Page 80 - Drumul_socialismului_1971_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ! Agerpres relatează

Simpozion internaţional despre asistenta
medlco-chlrurglcală de urgentă

BUCUREŞTI. Miercuri tiimi- nele ţări europene si asiatico.
neaţa au început în Capitala In cefe Hei zile. cit vnr du­
lucrările simpozionului inter­ ra lucrările ştiinţifice, va fi
naţional cu tema „Asistenta abordată o tematică variată
mcdico-chirurgicaia de urgen­ privind traumatismele loracicc,
tă", organizat de Ministerul socul toxico-septic. intoxicaţi­
Sănătăţii. ile acute. De asemene*!, vo fi
Participă academicieni, ca­ organizată o masă rotundă,
dre didactice din Capitală si în cadrul căreia se vor dez­
din provincie, medici de dife­ bate probleme legale do or­
rite specialităţi, precum si ganizarea medicală în ncest
personalităţi medicale din u- domeniu.
J»
In oraşul de la gurile Dunării

SUI.1NA. Patriarhalul oraş iectată pentru o producţie a-
do la gurile Dunării păşeşte nuală dc 500o |0nef şi un dc-
pe calea industrializării. Aici . . ...
se alIS ln construcţie o lahri- DOZ,t ,r,«ori''c ™ ° «Pac.ta-
că de conserve de peste, pro- ,e 2 000 tone.
Succese româneşti în competiţiile
ANUL XXIII. Nr. 5251 JOI 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
europene de fotbal

iDllIolrile Internaţionale de ficaf în sferturile de finală
fofbal desfăşurate ieri la ale campionatului european
Vizita de prietenie tovarăşului semnat noi succese spor­ de fotbal Inler-ţări. Echipa
Bucureşti şi Arad au con­
Joc
după un
U.T. Arad.
tive româneşti. Reprezentati­
splendid, a cişligat cu 3-0
va României a învins cu (2-0) întîlnirea eu Vitlorîa
scorul de 2-0 (1-0) selecţio­ Set it ba I (Portugalia). în ca­
nata Ţării Galilor şl s-a cali- drul Cupei „U.E.F.A.".
losip Broz Tito in ţara noastră cipitaţii sub formA de ploaie,
ninsoare. Vintul
lapoviţA şi
va sufla slab plnA la potrivit
VREMEA
din vest şl nord-vest. Tempe­
ratura — 9taţionarA. Dimineaţa
sc va semnala ceaţA.
PENTRU 24 ORE
încheierea convorbirilor Vizite în întreprinderi şl relativ rcec, cu cerul mal
Vremea se menţine umed A
mult norou. Locat vor cAdea FRONOEXPRES
dc
sub formA
oficiale româno-iugoslave timişorene precipitaţii 1apovi(A şl ninsoare. Rezultatele concursului din
ploaie,
Vlniul va sufla slab plnA la
potrivit din vest şi nord-vesi 24 noiembrie a.c.:
Miercuri, 24 ^noiembrie, an lui U.C.I., Mirko Tepavaţ, se­ In cursul după-amiezii de frăţească româno-îugoslavă. Temperaturile minime vor fi Exlr. I: 6. 1. 39. 21, 25,
cuprinse între minus 5 şl zero
continuat, la sediul Comitetu­ cretar federal pentru afacerile miercuri, tovarăşii Nîcofae Oaspeţilor li se oferă buchete grade, iar maximele Intre 2 şl 15.
lui judeţean Timiş al P.C.R., externe, membru al Prezidiu­ Ceausescu si losip Broz Tito de flori. 7 grade. Dimineaţa — ecaţA Fond de premii: 1 070 269
convorbirile oficiale între tova­ lui U.C.I., Duşan Gligorievicl, au vizitat uzina Electromotor localA. lei.
răşul Nicolae Ceausescu, secre­ membru al Consiliului Execu­ şi întreprinderea industria La «intrarea în uzină, pe o PENTRU URMĂTOARELE
tar general al Partidului Co­ tiv Federal, preşedintele părţii linii — importante unităţi in­ mare pancartă, era înscrisă, 2 ZILE Exlr. a II a: 26. 4. 13. 20.
munist Român, preşedintele iugoslave Sn Comisia mixtă dustriale timişorene. în limbile română şi sîrbă u­ 32.
Consiliului de Stat al Repu­ de colaborare economică iu- In vizita prin aceste unităţi rarea „Bine aţi venit, dragi Vreme umedă, cu cerul mat Fond de premii: 451 739
blicii Socialiste România, $î goslavo-română, Marko Vrho- industriale, cei doi preşedinţi oaspeţi I". mult acoperit. Vor cAdea pre­ lei.
tovarăşul losip Broz Tito, pre­ ncţ, sef adjunct al cabinetu­ au fost însoţii! de tovarăşii Vizita începe în principale­
şedintele Republicii Socialiste lui preşedintelui republicii, Ion Gheorghe Maurer, Paul le sectoare ale fabricii de
Federative Iugoslavia, pre­ Iso Njegovan, ambasadorul Niculescu-Mizil, Ilie Verdet, motoare e uzinei — seu 15rie.
şedintele Uniunii Comuniştilor R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. Emil Drăgănescu, Mihai Te- bobinaj, montaj. Construită şi
din Iugoslavia. Miloş Milovski, consilier al lescu, de alte persoane dezvoltată pe vatra unor ate­ Programul de educaţie socialistă in acţiune
La convorbiri, din partea preşedintelui republicii pentru oficiale române, de to­ liere manufacturiere, uzina Cu planul pe 11
o
Electromotor aduce astăzi
română, au participat tovarăşii afacerile externe, Giuro Vuco- varăşii Gemal Biedj'ci, Dragos- contribuţie de seamă la indus­
Ion Gheorghe Maurer, mem­ î ici, director la Secretariatul iav Markovici. Stane Dolanţ, trializarea socialistă n patriei.
bru ol Comitetului Executiv, Federal pentru Afacerile Ex­ Mirko Tepavat, Dusan GMgo- Motoarele electrice produse luni îndeplinii
al Prezidiului Permanent «l terne, şi Murat Agovici. con­ rievîci. de alte persoane ofi­
C.C. al P.C.R. preşedintele silier Ia Secretariatul Federal ciale iugoslave aici, în peste 60 de tipodimen-
siun». sînt livrate In prezent
Consiliului de Miniştri al Re­ penlru Afacerile Externe. Timişoara, străveche orbe în 37 de ţâri. întreprinderea Gama sortimentală- Ordinea şi disciplina-factori esenţiali
publicii Socialiste România, Cea de-a doua zi a convor­ din cîmpia Banatului, (impor­ produce şi o gamă largă de
Paul Niculescu-Mizil, membru birilor a fost consacrată dis­ tant centru al ştiinţei, tehnicii bunuri de consum destînfl-te reallzată cu sub­
al Comitetului Executiv, al cutării unor probleme actuale şi culturii româneşti, a cunos­ populaţiei: aspiratoare, venti­
cut în anii construcţiei socia­
Prezidiului Permanent, secretar ale situaţiei internaţionale. liste. alături de multe elte 'lo­ stanţiale depăşiri
al C C. al P.C.R, Ilie Verdet, Părţile au constatat cu satis­ calităţi din Iară, o puternică latoare de masă sau de geam.
membru al Comitetului Execu­ facţie că punctele de vedere dezvoltare economică. Au fost radiatoare cu ventilator pen­ SIMERIA. Cu 8 Zile Ina-
tiv, al Prezidiului Permanent ale României si Iugoslaviei sini construite importante uzine si tru încălzire, executate în se­ inlc de finele lunii, colecti­ în îndeplinirea cu succes a sarcinilor
nl C.C. al P C.R.. prim-vice- identice sau foarte apropiata întreprinderi noi, caTe de la rii anuale de sute de mii de vul de muncă de la Indus­
bucăţi.
presedînle al Consiliului de în aprecierea evenimentelor ca­ un an la altul şi-au cîştigat tria laptelui din Simeria ra­
re au loc în viaţa internaţio­ Muncitorii, tehnicienii şi in­
Miniştri, Emil Drăgănescu, nală. prin produsele lor prestigiu ginerii aflaţi în halele de pro­ portează îndeplinirea planu­
membru al Comitetului Execu­ alit în tară cît şi peste hota­ ducţie întlmpină pe tovarăşi» lui la producţia globală şl Programul partidului de edu­ de răspundere pc linie de par­ gem cărbunele în bune condi-
tiv al C C. aT P.C.R., vice­ Cei doi preşedinţi au apre­ re. au fost dezvoltate între­ Nicolae Ceausescu şi losip producţia marfă aferent pri­ caţie socialistă, adoptat de ple­ tid sau de conducere admi­ ţiuni, fără accidente. Ne-am
preşedinte al Consiliului de ciat acţiunile menile să con­ prinderile existente. In unită­ melor 1) luni ale anului. nara C.C. al P.CR. din 3-5 no­ nistrativă. In ce sens? Unii dăruit cu toţii, ne-am ajutat
tribuie la convocarea Confe­ Broz Tilo cu bucurie în inimi, iembrie a.c., se implantează cu salariaţi, chiar comunişti, mai ca Intre ortaci şi am Învins.
Miniştri, preşedintele părţii rinţei în problemele securită­ ţile industriale timişorene se cu multă căldură. Ei raportea­ Prin strădania şi compe­ calcă alături de disciplina De aceea, zic eu, că un aspect
române în Comisia mixtă rpmâ- ţii europene, exprimîndu-şî realizează astăzi o gamă foar­ ză cu mîndrie rezultatele do- tenţa muncitorilor, la 9 din fiecare zi, lot mai adine, Sn al ordinii şi disciplinei, al rod­
no-iugoslavă de colaborare e- convingerea că trebuie impul­ te variată de maşini si utilaje, bîndite în Înfăptuirea sarcini­ cele 16 sortimente pe care conştiinţa oamenilor, In mun­ muncii, de legile bunei cuvi­ niciei muncii, îl constituie bu­
conorrtlcă, Corneliu Mănescu, sionate pregătirile In vederea produse electrice si electro­ lor de plan. expresie grăitoa­ Ie produce întreprinderea, ca si viaţii lor. în loate dome­ inţe, Atunci îl luăm pe om na organizare a muncii, res­
ministrul afacerilor externe, acestei conferinţe. tehnice, mobilă, produse chi­ re a entuziasmullui şi hotărî- s-au atins cotele prevăzute niile de activitate, oamenii se „tare" sau îl sancţionăm ime­
pectarea cu stricteţe a sarcini­
Vasîle Vlad. şef dc secţie la mice, ale industriei uşoare si riî cu care colectivul de aici. pentru întregul an. S-au ■integrează tot mai plenar în a­ diat. Vreau să nu fiu înţeles lor. dăruirea totală. E ceva li-
greşit. Sint pentru ordine c-
C.C. el P.CR., Ion Florescu, In cadrul convorbirilor, au alimentare. asemeni tutuîor oamenilor produs pînă în prezent pe- cest măreţ program, definito­ xemplară, disciplină, critică resc. Noi aşa trebuie să trăim,
O pondere importantă în in­
al
riu penlru mersul înainte
asemenea,
fost abordate, de
sie prevederile anuale. 60
sef de secţie la C.C. al PC.R., problemele situaţiei din Bal­ dustria municipiului Timişoara muncii, traduce neobosit In lone uni. 10 lone brinză societăli, îi dau traducerea principială, dar cred că e mai să muncim şi să ne gospodă­
Constantin Mitea, consilier la cani, sublîniindu-se necesita­ o are cunoscuta uzină Elec­ viată politica marxlst-lenînîstă burduf. 4 lone brfnză Dor- practică cea mai potrivită, in rim la mină — în marea fa­
C.C. al P.C.R., Vasile Şandru. tea inlllnirilor la diverse ni­ tromotor, prima unitate vizi­ a Partidului Comunist Român. na. 9 tone brînză Făgăraş. consonanţă cu problemele milie — ca la noi acasă, In
ambasadorul României la Bel­ veluri, si sub toate formele, tată de tovarăşii Nicolae Nivelul tehnic de dotare a 28 lone îngheţată şl alte concrete ale contemporaneită­ căminul propriu.
grad, sî Gheorghe Colţ, direc­ Inlre ţările balcanice. Ceausescu si losip Broz Tito. noilor capacităţi de producţie produse. Datorită acestor ţii, ale ţârii noastre. Sarcini­ Ing. Constantin Jonescu. se­
tor în Ministerul Afacerilor Conducătorii de partid sî de date în exploatare, liniile teh­ depăşiri pină la sfirşitul lu­ le. obiectivele ce derivă dîn Discuţie colectivă cretarul organizaţiei U.T.C. pe
Externe. Au fost abordate, de sfat ai României şi Iugosla­ nologice cu flux continuu au­ nii noiembrie se va realiza acest program prefigurează di­ sectorul IV : „UNITATE DE
probleme
Dîn partea iugoslavă au par­ asemenea, unităţii şi privind viei sînt salutaţi la intrarea tomatizat. concepute si reali­ o producţie suplimentară de mensiunile viitorului, pe care PREOCUPARE, DE INTERESE.
înlărirea
coezi­
ticipat tovarăşii Gemal Biedici, In întreprindere de ing. Ma­ zate de specialiştii uzinei, fac peste 1 milion Ici. ni-l apropiem singuri prin for­ la E. M. Petrila IN FOLOSUL COLECTIVITĂ­
preşedintele Consiliului Execu­ unii mişcării comuniste şi rin Tănase, directorul uzine­ o impresie plăcută oaspeţilor. Productivitatea muncii în­ ţa, dăruirea şi inteligenţa ŢII-.
muncitoreşti internaţionale, a
tiv Federal, Dragoslav Marko- forţelor anliimperialiste. lor. de sute dc muncitori, teh­ In discuţiile dintre oaspeţi şi registrează şl ea un spor noastră. Dacă fiecare, la locurile noas­
vici, preşedintele Adunării nicieni si ingineri, care fac oas­ gazde se arată că larga ac­ de 3 000 lei pe salariat fa­ In minerii, Programul P.C.R. tre de muncă, ne facem cu
R S. Serbia, membru al Pre­ Convorbirile *-au desfăşurat peţilor o primire entuziastă. Se ţiune de modernizare şi diver­ ţă de sarcina planificată in pentru îmbunătăţirea actîvilă- bine dacă discutăm cu omul conştiinciozitate datoria — în-
zidiului R.S.F.I., Slane Dolanţ, într-o atmosferă de prietenie, scandează „Ceausescu—Tito", sificare a fabricaţiei, extinderea fimp ce beneficiile supli­ lîi ideologice, ridicarea nive­ calm, liniştii, dacă încercăm ţelegînrl prin aceasla încadra­
preşedintele in funcţiune al cordialitate, deplină înţelege­ „Ceauşescu-P.C.R.", se ova­ mentare se ridică numai pr lului general al cunoaşterii şi sâ-i pătrundem în suflet. Poa­ rea strictă în programul de
Biroului Executiv al Prezidiu­ re si încredere reciprocă. ţionează pentru prietenia (Continuare în pag. a 4-a) primele 10 luni ale anului educaţia socialistă a maselor, le are nişte necazuri mai vechi. lucru, buna organizare a mun­
la suma de 280 000 lei. pentru aşezarea relaţiilor din Să i le căutăm cu grijă şi cii, calitatea produselor, gos­
sociebitea noastră pe baza prin­ să-l ajutăm. Să-l disciplinăm podărirea şi economisirea ma­
terialelor, respectarea N.T.S,
cipiilor eticii şi echităţii socia­
Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceausescu Transporturi supli­ liste şi comuniste are rezonan­ pe om prin vorbă înţeleaptă, ca să numesc numai cîfevn
La
prin îndemn tovărăşesc.
mentare de mărfuri
ţe de profunzime. Oamenii a-
din coordonatele conştiincio­
dîneurilor şi-au amplificat e- noi in sector sint meseriaşi zităţii datoriei — înseamnă că
buni. cii vechime, pricepuţi şi
şi călători fnrturîle pentru a da ţării căr­ ascultători. Dor mai sini şi u­ avem clar conturată în con­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, loanele hotelului Continental. vici, Stane Dolanţ, Mirko Te­ români si iugoslavi, corespon­ bune mai mult şi de calitate nii care... Cu aceştia muncim ştiinţă noţiunea de ordine şi
secretar general al Partidului Au participat tovarăşii Ion pavaţ, Dusan Gligorievici, Iso denţi ai presei străine acredi­ DEVA Prinlre colectivele mai bună, penlru a transpune mult. încereînd să le imprimăm disciplină. Din păcate, însă. în
Comunist Român, preşedintele Gheorghe Maurer, Paul Nicu­ Njegovan. ambasadorul Iugo­ taţi In ţara noastră, numeroşi dc muncă care raportează ncabălut in fapt holărîrilc par­ disciplina, ordinea în tot ceea această direcţie se mai m.ani-
Consiliului de Stat al Republi­ lescu-Mizil, Ilîe Verdeţ, Emil slaviei la Bucureşti, si elte trimişi speciali ai presei şi îndeplinirea pianului pc II tidului noslru. politica sa înţe­ ce fac. autoexigenţă sî princi­ fostă destule carenţe, pentru
cii Socialiste România, a o­ Drăgănescu, Mihai Telescu, persoane oficiale iugoslave. rndioteleviziunii din diferite luni înainte de termen se leaptă. marxist-leninislă. Citc- pialitatea. Intr-o şedinţă de co­ lichidarea cărora nu se acţio­
lări.
ferit miercuri un dineu în Corneliu Măncscu, Vasile Vlad, La dineu au participat, de a­ Dineul s-a desfăşurat intr-o numără şt cel al Întreprin­ va secvenţe de dialoguri pur­ mitet, inginerul noslru şef de nează oportun, cu fermitate.
onoarea tovarăşului losip Broz Vasile Şandru, ambasadorul semenea. conducători ni orga­ derii de transporturi auto tate cu oameni de la una din sector a fost criticat tocmai Programul partidului nostru, a-
Tito. preşedintele Republicii României la Belgrad. şi alle nelor locale de partid si de atmosferă deosebit de cor­ Deva. minele fruntaşe ale Văii Jiu­ penlru acest mod defectuos de doplnt de plenara C C al P.C.R.
Socialiste Federative Iugosla­ persoane oficiale române stat. personalităţi ale vieţii dială. Tovarăşii Nicolae Avind în ccnfrul activită­ lui — E.M. Pclrila — sînt sem- a lucra cu oamenii. Este, cred. dîn 3-5 noiembrie, trasează li­
via, preşedintele Uniunii Co­ Au luat parte tovarăşii Ge­ şlîinlîfice, culturale şi artisti­ Ceausescu şî losip Broz Tito au ţii intensificarea transnortu- nîlicotive în acest sens. La ba­ o latură a ordinii şi disciplinei nii precise în această direcţie
muniştilor din Iugoslavia, in sa­ mal Bicdicî, Dragoslav Marko­ ce din Timişoara, ziarişti rostit toasturi. luî de mărfuri şi de călători za discuţiilor a stat însă doar munci), căreia trebuie să-i a­ In expunerea tovarăşului
pe traseele judeţului. co­ una din laturile programului cordăm mni multă alentîe. Nicolae Ceausescu la plenară
partidului nostru si
anume :
lectivul de şoferi al între­
lordachc Stan, miner la sec­
Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului dala de 24 noiembrie ar. ordinea şi disciplina. Ordinea torul II- „ORGANIZARE. RES­ se spune clar: „ln cadrul
prinderii a excculal nină la
muncii educative trebuie, de a­
şi disciplina aşa cum sînt ele
PECTAREA SARCINILOR. DĂ­
transportarea suplimentară a preconizate de partid, aşa cum RUIRE IN MUNCA- . semenea, să se acorde o aten­
ţie deosebită întăririi discipli­
NICOLAE CEAUŞESCU I0SIP BROZ TiTU peste 50 000 tone măr hui şi sînt înţelese şi aplicate în rul nostru de muncă din stra­ nei şi ordinii, respectării le­
Cu citva timp In urmă, to­
13,2 milioane călători.
muncă dc oamenii abatajelor.
galităţii socialiste, cunoaşterii
Tot înainte de finele lunii Mircea Mafeî. secretarul co­ tul 13 ne punea probleme le­ şi aplicării riguroase a legilor
Dragă tovarăşe Tito. relaţii de prietenie, nu a exis­ Dragă tovarăşe Ceauşescu. tea spune că este vorba de o s-a îndeplinit şf planul pre­ mitetului de partid al sectoru­ gale de înclinarea redusă a stalului nostru socialist". Este
tat nici o problemă care să Dragă tovarăşe Maurer. zonă nevralgică. Ar trebui să văzut în dreptul indicatoru­ lui VIU electromecanic: „SA stratului. Trebuia să ne mo­ dc dalorîa noastră, a comuniş-
Dragă tovarăşe Biedici. Dragi tovarăşi. PĂTRUNDEM IN SUFLETUL
întunece aceste relaţii. Nu o acţionăm mai mult, să tăcem lui lone km convenţionale. bilizăm. să ne organizăm în
Dragi tovarăşi, dală în decursul Istoriei, po­ Vă mulţumesc în modul cel în aşa fel îneît situaţia din După cum ne informează OAMENILOR". aşa fel munca îneît să extra­ (Continuare în pag. a 2-a)
îmi pare rău că timpul pc care poarele noastre au luptai îm­ mai deosebit pentru toastul Balcani să aibă influenţe po­ conducerea întreprinderii, Evident eă fără ordine şi dis­
a tl stabilit să-l petreceti în preună pentru eliberarea lor dv. Vă mulţumesc foarte mult zitive şl asupra situaţiei mai prin utilizarea raţională a ciplină treaba nu poale mer­
România se apropie dc slirşif. naţională şi socială. Constru­ pentru primirea alit de ospi­ largi, internaţionale. Un Bal­ parcului de maşini s-au ob­ ge bine. De aceea, este nece­
Am Insă satisfacţia să pot im cu succes socialismul şi noi talieră pe care ne-aţl făcul-o con ferm. realizat In acest ţinui efectele scontate ta ca­ sar ca fiecare, la locul lui de
spune că aceste două zile an Si dumneavoastră ; sînlein in­ aici. în aceste două zile. sens. poate să constituie o pitolul eficientă economică : muncă, să fie stăpînil de ores- SECVENŢE INTERNAŢIONALE
fost deosebit de folositoare. In Mulţumesc prin dv. tuturor importantă contribuţie la în­ încadrarea ln prelul de eosf le atribute esenţiale ale suc­
primul rlnd, v-atl putu! in- teresaţi să realizăm asemenea locuitorilor care s-au aflat zi­ făptuirea dorinţei noastre mai planificat şi depăşirea pla­ ceselor in muncii. Dar noi maţ
lîlnt cu zeci dc mii de oameni forme de dezvoltare a relaţii­ le întregi, şl chiar noaptea, largi, şi anume la asigurarea nului de beneficii. facem unele greşeli Adică noi, Dezbaterile din plenara Adunării
ai muncii. Aţi putut constata lor care să asigure bunăsla- pe străzile Timişoarei pentru securităţii europene şl a păcii care sînlcni investiţi cu munci
că oamenii muncii din Timişoa­ rea şi fericirea ambelor noas­ a nc saluta, exprimind cca In lume. Timpul cînd Balcanii Generale a O.N.U. privind
ra. ca si întregul noslru po­ tre popoare. De aceea există mai grăitoare dorinţă pentru erau consideraţi-'un „butoi dc
pulbere" a trecut, este un timp
dezvoltarea unor relaţii bune,
por. ştiu să-şi primească bine o bază foarte puternică pentru aşa cum trebuie să existe in­ depăşit de noi. De aceea. Bal­ Expoziţie convocarea unei conferinţe
prietenii, doresc să dezvolte o largă cooperare In toate do­ lre două (ărj vecine. Cred că canii trebuie să contribuie,
relaţii de prietenie cu vecinii meniile de activitate. populaţia acestui oraş nu s-a prin reglementarea lucrurilor mondiale pentru dezarmare
iugoslavi, ca de altfel cu loţI Am discutat, d^ asemenea, înşelat Sn dorinţele şl spe­ din această zonă. la evoluţia „Jocuri de culoare"
vecinii. A(l putut vedea — mutic probleme internaţionale ranţele sale. pentru că noi am Intr-un mod pozitiv a situaţiei NEW YORK 24. — Corespondentul Agerpics, C. A-
desigur în treacăt — şt cile — şi este de înţeles aceasta lucrat în spiritul lor ; am In din întreaga lume. HUNEDOARA. In hoh'l Clubului „Nldcrnrgis- fexondroaie. transmite: In continuarea dezbaterilor
ceva din munca muncitorilor, pentru că construind socialis­ vedere. In primul rînd, dez­ In măsura in care mai exis­ lul" din Hunedoara s-a deschis rcccnf expo­ din plenara Adunării Generale a O N U. asupra propu­
tehnicienilor si inginerilor din mul In ţările noastre, dorim să voltarea în continuare a rela­ tă încă unele elemente care ziţia insfifiilată „Jocuri de culoare". care cu­ nerii sovietice cu privire fa necesîlalea convocării u­
Timişoara. A(i avut posibili­ ţiilor noastre de colaborare mai apar In distonantă, noi prinde peste 250 de lucrări în ulei. luş. acua­ nei conferinţe mondiale de dezarmare, au luat cuvln-
avem condiţii de pace. spre a multilaterală. Pe de altă par­ putem, prin eforturi, să le re­
tatea de a vedea că ceea ce ne putea consacra eforturile relă, pastel şi creion. Expozanţii. 35 la număr, sini tnl reprezenlonlii Belgiei, Norvegiei. României, Vone-
v-ani informai în legătură cu te, populaţia acestui oraş ştie zolvăm cu uşurinţă. Aceasta membri ai cercului de artă plastică dc pe lingă clubul zuclei şi Mexicului.
preocupările poporului noslru In această direcţie. In acelaşi că noi nu ne-am înlilnit pen­ esle dorinţa noastră, acesta amintit, condus de inimosul instructor Emilian Mo|es- Edounrd Longeslaly (Belgia) a subliniat că ln cadrul
de construcţie socialisto timp, înţelegem că nu sc pot tru a discuta numai despre este lucrul pe care nî-1 cer cu. In ansamblul lor. exponatele reflectă simţ artistic, consuliârilnr preliminare pentru pregătirea conferin­
popoarele noastre. Şi această
relaţiile noastre bilaterate, ci
constituie o realitate. De ace­ realiza progrese fără o largă că am fost interesaţi să discu­ tendinţă a popoarelor noastre talent, sensibilitate, gust şl indcminarc in ininiiirea pe­ ţei. ce trebuie tinulă sub auspiciile O.N.U.. este esen­
colaborare cu toate sfalcle — nelului din pârlea creatorilor lor ţial să se asigure cea mai largă porticipare a statelor,
ea. cred că, din acest punct alit cu tarile socialiste, cu tăm şi despre relaţiile interna­ o vom înfăptui ! Aşa cum a Vizitatorul esle atras în mod deosebit dc creaţiile
dc vedere. vizita — deşi ţionale Şi. desigur, şi despre spus tovarăşul Ceauşescu. In ce oglindesc realităţile judeţului nostru, creaţii printre îar dezbaterile să se axeze pe iniţierea unor măsuri
scurtă — a iost deosebit de şi cu celelalte ţări. acele relaţii internaţionale ca­ lume există încă multe pro­ care amintim lucrările Iul Mihai Flagner (elev) — concrete, capabile să asigure progresul omenirii pe
utilă. Sînlcni interesaţi ca în Bal­ re nu sînt bune. Dorinţa po­ bleme care-şi caută soluţiona­ „Castelul Corvineşlilor“„ „Cu barca pe luc“ ; Petru calea dezarmării generale şi totale şi jn primul rînd
a dezarmării nucleare.
In al doilea rînd, am discu­ cani să se realizeze o zonă a poarelor noastre ne obligă rea. Prin eforturi neîntrerupte Niţu (elev) — „Strada mea". „Uzina" ; Mana lldico
tat un cerc foarte larg de păcii si cooperării. Dorim ca deci să acţionăm şl mai. jnsă — ale popoarelor mici Şi Bora (asistentă medicală) — „La odihnă". „Vaza cu Reprezentantul Norgeviei, Osmund Parcmo, n subli­
probleme. In ce priveşte rela­ zona Balcanilor să nu mai mult. să depunem şi mai mul­ mijlocii, ale popoarelor mari. flori**. niat că pericolele mari pe care le prezintă continua­
ţiile bilaterale, am constatat poată fi niciodată manevrată te eforturi, să fim şl mai pre­ fiindcă şl popoarele ţărilor rea cursei înarmărilor nucleare şi convenţionale penlru
mari nu urmăresc altceva de-
cu satisfacţie că ele au în­ dc forţele imperialiste, ci. dim­ zenţi pentru calmarea acelor cît ceea ce urmărim şi noi, pacea şi securitatea lumii, lipsa unor progrese concre­
situaţii care pol ameninţa o­
registrat o dezvoltare loartc potrivă. să devină un puter­ menirea soluţionarea acestora — vom te în dezbaterile de pînă acum asupra dezarmării re­
puternică si am ajuns la con­ nic centru al cooperării şl pă­ comandă conferinţa mondială penlru dezarmare drept
Sini total de acord cu cele ajunge la aceste scopuri pe
cluzia unanimă că există o cii. spuse de tovarăşul Ceauşescu care le urmărim, scopuri dori­ III-A un for competent să adopte măsurile necesare rever-
ba/ă Iratnică pentru ca ele să De asemenea, stnlem intere­ in toastul rostit aici. de aceea te de toate popoarele, indife­ sării acestui curs periculos.
cunoască in viitorii ani un saţi în realizarea securităţii nil aş dori să intru In detalii. rent de mărimea lor. Popoare
progres continuu Eile şi na­ In Europa Considerăm că sini Aş dori să subliniez doar ejte- mici sau mijlocii, sau popoare în p a g in a a 4-a, i n t e r v e n ţ i a
tural să iie aşa. deoarece sin condiţii favorabile pentru a se va probleme. în primul rînd mari au scopul de a trăi în
tem vecini şi întotdeauna în­ aceea a situaţiei din această c u r i e r r e p r e z e n t a n t u l u i ro m a n
tre popoarele noastre au fost (Continuore în pag. a 4-a) zonă a Balcanilor. Nu aş pu­ (Continuare \n pag. a 4-a)