Page 77 - Drumul_socialismului_1971_11

~ uiLvxţuu*) ti .kx ^ >wi^viJLWj>rp-: I IU ■ JM M tfi m W I g M l t IJ1LM H H M II ’I * L I U W . ^ W W -W '1 »l ILUUULT. T - j m B
DRUMUL SOCIALISM ULUI ® Nr. 5 250 O MIERCURI 24 NOIEMBRIE 1971
lfc lft E JK V X '7 ,C H W JiU £ V . Z L C A . i !

iatere rodnica, respons Utilaje şi Unu! din ntuk de

instalaţii din
orientată spre etici resurse interne oameni care au

HUNEDOARA. Unităţile
Expresie a responsabilităţii competente, astfel Incît par­ tării cu aeî comprimat In sub­ lor sînt problemele noastre nu industriale din Judeţul oos
comuniste, recenta plenară ticiparea In dezbateri s-a trans­ teran si altele'*. ale altora dinafară — a spus tru care au manifestat gri
lărgită a activului comitetu­ format într-un efort comun de Din multitudinea de idei si vorbitorul — si ce atare nu Jă şl preocupare pentru fo finisat Hunedoara
lui de partid de la E.M, Dîlja căutare a soluţiilor pentru îm­ sugestii exprimate în cadrul trebuie să-i aşteptăm pe alţii losirea mal deplină a re
a prilejuit o dezbatere apro­ bunătăţirea neîntîrziatâ a ac­ plenarei, nu vom putea relata^ să ni le rezolve. zervelor de care dispun In \
fundată a problemelor celor tivităţii colectivului. decit o mică parte, semnifica-' Nu a lipsii, desigur, din ca­ scopul autoulllăril şi-au cei care plămădesc fonta şi mente, au zugrăvit femeile
mai arzătoare ale comuniştilor, Preocupările comuniştilor, li vă însă pentru a ilustra res­ drul dezbaterilor, punctul de completat zestrea tehnică cu oţelul, un apartament în ca­ şi 30 — bărbaţii. Meseria
o tratare multilaterală, comba­ strădaniile lor pentru oblme- ponsabilitatea cu care membrii vedere a) conducerii tehnice numeroase maşini şl instala re să se simtă deconectaţi de noastră este de mare fineţe
tivă a cauzelor care generea­ rea unor indicatori superiori comitetului de partid al minei a sectoarelor si a minei, ex­ ţii Specialiştii întreprinde ' — Nu-mi place... reţete siderurgice.. Nu mai si vă daţi seama de rezulta­
ză încă neajunsuri in aclivi- anului precedent nu au fost îşi privesc îndatoririle ce le primat de inginerul Nistor Ciu­ rii miniere Barza au conce — De ce, meştere... 7 ştie dacă un apartament, un tul întrecerii...
tatea colectivului. Plenara a dovedile numai acum. Aşa revin în actuala etapă. la, Şeful sectorului I, care a pul şl realizat pe plan Io — Pentru că, nu-i ca lu­ singur apartament, din cele — Spun unii că în con­
constituit astfel un prilej de cum s-a arătat in darea de — Intîmpinăm neajunsuri semnalat lipsurile ce mai per­ cal 69 vaqoneţ) pentru mea... multe mii, nu cunoaşte tră­ strucţii femeile n-au ce cău­
întărire a spiritului critic si sistă în activitatea organizaţiei transportul lemnului de mi — Meştere, dar a trebuit sătura da bidinea' sau de ta. Doar Ia ştersul geamuri­
autocritic al membrilor acti­ de partid a sectorului, arătlnd, nă şl al personalului in să refac după alţii... rolă a brigăzii sale unice pe lor sau la curăţatul aparta­
vului de partid, privind res­ totodată, că trebuie să spo­ subteran — Şi, ce-i! Doar nu vom şantier, pentru că tn toată mentelor...
pectarea si aplicarea cu stric­ rească preocupările conducerii Acţiunea dc autoutilare aduce zidari din altă parte... epopeea durării Hunedoarei,
teţe a principiilor si normelor Adunări de dări de seamă minei pentru dotarea cores­ desfăşurată anul acesta la Refacem... Dacă am fi cură­ de la O.M. (oraşul muncito­ — Nu înţeleg. Femeile din
vieţii interne de partid, ridi­ punzătoare a sectorului cu noi Combinatul siderurgic din ţat inainle, puteam să le resc) şi pînă la noile micro- brigada noastră, despre ca­
carea întregi! activităţi politi­ utilaje, pentru omogenizarea Hunedoara s-a concjell pretindem... raioane, omul şi comunistul re am spus că ştiu să se şi
ce de Ia mina DllJa pe o treap­ în organizaţiile de partid brigăzilor. Inginerul Martin zat in realizarea a 34 ...Discuţie la blocul H, din au fost prezenţi. întreacă tn meserie — spun
tă superioară. Borsa, şeful sectorului II, s-a utilaje sl instalaţii di microraionul 6 al Hunedoa­ ...S-ar cere o biografie. Să dc. Ileana Cimpeanu, Frida
Inscriindn-se în contextul de referit la necesitatea sporiTiî ferite aferente procesului rei. Meşterul, Petru Petraş, rămină aşa cum este t un Pop, Petra Şandor, Şara Bo-
înaltă responsabilitate partini­ răspunderii personalului mediu de producţie, in valoare de responsabilul întregii brigăzi constructor al Hunedoarei. drog şl altele — cişligă in­
că, generat de recentele do­ tehnic în întreaga sa activita­ 5S95 000 tei. La rîndul lor de zugravi ai şantierului nr. tre 1 600—2 200 lei la cate­
cumente de partid, biroul co­ te, iar Inginerul şef aJ minei, cadrele tehnice de speciali­ 4 al i.C.S.H. are ziua de sim- goria a IlI-a. Pe măsură ce
mitetului de partid al minei a seamă, „în plenarele comitetu­ dlntr-o cauză cunoscută $1 dez­ Emerîc Kovaes, a subliniat ne­ tate de la Uzina „Victoria bătă. Simbăta trece fn „re­ îşi vor ridica calificarea, uor
reuşit să imprime o atmosferă lui de partid $i în şedinţele de bătută de nenumărate ori i cesitatea sporirii fondului de Călan au executat !n acest vistă" toate formaţiile de lu­ cxştiga în consecinţă.
prielnică unor dezbateri fruc­ birou, membrii de partid au a­ fluctuaţia — a arătat în cu- locuinţe al mine! în apropie­ lei un agregat necesar pre- cru din brigadă pentru a le ...Am vrut să-l aflu bio­
tuoase. „Cu toată preocuparea vut o participare activă, au vintul său, minerul Petru Scră­ rea incintei acesteia. încălzirii gazului ce se utili­ putea spune, In ora -de ,di- grafia. Comunistul Petru Pe­
noastră — s-a desprins din da­ criticat numeroase deficiente deanu, conducătorul unei im­ — Slnt, încă, unii salariaţi zează tn procesul de topi rigenţie muncitorească", tot traş este zgircit in această
rea de seamă prezentată de si au făcut propuneri valoroa­ portante brigăzi din cadru) care se consideră spectatori la re şl elaborare a fontei, grei ceea ce trebuie să cunoască privinţă. Dar cită încărcă­
birou — raportăm activului de se de îmbunătăţire a activită­ sectorului l. O vină în men­ realizarea planului — a arătat fere mecanice şl alte utila „Atlt ai cîşligat săptămxria tură de om nu este in a-
partid că în perioada scursă ţii. Ca urmare a propunerilor ţinerea acestei stări o avem directorul minei, inginerul aceasta". „Tu ai dat lucru cecjstă săptămxnală „dirigen-
de la începutul anului nu am si sugestiilor tovarăşilor Ni- si noi, comitelui de partid. Nu Mircea Popescu. Alţii nu cu­ Jc de slabă calitate". „El a fost Un om care in brigada lui f ie muncitorească", xn care el
reuşit să ne Îndeplinim pe de­ colae Novac, Traian Codrea- mă refer la fluctuaţia nuinci- nosc preliminerul brigăzii sau Pe ansamblul industriei indisciplinat" etc... Şi aceas­ nu are decit pe cei ce i-a ii informează pe tovarăşii dc
plin sarcinile ce Ie aveam în nu, Constantin Scutaru, Octa- lorilor, cî Io aceea a cadrelor norma de producţie, dar cu­ Judeţului au fost racordate tă metodă de lucru cu oa­ calificat, pentru că pa toţi lucru cu tot ce se spune in
fată". La această afirmaţie au­ vian Ştefan. Carol Munteanu, tehnice. Relev faptul că, pen­ nosc salariul ce trebuie să-t la circuitul productiv utilaje menii a fost luată in consi­ el i-a învăţat meserie, la lo­ presă, la radio şi televizor,
tocritică. susţinută sl argu­ Petru Scrădeanu si alţii, s-au tru a determina permanentiza­ cîstige. Faptul denotă serioa­ şl Instalaţii executate cu po­ derare de către comitetul cul de muncă, cu completa­ cu esenţa, înţeleasă munci­
mentată cu exemple concrete luat măsuri utile pentru îmbu­ rea muncitorilor, legea permi­ se lacune în munca de prelu­ de partid al întreprinderii rea la cursurile serale de toreşte, a politicii partidu­
privind lipsurile unor mem­ nătăţirea încărcării producţiei te întreprinderii să nu acorde crare e indicatorilor de plan, sibilităţi locale în valoare pentru generalizare. la şcoala profesională. lui şi statului nostru.
bri ai comitetului de partid sl pe schimburi, «menajarea unor cu prea mullă uşurinţă viza de în activitatea de mobilizare a de aproape 10 milioane lei. j — fn fiecare simbătă, du­ — Sint ciţiva tineri care ...La blocurile din elemen­
comitetului oamenilor muncii, noî dîumurl de acces la su­ transfer. $i nu se acordă. Dar, brigăzilor . S-a redus tn acest (el im­ pă programul de lucru, ne aw ieşit — după ce şi-au fă­
s-o adăugat, în continuare, o prafaţă, mecanizarea manevră­ cu totul altfel este aplicată a- portul şl s-au obţinut În­ întilnim. Arăt realizările, cut ucenicia la locul dc te prefabricate mari se pu­
minuţioasă analiză efectuată de rii vagoanelor C.F.R., organi­ eeeasi lege clnd e vorba de In cuvîntul eltor comunişti discutăm despre disciplină, muncă şi şcoala — meseriaşi nea problema ca, la finisaj,
comunişti, în acelaşi spirit. Pe zarea mal bună a aprovizionă­ cadrele tehnice, maiştri $i s-a subliniat necesitatea ca semnate economii. despre calitate, despre ceea foarte buni, cu care nu mă tavanele să fie gletuite. Pe­
acest făgaş al criticii si auto­ rii locurilor de muncă, îmbu­ chiar ingineri. Comitetul de birourile organizaţiilor de ba­ ce am făcut şi cîf a ciştigat fac de ruşine : Ştefan Şer- tru Petraş a gîndit seri şi
criticii, numeroşi vorbitori au nătăţirea calităţii lucrărilor mi­ partid trebuie să analizeze pro­ ză să reactiveze corpul de a­ fiecare. Şi, dacă nu respectă ban, Mircea Ariciuc, Gheor- nopţi in şir.
adus completări argumentate. niere, de Intretlneie, a alimen- blema fluctuaţiei si din acest gitatori, mai ales din rîndurile normele de calitate, discu­ ghe Tănase, Marcel Chilon. — Eu obişnuiesc să m<5
punct de vedere, hotărîtor în maiştrilor, pentru că unii. care tăm muncitoreşte, să nu ne gindesc, să aflu soluţii, d a r
ce priveşte stabilirea unul cli­ în loc să se preocupe cum să facă de ruşina, că după noi Sint buni. Cind urmau şcoa­ niciodată nu iau o hotă-
mat echitabil, prielnic muncii realizeze planul, se preocupă nu pot să vină alţii, să ne la, îi întrebam de multe ori rire de unul singur, pînă
rodnice, omogenizării colecti­ -din timp" cum să justifice Din stagiunea facă treaba... Pe toţi cei 35 dacă nu au greutăţi. „Meşte­ nu mă consfăluiesc...
înţeles
asia..".
re,, n-am
LA E.M. G HELAR vului. nerealîzarea luj. prilejuite de de membri din brigadă i-am „Cum n-ai înţeles-o... La operaţia de gletuire a
In aceeaşi Idee au făcut pro­
Dezbaterile
învăţat meseria şi răspund
puneri sî alţi vorbitori, tntre plenara activului comitetului de ei, cu responsabilitatea „Le-am explicat, practic, re­ tavanelor se obţinea o pro­
ductivitate pe om şi zi de
care Vasile Sidorov si Con­ de partid al minei Dîlja au culturală comunistului... gulile meseriei...". Am ştiut circa 24 mp. Prin prepara­
munca
că trebuie daţi la
stantin Scutaru, şefi de briga­
Condiţii favorabile pentru dă, maiştri! miner! Petru Tîrîs pus un accent deosebit pe în­ lui nr. 6 al oraşului ţi se practică pe Ungă oameni ca­ rea, după reţeta dată de şe­
...De la cota microraionu-
tărirea muncii politice, de edu­
ful de brigadă, a unui a­
re ştiu meserie. Acum fi pot
sl Ion Choric, precum $i II in a
mestec de nisip cernut Ia a-
Drăgoi, inspector de personal, caţie comunistă a membrilor a satelor înfăţişează o panoramă im­ recomanda oricui.. nxxmite dimensiuni, adaus de
de partid, a tuturor salariaţi­
presionantă, cu tot smogul
scoţtnd în evidenţă sarcinile lor. In lumina sarcinilor ridi­ GEOAG1U. - Instituţiile cul­ industrial. ...Biografia Tovarăşul Pe­ var, ciment şi ipsos, s-a a­
obţinerea unei ce revin comitetului de partid cate în fata întregului pajrtîd turale buoedoreo* eunoeo — Cite blocuri sau apar­ tru Petraş e zgircit cu ,,a- juns ca un om să realizeze
mănuntele" personale.
Are
tn domeniul formării oame­
aees9t&
o
perioada
In
de plenara CC. al PC.R. din
In­
nilor cu o înaltă conştiinţă so­ 3—5 noiembrie se impune — tensa tn activitate, şl exprima­ tamente aţi finisat ?... 50 de ani. E de fel din Alba între 60—70 mp. Este o per­
formanţă, un „secret" pro­
diverse
ta
multiple
— Ştiu că de la primul
lulia. Pasiune particulară:
cialistă, întăririi disciplinei, In­ a reieşit ca o concluzie a dez­ manifestări de natura educati­ bloc, de la primul aparta­ bun gospodar de familie, fesional care explică cîşti-
productivităţi sporite staurării unui climat de mun­ baterilor — reactivizarea tutu­ va şl artistica. Aşa, de pUdl, ment construit de stat aici, crescător da păsări şi de ce gurile bune ale întregii bri­
după cum ne Lnformeazâ co­
că propice îndeplinirii sarcini­
ror formelor sl metodelor de
găzi.
Traian
respondentul nostru,
mai este pe lingă casă. Un
am fost prezent, am lucrat
lor trasate prin planul de stat.
...De la cota în care se în­
sporirea
tid al minei, pentru
Gcoaglu a avut loc recent un
— Allta timp cît nu înde­ muncă ale comitetului de par­ Pârâu, la căminul cultural din la e l.. fia chiar toate nu am om care in fiecare scară scrie microraionul 6 al Hu­
qxndeşte pentru a doua zi.
foarte aplaudat program artis­
Exploatarea minieri Ohelar, ca­ cinal rezervele do minereu din plinim In mod exemplar sarci­ responsabilităţii fiecărui co­ tic intitulat „Sus, pe Valea putut lucra, dar brigada pe Comunist. Locţiitor de se­ nedoarei privesc oraşul, în
ro a constituit întotdeauna o Im­ pilierele minei centrale. Se va re­ nile de plan — s-a desprins munist, a fiecărui salariat în Geoaglululu. Cu acest prilej,
portantă bază de materii prime condiţiona, adinei şl moderniza dîn cuvîntul inginerului Octa- fata sarcinilor de plan, pentru el-au fâcut o reuşita reintrare care am condus-o şi o con­ cretar... smogul industrial caracteris­
pentru furnalele Hunedoarei, s-n puţul. nr. 1. Inceplnd din 1973, creşterea competentei tuturor tn actuala stagiune soliştii vo­ duc a finisat Hunedoara... — Am în brigada mea, tic.
dezvoltat şl modornlzat In ultimii se va Introduce la mina Ghelar vian Ştefan, şeful serviciului cali Nlcullno Mlcu, Elena La-
ani pentru a putea face fată ce­ romhlcajul hidraulic. In care scop salarizare şi organizarea mun­ organelor $i organizaţiilor de zâr. Sonia şl Marfa Clobanu, Petru Petraş este unul din de 35 de meseriaşi. 15 fe­ Interlocutorul nu-l pri­
rinţelor. Acum se execuţi aici urmează să se deschidă o carieră cii — nu putem vorbi despre taraful — dirijor Trandafir constructorii de temelie ai mei. Toate calificate in bri­ veşte.
ample lucrări de Investiri, menite de rambleu de mare capacitate la paTtid atît în rezolvarea pro­ Flllraon, precum şt cunos­
sa asigure menţinerea nivelului Crâcluncasa. Va creşte concomi­ o eficientă a activităţii noas­ blemelor de producţie cît si cuta formaţie de câluşarl, con­ Hunedoarei. El n-a partici­ gadă şi cu şcoală. Lucrează Se întoarce şi intră intr-un
do producţie prevăzut pentru ac­ tent gradul de Înzestrare tehnică tre. Referindu-se la sarcinile dus! de vatafui Ionel Popa.
tualul cincinal. Constructorii ml- a locurilor dc muncă, dc mecani­ a problemelor de formare a u­ Tot In Incinta acestui cam In pat la înălţarea furnalelor 7 foarte bine. Am făcut şi o apartament care va trebui
■ nert creează noi „drumuri* ver­ zare a operaţiilor principale In , Imediate ce se află în faţa cultural s-a deschis o expozi­ sau 8. A creat, cu oamenii întrecere, la zugrăveli, in­ să primească calificativul de
ticale şi orizontale to ndlncurl, abataje, fiind prevăzute In acest comitetului de partid, vorbi­ nor cadre corespunzătoare, cu ţie de pictura — cele peste 40
pregătind punerea In valoare a scop Însemnate fonduri de Inves­ o bună pregătire profesională de tablouri aparţlnlod pictoru­ pe care i-a crescut, ambian­ tre femei şi bărbaţi. La blo­ Joarte bine".
altor rozerve de minereu Identi­ tiţii. ccca cc vn avea ca rezultat torul a arătat că trebuie lua­ lui amator Ionel Votca, tehni­
ficate de geologi. uşurarea muncii minerilor şl spo­ te măsuri de formare a cadre­ sl un înalt nivel politic-ideo- cian la Staţiunea experimen­ ţa familiară, intimă, pentru cul M — 30 de aparta­
A început i/lparea PuPllul, “ JV3. rirea productivităţii muncii. logic.
de extracţie care va II cel mai lor pentru anul 1972. Forma­ tala Geoaglu,
odtnc din bazinul Poiana Ruacfti. A. ZAHARIE
Prevăzut aâ alba uo diametru de rea cadrelor, permanentizarea M. IONESCU
5,3 m, acesta va fl echipat cu °
lostalaţlo do extracţie cu aklp, ca ­
pabila eâ sconta anual la supra­ UHU lllllllllllll
faţa peste un milion tone de roi- io tom jssm n tior.
nerou de fler şl o instalaţie cu
colivii, pentru transportul perso­
nalului şl materialelor ° « ce* * re
In subteran. Lucrările de con
strucţtc a puţului au fost atacate
In mal multe zone, fapt care cre­
ează condiţii favorabile pentru
obţinerea unei productivităţi spo­ t nevoie ot ser m n/e ptm u
rite. De altfel, rezultatele obţlnu-
to sţnt concludente. Formaţiile ue (Urmare din pag. 1) Obiectivele viitoare ale unui conştiinţei noastre, fn con­
muncă conduse de minerii Gaşpar textul sarcinilor actualului
Lupulescu. Ludovic lleş şl Vo- crarea maî fructuoasă intre cincinal vom Intensifica ac- |
sile Stan, care fac parte din brl-
Kada comunistului Petru Furdul. secţii, o aprovizionare a lo­ prestigios colectiv livitatea politică şi cultural-
căreia l-n fost Încredinţată accAS- curilor de muncă cu materi­ educativă în rîndul salaria­ REANIMAREA MUNCII
tA lucrare, au Înregistrat depăşiri alele necesare în ritm cu ţilor noştri.
de plan de 10 pioâ la 20 la 9U tă.
producţia ce se cere a fi re­ noastre de plnă acum este tru lucrează în prezent la fa­
Dar pentru crearea de noi re­ Planul cincinal de dezvol­
surse şl rezerve de zăcăminte ca­ alizată. semnificativ — depăşirea bricarea marmurei artificiale, tare economico-socială a ţă- :
re să supHneoscâ pe cele aflate Inginerul şef adjunct, Se- producţiei globale cu 6,2 la ■iar moara de mozaic produ­ In propunerile privind îmbu­ rea activă a stărilor de lucruri salturi „cu intermitentă" după
pe cale de cpuUare, se lucrează rii, elaborat în concordantă nătăţirea activităţii politico- negative". precizarea interlocutorului
in mal multe puncte şl zone din vasllţa Pănescu : Incepînd cu sută, a producţiei marfa ce la granulajul corespunză­ deplină cu Directivele Con­
adincurilc minei GhcJar. A oJun9 anul viitor, în sectorul de co 4,6 la sută, a productivi­ tor STAS-ului internaţional, gresului al X-Iea al partidu­ ideologice sî cultural-educative Dezbătut In largi foruri de nostru. Costică Hogman. In fe­
In faza finală montajul maşinii dale, ambele linii tehnologi­ tăţii muncii cu 3,6 la sută fapt ce ne permite încheie­ din iulie, secretarul gene­ către întreg partidul sl popo­ bruarie, pentru concursul bri­
de extracţie la puţul nr. 2. In a- lui, defineşte următorii ani ral al partidului precizea­ găzilor artistice de agitaţie, a
celaşl timp au Început lucrările ce vor lucra la întreaga ca­ şi cea valutară cu 39 000 lei rea unor contracte avanta­ drept o etapă Importantă în rul, consfinţit la plenara C.C,
de deschidere a orizontului II, pacitate. Vom ajunge să pro­ valută —, ritmul dezvoltării joase pentru acest produs. procesul istoric de făurire a ză printre altele: „Vor fi ex­ al P.C.R. din noiembrie a.c. fost înjghebată o brigadă, s-a
prevăzut să dea In ultima porle la care esle supusă între­ tinse şi activizate formele programul educaţional a fost realizat un text si un program
a anului viitor primele zeci de ducem în 1975 peste 400 000 Adam Todor. secretarul co­ societăţii socialiste multilate­ muncii politice de masă; acti­
mii de tone minereu de fler, şl mp dale. La aceste produse prinderea ne îndeamnă la o mitetului de partid. Actualul ral dezvoltate. îmbrăţişat cu entuziasm de cu care s-a ajuns plnă Ia fa­
s-nu efectuat pregătirile aferente sarcina de export, Incepînd mobilizare mai activă. Vom vitatea agitatorilor, a gazele­ către totl oamenii muncii. A­ za judeţeană. E cea mai con­
ineeperii lucrărilor la orizon­ cu anul viitor, va creşte cu intensifica colaborarea cu cincinal înseamnă pentru noi Punctînd cîteva dintre obi­ lor satirice, a brigăzilor artis­ plicarea Iui devine un Impe­ cludentă dovadă a faptului că
tul 12. prilejul unui salt calitativ ectivele pe care le arc de tice de agitaţie, a diferitelor rativ al fiecărei unităţi cultu­ atunci cînd există preocupare
Vorbind despre acţiunile Între­ 50 Ia sulă. Pînă la ora actu­ alte întreprinderi din tară, atît tn ce priveşte activitatea îndeplinit în actualul cincinal
prinse la mlnn Ghelar tn scopul al â peste 60 la sută dîn pro­ vom continua să găsim so­ productiva cît şi In direcţia colectivul „Marmurei" sin- forme de agitaţie vizuală la rale. se găsesc si oameni talentaţi
obţinerii unei producţii sporite de ducţie viitoare de dale mo- luţii pentru diversificarea locurile de muncă, atît în ve­ La E.M. Teliuc, Ia sHrsituI Si posibilităţi de instruire a
minereu pentru furnale, lng. Ovl- realizării programului de e- lem convinşi că acest colec­ lor, că nu directorul clubu­
diu Popa, şeful serviciului tehnic zatcate este acoperită cu produselor. Ctteva realizări ducatie comunistă elaborat tiv prestigios al industriei derea popularizării si generali­ Junii octombrie, hotărîrea unei
dc la l.M. Hunedoara, o arfttat ca contracte pe care le-am per­ avem în ultimul timp. Ma­ de partid. Sporurile viitoare demarări în munca culturală lui este totul.
clc sint complexe şi constituie hunedorene va transpune în zării experienţei pozitive, a rămăsese, încă, doar In faza Nici instrumentele aflate în
una din preocupările dc baza ale fectat cn beneficiarii. terialul abraziv nÎ-I produ­ de producţie se pot realiza viată sarcinile ce-î revin, cu realizărilor si atitudinilor Îna­
comitetului de partid şl ale specia­ De$I bilanţul realizărilor cem singuri. Laboratorul nos- numai prin perfecţionarea programelor de activităţi. „Ab­ dotarea clubulni nu sînt prea
liştilor întreprinderii. Am notat competentă şi dăruire. intate. cit si pentru combate- senţa unui director de club des încercate. Formaţia de
din precizările interlocutorului cft iimiiţmintîwiuiuuiiHiimiiimimnun salariat desfiinţase tacit şi mu2Îcâ populară, cu soliştii
vor fi valorificate In actualul .cin­ mim mu iimnjnniirrmrumiiimmtiiiiiininii rniuun nm
clubul — după cum «firma vocali n-au fost văzuţi decit
tovarăşul Nicolae lonaş, pre­ la Ziua minerului şl la 23 Au­
gust. Şi aceasta la
şedintele comitetului sindicatu­ unde, cu cîtlva ani In Teliuc
urmă.
lui de la E.M. Telîuc. Club
Zilele treente, un număr şt opere marelui Brâncuşî. DE CE ESTE REALIZAT NUMAI propriu-zis nu avem din 1969, exista un cor, o fanfară si
de 65 uleciştl şi pionieri de Deosebit de instructivă a fost de la desfiinţarea postului de formaţie de dansuri $1 briga­
la Şcoala generală nr. 5 Hu­ şi vizite la Muzeul judeţean director, iar biblioteca e în In­ dă artistică de agitaţie, taraf,
nedoara au participat Ja două GorJ, tar popasul la casa ventar. De trei luni, de la ple­ formaţii mult apreciate de
excursii organizate la Ttrgu eroinei de la Jiu a constituit carea fostei bibliotecare, e în­ mineri. Au dispărut oare toti
Jiu şl, respectiv, la Alba o adevărată lecţie de educa­ 90 LA SUTĂ DIN EFECTIVUL DE BOVINE? chisă. Biliardul e dat în grija artiştii de atunci? ŞI tontă
lulia. Amîndouă excursiile ţie patriotică. Povestirea sim­ femeii de serviciu, tenisul Ia dorinţa de delectare spiritua­
lă prilejuită de artă ?
fel". Costică Hogman,
preşe­
au contribuit, In mare mă­ plă şi firească a surorii Eca- întrebarea de mai sus o a- zare şi desfăşurare a activil5- că, dacă se realiza numărul de asigură mai puţin de două to­ dintele comitetului sindicatu­ Desigur, nu 1 La Teliuc. ca
sură, la completarea unor terlnel Teodoroiu — jertfa dresâm factorilor răspunzători tii în ferma de animale este viţei stabilit. Ia această dată ne de furaje suculente nici nu lui de la I M Hunedoara, întă­ şl în alte părţi, se simte ne­
de soarta producţiei animalie­ reliefată si de producţia nesa- cooperativa agricolă avea de­ se poate aştepta ca producţia reşte afirmaţia : „Lipsa unui voia unei activităţi culturale
re din cadrul cooperativei a- tisfăcâtoare de lapte obţinu­ păşit efectivul anual la bovi­ de lapte să fie cît dc ctt mul­ instructor salariat la ceî 1 400 Jntense. Dar ea trebuie orga­
giicole din Bretea Streiului. tă. Despre ce fel de rentabili­ ne. Desigur, mult mai bune ar ţumitoare. Rău este însă că angajaţi de la exploatarea mi­ nizată, stimulată, Impulsiona­
La jumătatea lunii noiembrie tate poate fi oare vorba atunci fi fost alunei şi rezultatele la recolta de porumb furajer de nieră si 700 de la IM.H. e cau­ tă.
Semnificaţiile educative a.c., unitatea respectivă se pe 14 hectare nu a fost însi- za stagnării, a desfăşurării La întrebarea dacă aici nu
prezenta cu un minus de 30 lozată la timp, nutreţul depre- în salturi a activităţii cultu­ se simte nevoia activităţii unei
de capete bovine faţă de efec­ ciindu-se din cauza căderii rale". brigăzi artistice de agitaţie,
ale excursiilor şcolare tivul planificat să existe la valorificare brumei. muncii culturale ? noştea r „Eu zic că e necesa­
Ce s-a făcut, totuşi, pe Hnla
recu­
tovarăşul Lazăr Filip
sfîrşitul anului, ceea ce repre­
asupra
Nu mai Insistăm si
zintă un minus de 10 procente altor deficienţe care se întil- „Activităţile cultoral-educa- ră i se simte nevoia eî ca sî
fată de prevederi. Diferenţa lului zootehnic nesc în sectorul zootehnic al tive organizate de noi au fost. lipsa ei. Plătim tribut pentru
s-a înregistrat îndeosebi la e­ cooperativei agricole din Bre­ în primul rînd, cele cere vin că nu s-a făcut".
cunoştinţe predate la clasă, Cătălinei — a emoţionat pu­ fectivul matcă, nerealizărîle la tea Streiului. Preşedintele co­ direct în sprijinul producţiei De fapt, în prezenta noas­
la întărirea sentimentului pa­ ternic pe elevi si cadre di­ vaci si junici insumînd 30 de cind de la o vacă nu se li­ producţia de lapte marfă. Cum operativei agricole (foan Opri- — declara Nicolae lonaş. La tră, secretarul comitetului de
triotic al elevilor. dactice. capete. Posibilităţile de a re­ vrează la fondul de stat nici se. explică Insă existenţa pro­ tescu), inginerul sef, brigadie­ nivel de secţie sau pe grupe partid împreună cu preşe­
cupera minusul existent sînt
Au fost vizitate o serie de Tot a$a de rodnică s-a do­ incerte. Pe de o parte, se a- măcar un kq de lapie pe zi? centului total nesatisfăcător de rul zootehnic sî cadrele tehni­ sindicale am înitîat conferinţe dintele comitetului sindicatu­
obiective tntîlnite în drumul vedit excursia ta Alba lulia, preclază că. ptnă la sfîrşitul tnt.r-o asemenea situaţie este natalitate? Inginerul sef al co veterinare, factori care pe teme de educaţie şl disci­ lui au stabilit membrii brigăzii
micilor excursionişti. La Pe­ unde a fost vizitat muzeul cu anului, din prăsilă proprie nu de la sine înţeles că cheltuie­ cooperativei ne spunea că în poartă Întreaga răspundere plină în producţie. Simpozio­ artistice care, după asigurarea
troşani, vizita la. Institutul sala Unirii, celula lui Horia se vor obţine decit 2—3 vilei, lile efectuate pentru furajarea acest an la unitatea respecti­ pentru activitatea sectorului nul privind calitatea producţiei primită, va apărea In public la
de mine s-a dovedit deose­ şi altele. Iar pe de alta, nu se poale şi îngrijirea animalelor Întrec vă s-au schimbat nu mai pu­ zootehnic, ,au datoria să anali­ ca şi acţiunea „Nici un vago- sfîrşitul luni! noiembrie.
bit de instructivă $i educati­ In drumul lor, micii conta prea mult pe cumpărări cu mult veniturile realizate din ţin de 4 Insămintători (I). Or, zeze temeinic situaţia realiză­ net rebutat" au vizat mobili­ Se impune Insă reactivizarea
vă. Bogata colecţie de mi­ excursionişti au mai vizitat deoarece numai In luna noiem­ vinzarea produselor animalie­ este bine ştiut că dacă însă- rii indicatorilor de plan în zo­ zarea minerilor la lupta pentru întregii munci culturale de la
nereuri si fosile din labora­ monumentele dc arhitectură brie — ne spunea inginerul şef re. minţările artificiale nu se fac otehnie si să ia grabnic măsuri îmbunătăţirea calităţii produc­ club la club, conferirea unui
torul de geologie, prezentată feudală de la Strei, Sîntămă- al CAP, Handrea Imre — Din analiza factorilor care cu maximă răspundere şi con­ pentru înlăturarea deficientelor ţiei. La /el. schimlburile dc caracter profund educativ fie­
cu competentă pedagogică ria-Orlea, Lainici, casa mo- s-au înlormît documentaţiile au determinat rezultatele nea­ ştiinciozitate se poate ajunge existente. Desigur, este loorte experienţă Între noi si uzină, cărei acţiuni. Dar, aceasta nu
de către cadre didactice ale morială Aurel Vlaicu, frumu­ necesare obţinerii creditelor şteptat de slabe în zootehnie la compromiterea acţiunii de important ca lipsurile ce per­ legale tot de problema calită­ se va putea realiza cu argu­
institutului, a impresionat seţile peisajului sălbatic prin şi procurării a 20 capete bo­ se desprinde că pe un prim reproducţie. In plus. unitatea sistă de ani de zile Ia această ţii minereului extras, au con­ mente. ci câutîndu-se căile prin
po şcolarii noşlri. - care brigadierii au croit vine pentru producţie. Şanse­ loc se situează organizarea mai are şi acum în efectiv H cooperativă agricolă să nu fie stituit un element stimulator care pot fi învinse greutăţile
producţie.
al activităţii
de
trecute cu vederea nici de con­
La Tîrgu Jiu, „Coloana fă­ drum de fior între Bumbcsti le de realizare a efectivelor necorespunzătoare a procesului vâri „pensionare" care trebuie siliul popular comunal si Di­ Popularizarea color evidenţiaţi, care — de ce să nu o spu­
ră sfîrşit", „Poarta sărutului1' Si Livezeni. de animale planificate sînt. de producţie. Din relatările in­ înlocuite. recţia agricolă judeţeană, or­ prin aleea fruntaşilor, ca si nem ! — există. Şi, am mai a­
SÎ „Masa tăcerii" au constitu­ Satisfăcuţi de cele văzute, deci, minime dacă se are în ginerului şef al C.A.P am re­ Fără îndoială, punerea de­ gane care poartă o mare răs­ panourile satirice urmăresc a­ mintit comitetului de partid că
ţinut că procentul de nat alii nle
comuniştii au aprobat un plan
it obiectivele principale nle tinerii si-au exprimai dorinţa vedere că şi balanţa furajeră In bovine se găseşte sub plină în evidentă a potenţialu­ pundere pentru modul cum se celaşi scop al stimulării, al de­ dc acţiune p rivin d materializa­
animalelor
lui productiv al
excursiei, participanţii ascul- de a mai participa la aseme­ este deficitară cu mai mult orice critică, cei 46 de viţei depinde !n mod hotări-tor sl de realizează planul de stat în a­ terminării unei productivităţi rea programului educaţional
sporite, disciplinei desăvîrsite
tînd cu interes relatarea unor nea activităţi. de 170 lone nutreţuri fibroase obţinuţi plnă la jumătatea lunii asigurarea furajării raţionale gricultură în raza lor de acti­ la locul de muncă". al partidului nostru, plan oa-
şi suculente.
date si Inpto legale de viaţa I. CIORITA noiembrie repTczentînd nbîn tc tre buie in întregim e reali­
Pe lingă minusul înregis­ 50 l-a sută din planul anual a acestora. Dar. în condiţiile vitate. In ce priveşte aclivitătile zat !
trat la elective, slaba organi­ (?). Este uşor de constatat deci cind pentru fiecare vacă se N. T1RCOB artistice, acestea trăiesc în i. IASCU