Page 79 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 79
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 3 250 O MIERCURI 24 NOIEMBRIE 1971
S E C V E N Ţ E INTERNAŢIONALE 1 [S E C V E N Ţ E INTERNAŢIONALE
A 16-A CONFERMTÂ A . U. R.S.F. IUGOSLAVIA pentru achiziţionarea de ma orezărll an randament de a fructelor. In această per
0
şini electronice de calcul. peste 5 ori mal mare decît spectivă, specialiştii bulgari
Anul viitor va fi dată în cel înregistrat In cursul anu lucrează la elaborarea unor ATLAS
PENTRU ALIMENTAŢIE Şi A 8 RKULTURĂ folosinţă cea mai mare fabri R.P.D. COREEANA lui trecut. In ansamblul dis maşini de recoltat bazate pet
principiul vibraţiei. La tre-'
trictului, au fosl mecanizate,
că de metale neferoase din
Macedonia — turnătoria de Lucrătorii din agricultura pînă In prezent, peste 40 de cerea pomiculturn pe baze
plumb şi zinc de la Tîtov R.P.D. Coreene desfăşoară în tipuri de lucrări agricole. mecanizate în Bulgaria va Un o b i e c t n e id e n•
ROMA 23 — Corespondentul Concomitent, continuă lu terilor Comisiei, reprezentantul Veles. Fabrica, echipată cu prezent o activitate susţinu In intervalul 1961 —1970 In contribui In mod substanţial t l t i c a t a d e v ia t
Agerpres, NIcolae Pnicea, crările tn cadrul unor comi român, Octavian Cărare, a sub Unii tehnologice moderne, va tă In vederea realizării me- R,PD. Coreeană ponderea lu- Institutul specializat din
transmite t La Roma continuă sii. Ex-aminînd proiectul de liniat caracterul pozitiv al ini avea o capacitate de 200 000 Plovdiv, unde au fost pregă s o n d a s p a ţia lă
tite 2 500 de soiuri amelio
lucrările celei de a 16-a con program pe termen mediu ţiativelor prin care F,A O. esle tone zinc şî plumb, 150 000 rate, care se pretează la
ferinţe a Organizaţiei Naţiu (1972—1976), comisia pentru chemată să activeze pe baza tone acid sulfuric, producind, l E p I DIN JARSLE SOCIALISTE „ M a r i n a r - 9 U
nilor Unite pentru Alimentaţie buget şî programe a decis unui program eşalonat pe o de asemenea, unele cantităţi efectuarea de lucrări mecani
Si Agricultură (F.AO). După concentrarea activitâţitor F.A.O, perioadă mai lungă. Vorbitorul de argint şi bismut. zate. Pînă In anul 1975, su
prafaţa livezilor bulgare ur
terminarea discuţiilor genera pe sectoare prioritare ale pro a susţinut necesitatea îmbună canizării de ansamblu a eco crărilor mecanizate din agri mează să sporească cu alte Un obiect extrem, de
le pe marginea raportului pri cesului de dezvoltare a agri tăţirii acelor aclivităti ale R.P. UNGARA nomiei rurale a ţării, acţiune cultură a sporit de 2,2 ori. in 9 000 de hectare. strălucitor, neidentifieat tn-
vind activitatea F.A.O. in ulti culturii, silviculturii sî pisci F.A.O. care sînt îndreptate care tinde să cuprindă toato cursul anului 1970 au fost că, a deviat mărfi sonda
Industria ungară construc
mii doi ani, a fost aprobat bu culturii, In vederea unei mai spre o mai bună mobilizare a toare de aparate şî de mij lucrările agricole, de la efectu mecanizate In mod masiv di U.R.S.S. spaţială .Mariner-9", aflată
pe o orbită marţiană, de la
getul organizaţiei pe anii raţionale folosiri a mijloacelor resurselor umane. Reprezen loace de telecomunicaţie îşi area arăturilor, la recoltare şî feritele lucrări dîn cultura poziţia sa corectă, s-a a-
1972—1973, care se cifrează la financiare disponibile si a unei tantul român a relevat, de a va spori de 10 ori producţia treierat. orezului. S-au Împlinit zece ani de nunţab la mJet Propulsion
semenea, necesitatea ca în Progrese deosebite în a
suma de 85 milioane de do creşteri a eficientei acestei proieclete de asistentă ale pînă tn 1975. ultimul an al ceastă direcţie au fost reali R.P. BULGARA la punerea In funcţiune a baboratory“ din Pasadeno.
lari, cu 19 Ia sută mal mare organizaţii internaţionale. Lu- F.A.O. care au ca obiect mo actualului cincinal. In ca zate In districtul Yeunan, din primelor agregate ale centra Nava a fost repoziţionată
de
lei
hidroelectrice
la
declt bugetul precedent. !nd cuvlntul !n cadrul dezba- bilizarea resurselor naturale, drul acestei ramuri, o atenţie provincia Hwanghai de sud, Cunoscută ca o Iară a li Bratsk. Această centrală, ca după 47 de minute, In urma
comenzilor transmise de la
deosebită se acordă dezvol
să se aplice cu consecvenţa tării producţiei maşinilor e- unul din principalele grînare vezilor, Bulgaria dispune In re face «parte din sistemul Pasadena.
momentul de fată de planta
principiul utilizării raţionale a leclronice de calcul, precum ale R.P.D. Coreene. Agricul ţii de pomi fructiferi totalî- energetic interconectat al Un purtător de cuvlnt ol
resurselor biosferei si conser şi a unor aparate auxiliare torii de aici dispun de un zînd 150 000 de hectare. Siberiei, alimentează cu ener Centrului spaţial din Pasa-
mare număr de tractoare si
folosite în tehnica de calcul. gie electrică uzinele din dena a declarat că acest o
vării mediului ambiant, în ve autocamioane si de aproxi O deosebită atenţie va fl Bratsk, Kemerovo, Irkutsk,
Plenara C.C. al P.CJ.S. derea stăvilirii şl prevenirii După cum a anunţat ad mativ 20 000 de maşini agri acordată In viilor „întineri Krasnoiarsk, colea ferată biect neidentificat este mult
mai strălucitor declt steaua
fenomenelor de poluare n ape junctul ministrului industriei cole, cu ajutorul cărora rea rii'1 In proporţie de masă a transsiberiană electrificată in Canopeea, utilizată ca punct
metalurgice si constructoare
şi-a Încheiat lucrările lor. serului şi solului. de maşini, Lajos Asztalos, in lizează aproape totalitatea acestor plantaţii, în special Întregime, numeroase şantie de reper pentru ca „Mari-
sădirii de soiuri apte pentru
lucrărilor. In anul 1971, me
Lucrările celei de a 16-a următorii cinci ani vor li a canizatorii districtului au re îngrijirea mecanizată a pomi re de construcţii, localităţi ner-9" să se menţină intr-o
poziţie care să permită ca
conferinţe a F.A.O. continuă. lor şi recoltarea mecanizată urbane şl rurale. merelor de luat vederi să
MOSCOVA 23 (Agerpres). hotărîre prin care aprobă ra locate şapte miliarde forinli alizat Ia anumite lucrări din
— Agenţia T.A.S.S. transmite că portul. fotografieze suprafaţa pla
netei, iar instrumentelor şi
la plenara G.G, al P.C.U.S. au Plenara l-a ales pe Mihai 1 instalaţiilor de zbor să-şi
avut loc marţi discuţii pe Solomenţev ca membru su îndeplinească programul de
marginea raportului ,rCu pri pleant al Biroului Politic al Simpozionul „Comuniştii cercetări.
C.C. al P C.U.S şi l-a eliberat
vire la activitatea internaţio
de sarcinile ce li reveneau in
nală a CC. al P.CU.S. după italieni şi Europa"
calitate de secretar al C.C. al „ M a r i n e r - 9 " a
Congresul al XXIV-lea al par
P.C.U.S,, In legătură cu trece tllor autonomi şl Independenţi, tra n sm is p e s t e 500
tidului", prezentat de Leonid ROMA 23 — Corespondentul
rea lui în altă muncă. Agerpres, Nicolae Puicea, precum şi reprezentanţi ai u
Brejnev, secretar general al G.C. Plenara C.C. al P.C.U.S. şi-a iransmite: La Palatul congre nor partide comuniste şl mun de im agini
al P.C U.S. Plenara a adoptat o Încheiat lucrările. selor din Roma au început citoreşti dîn Europa, oameni d e p e M a r t e
marţi după-Amiazâ lucrările politici şi economişti. Din Re
simpozionului „Comuniştii ita publica Socialistă România ia
lieni şi Europa'', organizat de parte Constantin Vlad, vice Experţii N A S A . se de
Centrul de politică economică preşedinte al Academiei de clară din ce in cc mai sa
şi de grupurile parlamentare ştiinţe Sociale şl Politice. tisfăcuţi de calitatea ima
din Camera deputaţilor şi Se In prima zi a lucrărilor sim ginilor transmise de sonda
Colaborarea economică româno- nat ale Partidului Comunist pozionului, a rostit un amplu spaţială „Mariner-9". Ulti
ai
Italian. Participă membri
dovedesc
cuvŢnt
Giorgio
introductiv
mele fotografii
Direcţiunii PCI., deputaţi
şi
senatori comunişti, ai Partidu Amendola, membru al Direcţi fură urmă de îndoială că
furtuna de praf care bin-
unii P.C.I.
lui Socialist Italian şi Partidu
tuie intreaga suprafaţă a
chineză pe noi trepte de progres lui Socialist Italian al Unităţii vor încheia joi. se planetei Marte iji pierde
Lucrările simpozionului
proletare, ai Mişcării socialiş-
din intensitate. Totuşi, fo
tografiile incă nu au clari
tatea celor transmise de
sondele „Mariner 5" şl 6,
Este binecunoscut că ele nuă a economiilor celor două în anul 1969. Plnă în pre
mentul central, trăsătura do ţări. Mao Tze-dun l-a primit pe zent, „Mariner-9“ a trans
minantă a politicii externe a Preocuparea constant reci mis peste 500 imagini ale
României, constă In preocu procă de a diversifica relaţii Fam Van Dong suprafeţei marţiene.
parea consecventă pentru ex le economice se reflectă şi
tinderea si aprofundarea re în activitatea comisiei mixte PEKIN 23 (Agerpres). — care se află Intr-o vizită în
laţiilor cu toate ţările socia de colaborare tehnico-ştiinli- Mao Tze-dun, preşedintele China. Au fost prezenţi Ciu
liste. fică. In cadrul sesiunilor co Comitetului Central al Parti En-lai, membru al Comitetului S-a f u r a t o c a l e
In acest context, prietenia misiei, cele două părţi au dului Comunist Chinez, l-a Permanent al Biroului Politic f e r a t ă ?
frăţească şi colaborarea mul subliniat necesitatea transmi primit pe Fam Van Dong, al C.C. el P.C.C., premierul
tilaterală dintre România şî terii reciproce de documen R. S. F. IUGOSLAVIA. — Fabrica „Gorenjc" din Slovenia produce anual 1715 000 diferite ti membru al Biroului Politic al Consiliului de Stat, şi alţi con
Republica Populară Chineză taţii tehnice, a schimburilor puri dc instalaţii şl maşini de ui casnic, dintre care numai maşini superautomate de spălat se pro G. C. al Partidului celor ce ducători de partid şi de stat Administraţia căilor f e
se situează la loc de frunte. de specialişti în sectoare de duc aproape 1 600 zltnlc. muncesc din Vietnam, primul chinezi. Cu acest prilej, a avut rate suedeze s-a gîndib la
Relaţiile româno-chineze cu interes major, precum con In fotografie: Sala de asamblare a maşinilor de 9p&lat. ministru al guvernului R. D. loc o convorbire desfăşurată un moment dat să verifice
nosc o continuă consolidare, strucţia de maşini, chimia şi Vietnam şî pe ceilalţi membri într-o atmosferă cordială, prie stadiul în care se mai gă
Ia baza lor situlndu-se prin petrochimia, melolurgia, a tenească — informează agen sea construcţia unui drum
cipiile marxism-leninismutui, gricultura, industria uşoară ai delegaţiei de partid şi gu aflat in lucru în sudul ţării.
ale stimei si respectului reci şi alimentară ele.; s-a con Relatări ale agenţiei de presă „Eliberarea 44 vernamentale a R D. Vietnam. ţia China Nouă. Nu mică le-a fosb Insă ui
proc, ale înţelegerii sî În venit, totodată, să se exami mirea inspectorilor veniţi la
trajutorării, ale egalităţii tn neze şi să se exploreze, în faţa locului cinci, acolo un
drepturi si avantajului mu continuare, posibilităţile exis cu privire la luptele din Vietnamul de sud de ar fi trebuit să se mun
tual. tente pentru dezvoltarea coo „Zilele ştiinţei cească din greu, nu au gă
In acest spirit se va desfă perării economice reciproce. sit nici urmă de şine, tra
şura şi vizita oficială pe care Întrajutorarea mutuală, VIETNAMUL DE SUD 23 (A din provincia sud-vietnamezâ Nang, Hol An, Son Tinh. Nghia şl tehnicii bulgare" la Londra verse, vagoane, locomotive,
ministrul comerţului exterior prietenia frăţească ce leagă gerpres) — In cursul ultime Ninh Thuan au dat grele lo Hanh, Mo Duc si Duc Pho tensificat substanţial. Astfel, \ ş.am.d. Pînă la urmă lu
al României, Cornel Burtică, cele două ţări socialiste şi-au lor 24 de ore, patrioţii sud vituri trupelor regimului de peste 250 militari inamici, au LONDRA 23 (Agerpres). — în anul 1962 valoarea schim \ crurile s-au lămurit: o
o va întreprinde in R.P. Chi găsit, grăitor, concretizarea vietnamezi şi-au concentrat a la Saigon, scotlnd din luptă distrus 21 vehicule blindate, La Londra s-au deschis „Zile bandd de răufăcători, lu-
neză, unde vor avea Ioc tra şi în ajutorul material preţios tacurile asupra poziţiilor ame — în cursul acţiunilor recente o locomotivă si patru vagoane le ştiinţei şi tehnicii bulgare”. burilor comerciale bilaterale a \ crind sub privirile indife
tative între delegaţiile eco pe care Republica Populară ricano-saigonezc din partea — peste 190 de militari ai ina şî au doborît un avion. După Cu acest prilej, oficialităţi din fost de 19,2 milioane dolari, In rente ale autorităţilor loca
timp ce în anul trecut volumul \
nomice guvernamentale ale Chineză l-a acordat în mod septentrionala a Vielnamulu micului, doborînd două elicop cum relatează agenţia „Elibe Bulgaria şi Marea Britanie au le toată vara, a demontat
celor două ţări. Sub aceleaşi gratuit României după cala de sud şi din zona Platourilo tere. distrugînd două trenuri rarea", forţele patriotice si subiliniat că această manifes acestor schimburi s-a ridicat \ întreaga instalaţie de drum
bune auspicii se vor desfăşu mităţile naturale din primă înalte, scotlnd din luptă nu Si treî vehicule blindate şi cap- populaţia din provinciile Ben tare va contribui la dezvolta la 68,8 milioane dolari. Se \ de fier, a încărcat-o in ca
ra, desigur, si contactele şi vara anului 1970. Pe aceeaşi meroose efective ale inamicu turind importante cantităţi de Tre, My Tho şi Soc Trang au rea colaborării economice din estimează că. în anul in curs, mioane şi a t ransportat-o
convorbirile ministrului ro linie se Înscrie si Acordul lui, relatează agenţia „Elibera arme şî muniţii. scos din luptă. în cursul ulti tre cele două ţări. volumul comerţului bulgaro- \ spre o destinaţie necunos
mân cu personalităţi ale vie între guvernele Republicii rea". In timpul primei jumătăţi a mei luni, peste 500 militari şi In ultimii '«ni, relevă agen britanic se va cifra Ia 00 mi cută.
ţii de stat si economice chi Socialiste România şi Repu De asemenea, în pofida pre lunii noiembrie, forţele F.N.E, ofiţeri inamici, au scufundat ţia B.T.A., colaborarea econo lioane dolari, iar In 1975 — Ia \
neze, în cadrul cărora vor fi blicii Populare Chineze, în siunilor exercitate de inamic, au scos din luptă, în urma o două vedete si au doborît trei mică bulgaro-britanîcă s-a in 100 milioane dolari.
abordate probleme de impor virtutea căruia China pune forţele patriotice şi populaţia peraţiunilor întreprinse la Da elicoptere. \ S e r v i c i i f u n e r a r e la
tantă majoră pentru cursul la dispoziţia României un
ascendent al relaţiilor româ- credit pe termen lung, fără \ S h e r a t o n P a rk H o t e l
no-chinezc In acest domeniu. dobîndă. pentru achiziţiona \
Comunitatea de inlerese si rea de utilaje, instalaţii şi
teluri care a statornicit şi alte mărfuri. \ La sfirşitul lui septem-
consolidat prietenia şi cola Opinia publică românească, C o n vo rb iri In îre m em brii misiunii i bric şi începutul lui octom-
borarea multilaterală, fră- sprijinind plenar orientarea r bric, Fondrd Monetar In
lească dintre popoarele celor neabătută a partidului şi gu ) ternaţional, creat in virtu-
două ţări îşi găseşte oglin vernului spre dezvoltarea le O . U . Â . şi preşedintele A n w ar Sad a! ( tea acordurilor de la Bret-
! ton Woods din anul 1944,
direa în evoluţia pozitivă a găturilor frăţeşti cu toate lă- ) a ţinut una din sesiunile
legăturilor economice bilate rile socialiste, cu toate sta ^ sale de lucru la Sheraton
rale. Ele s-au extins necon tele lumii, ca şi întreaga ac CAIRO 23 (Agerpres) ministrul de externe egiptean, 22 noiembrie 1967. Riad a de
tenit. fiind favorizate de di tivitate de politică externă n Membri i misiunii Ia nivel Mahnuid Riad. După cum s-a clarat că răspunsul egiptean i Par k Hotel din Washing-
namismul si complexitatea e tării este profund încredin in,'II a Comitetului Organiza an uniat, aciuata misiune n la întrebările formulate de mi î ton. Se ştie că sesiunea a
conomiilor celor două ţări. ţată că prietenia şî colabora ţiei Unităţii Africane Însărci O.U.A este formală din şefii siunea O.U.A. va fi prezentat \ luat in discuţie măsurile
Volumul comerţului reciproc rea multilaterală româno-rhi- nai cu facilitarea aplicării re- statelor Seneqal şi Nigeria, membrilor acesteia miercuri, i necesare salvării sistemului
a crescut In ultimii cinci am neză se vor situa pe noi Lcopold Sedor Senghor şi Ya- sau, dacă timpul nu va permi 1 monetar internaţional în
de 2,76 ori. ’ In consecinţă, trepte de progres, iar ronde zolufiei Consiliului de Secu- kubu Gow-on, şi din reprezen te, va fi trimis în scris ia Da \ urma crizei dolarului. Ina-
Republica Populară Chineză le lor vor sluji intereselor lor r î l. s t o privind reglementarei' tanţii preşedinţilor Camerunu kar, unde delegaţia Organiza l inte dc deschiderea sesiu-
a devenit, în prezent, unul fundamentale, prieteniei fră crizei din Orientul Apropiat, lui şi Republicii Zair. ţiei Unităţii Africane se va în ’ nii, printre membrii parti-
dintre cei mai importanţi care se adu la Cairo, au avut toarce după vizita în Israel. \ cipanţi circula o notă-ne-
parteneri comerciali ai Româ ţeşti, de nezdruncinat, dintre convorbiri cu preşedintele Re Potrivit agenţiei MEN, Mah Ministrul de exierne egip ţ crolog cu următorul conţi
nut : „Cu regret vă anun-
,
niei. popoarele român şi chinez. muri Riad a declarat că, în tean a precizat, pe de altă
Realizările obţinute de po publicii Arabe Egipt, Anu'ar cursul convorbirilor, preşedin parte, că misiunea OU A. nu i ţăm încetarea din viaţă a
ţ iui Bretton Wonds. Brelton
poarele român si .chinez în T. N1ŢESCU Sadat, şi cu vicepremierul şi tele Anwar Sadul a expus în a tăcut nici o propunere nouă l* s-a născut in 1944 in New
construcţia economică, fac mort 'detaliat membrilor misiu I Hampshire, iar moartea lui
nii OUA. poziţia egipteană
tor deosebit de favorabil, ca dc soluţionare a conflictului,
re generează posibilităţi mul prezentată la II noiembrie în deoarece obiectivul acesteia ^ a survenit puţin după îm
de
fala Adunării Poporului. LI a
i
plinirea virstei de 27
tiple de amplificare a cola mcntjonal că delegaţia O U A. este găsirea celor mai adec t ani. Serviciul funebru va
borării economice reciproce, a prezentat un chestionar pen vate modo filă lî de aplicare a \ fi oficiat în ziua de 27 sep-
R. F. A G E R M A N IE I. — in fotografie: Demonstraţie ta
Essen.
au determinat mutaţii supe prin care se cer condiţii mal bu nc de viaţa şt In special de lo
rioare sî în lărgirea structu tru a cunoaşte mai bine punc rezolulici Consiliului de Secu cuit, mal cu seamă penlru muncitorii străini, care trăiesc In lo i tembrie■ Ia Sheraton Park
rii schimburilor de mărfuri. tele de vedere ale părţilor in ritate. Eh urmăreşte, eventual, cuinţe mizerabile. Criza dc locuinţe, un fenomen aproape acut In i’ Hotel. Nu este acceptat de-
Astfel, exporturile actuale cauză în ceea ce priveşte a să-l ajute pe ambasadorul Gu- toate oraşele Industrializate europene, spre care se îndreaptă un • cit obolul în devize străi-
marc număr de muncitori, este secondată şl de co3tul foarte ri
româneşti către R.P. Chineză plicarea clauzelor rezolulici nar Jarring să-şi reia misiunea, dicat al chiriilor, greu de acoperit dlo salarii. Uneori chiriile de \ ne. Aur — nu".
cuprind produse ale indus păşesc o treime din salarii.
triei constructoare de maşini Consiliului de Securitate din a spus Riad.
— între care utilaje şi in
stalaţii de foraj, autocamioa
ne şi autoturisme de teren,
vagoane cisternă, motoare e NAŢIUNII.E UNITE. — economice şl comerciale din SOFIA. — Comitetul de WASHINGTON. — Preşe
lectrice, maşîni-unelle, ţevi Adunarea Generală a O.N U tre cele două ţări. Guvernul Stat pentru ştiinţă, progres dintele S.U.A., Rlchard
Si tablă din otel. aluminiu, a aprobai, cu o majoritate sovietic, arată comunicatul, tehnic şl invăţăininl supe Nlxon, a semnat legea de
produse petrolifere, o gamă covârşitoare de voturi, un C A D R A N este gata să contribuie la rior al R.P. Bulgaria a ţinut „autoritate continuă", des
variată de produse chimice proiect de rezoluţie in care valorificarea pămlnturilor de prima sa şedinţă lărgită, in tinată să menţină în vigoa
etc. La rîndul său, R.P. Chi este reaiirmal principiul pro pe cursul inferior at rîului prezenţa lui Todor Jlvkov, re, pînă la 8 decembrie a.c.,
neză livrează României di clamării independenţei Rho- tură cu unele prevederi ale Djuba, la construirea unui prim-secretar al G.G. al programul american de aju
verse produse ale industriei desiei numai in condiţiile proiectului de plan si s-au baraj şi a unor canale de P.C. Bulgar, preşedintele tor pentru străinătate. A
constructoare de maşini, la existenţei unui guvern pronunţat pentru adoptarea irigaţii, precum şi a unei Consiliului de Stat, şi a altor ceastă lege este rezultatul u
minate de oţel, metale nefe constituit de către popu lui cit mai curind posibil. hidrocentrale In Somalia. In conducători bulgari. nui compromis de ultimă oră
roase, feroaliaje, produse chi laţia autohtonă, majorita timpul vizitei a fost semna Preşedintele Comitetului, realizat în Congres, după
mice, fibre şi fire de bum ră. Documentul, elaborat BUDAPESTA — Jeno tă o convenţie consulară so- Nacio Papazov, a prezentat expirarea programului, ca
bac, ţesături din bumbac, li dc un grup rle state a(ro- Fock, preşedintele Guver vieio-somaleză. un raport, cuprinzînd sarci urmare a respingerii lui
nă şi mătase, tricotaje din asialice, lusese aprobat an nului Revoluţionar Muncito nile organismului pe care-1
bumbac, mărfuri agroalimen- terior de către Comitetul resc Ţărănesc Ungar, l-a VlENA. — Delegaţiile conduce, în lumina hotărîri- de către Senat. Proiectul de
lare etc. pentru decolonizare al Adu primit marţi pe Stanko To- U R.s.S. şl Statelor Unite lor plenarei dir» octombrie lege privind acest contro
Potentele economice ale nării Generale. dorov. preşedintele Consiliu s-au întrunit marţi, pentru a C.C, el P C B. privind re versat program care trebuie
României şi Chinei, dezvol lui de Miniştri al R P. Bul a treia oară, in cursul actu organizarea frontului ştiin adoptat pînă la 8 decembrie
tarea industriei, agriculturii, BELGRAD. — La Belgrad garia, cure face o vjzită o- alei runde a tratativelor pen ţific si al Invăţămîntului su
ştiinţei şi tehnicii în cele a avut loc o şedinţă comu flcială de prietenie în Unga tru limitarea înarmărilor stra perior. se află acum în dezbaterea
două ţări. dorinţa comună de nă a Conferinţei îederole a ria, transmite agenţia M.T.I. tegice (S.A.L.T.), Ia sediul In cadrul şedinţei a luat conferinţei Camerei Repre
a lărgi, pe toate căile, schim Uniunii Socialiste u Popo tn aceeaşi zi, în clădi Ambasadei sovietice din ca cuvlntul Todor Jivkov. zentanţilor şi Senatului.
burile comerciale au creat rului Muncilor din Iugosla rea Parlamentului din Buda pitala Austriei. Următoarea
noi premise optime pentru via şi a Consiliului Uniunii pesta au început convorbi întrunire va avea loc vineri,
intensificarea colaborării în Sindicatelor dîn Iugoslavia, rile u ngaio-biilqare. la sediul Ambasadei SU.A.
sectoare tot mai variate. Ca consacrată proiectului pla din Vîena. LIMA. — „Poziţia noastră este anliimperialistă, ne pronun
urmare, în luna februarie a In Franţa, numftrul persoane lor in căutare de lucru crcşic nului de dezvoltare a ţării MOSCOVA. — Comunica ţăm împofrlva oricăror forme de dependenţă", a declarat pre
acestui an, au fost semnate continuu. Anul acesta au avut Ion ronroelieri masive. Numai oi- pînă în 1975, şedinţă care tul cu privire la vizita în CARACI. — Preşedintele şedintele Perului, Juan Velasco Alvarndo, într-o cuvîntare
la Bucureşti Acordul comer leva exemple vor Ti suficiente pe ntru a se puica realiza o im a inaugurează dezbaterile pu U.R.S.S a lui Mohamed Pakistanului, generalul Yahia rostită Ia deschiderea reuniunii anuale a conducătorilor în
gine a proporţiilor pe cure le-a luat şomajul in Franţa: centrul
cial si de plăti pe anul 1971 de cercetări Nickel din Havre «a ronrediat 1(10 dc muncitori califi blice pe marqinca proiectu Siad Barre. preşedintele Khnn. a declarat marţi sta treprinderilor industriale din sectorul de stat şi particular.
şi Acordul privind schimbul caţi; la PccMncy-Snint-Gobain au fost roucediali 121 dc muncitori; Consiliului Revoluţionar Su Şeful stalului a evocat pc larg importanţa transformărilor so-
bilateral de mărfuri pe peri trei fabrici de pantofi şi textile au l;\sat pe drumuri l 100 de mun lui dc plan. prem a) Somaliei, menţio rea de urgenţă pe întreg te
citori; la Mans, an lost concediaţi lut muncitori; şi accştca nu
oada 1972—1975, documente slin dccii riieva exemple. Amil acesta. 7.70 o Ort dc tineri slut în Conferinţa federală a nează că, în cursul con ritoriul ţării, anunţă agenţia cial-economice prevăzute in programul guvernului peruan.
care adaugă noi şi importan cAutarca primei lor slujbe. Dară ei nu vor gAsi dc lucru, nu vor U.S.P.M I. si Consiliul Uni- vorbirilor avute cu condu Associated Press, citind nn Dificultăţile economice dc moment, a declarat Velasco Alva-
te elemente conlucrării fruc putea nici măcar să figureze pe listele oficiale dc şomeri, căci unn Sindieaielor au făcut cătorii sovietici, a fost rele comunicat al postului de ra rado. nu ne vor împiedica să luptăm pentru realizarea măsu
au
tuoase româno-chinezc pe pentru aceasta este obligatoriu xâ fi lucrat măcar b hini. propuneri concrete î; legă- vată dezvoltarea colaborării dio pakistanez. rilor rle ordin economic şi social în folosul poporului peru
In fotografie: Cetăţeni cău'iml. in paginile ziarelor, ofertele dc
tărîm economic, ceea ce con serviciu — un aspect des intilnit pe străzile oraşelor Franţei. an
tribuie la dezvoltarea conF-
Redacţia şt administraţia ziarului i Deva. str. Dr. P. Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. — Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva.