor s-au concretizat in realizarea mai deplină a rezervelor şi munci de răspundere din partea Asociaţiei de prietenie xistentă în oraşul Ierusalim. cum s-a mai onunfat. să a
Potrivit agenţiei Rcuter, In
broge (oale măsurile anle-
muncii. S-au creat asttel pre de muncă şi a organizării şl depăşirea ritmică a sarci resurselor existente, s-au chino-românc, a Ministerului Afacerilor Externe şi a raportul dat publicităţii la rioore şi să se abţină dc a
misele realizării unei produc superioare a producţiei. nilor ce le-au revenit. micşorat cheltuielile planifi Biroului de călătorii şi turism ale R.P. Chineze. sediul O.NJ.U. din New York, lua noi măsuri, care nr puica
ţii industriale suplimentare Concomitent cu îndeplinirea Sporurile de producţie acu cate cu peste 45 tei dc lieca- DEZVOLTAREA COLABORĂRII DINTRE U.R.S.S. U Thant precizează: „In ab să modifice stalului oraşului
senţa unui răspuns din par
pină la finele anului în ritmică a sarcinilor de plan mulate lună de lună au fa re 1000 lei producţie marfă tea guvernului Israelului a Iciusolim. Secrclaruf general
N O.N.U. fusese însărcinai
valoare de peste 10 milioane s-a asigurat şi realizarea cu vorizat Îndeplinirea cu 39 de realizată şt s-au obţinut in 10 Şl INDIA supra acestei probleme şi a- să întocmească, în termen
lei. bune rezulfale a planului de zile înainte de fermen a pla luni 4 581 000 lei beneficii La Deliii a tost semnat un protocol cu privire la vînd în vedere faptul că ter dc <i0 de zile, un raport a-
Acest remarcabil succes investiţii. nului anual Ia producţia glo suplimentare. dezvoltarea colaborării dintre U.R.S.S. şi India in dome menul fixat de Consiliul de supro situaţiei existente in
niul transporturilor maritime.
Securitate va expira la
24
oraşul Ierusalim.
l