Page 81 - Drumul_socialismului_1971_11

2 DRUMUL SOCIALISMUL U' O Nr. 5251 • JOI 25 NOIEMBRIE 1971

b b z s

Programul de educaţie socialistă în acţiune 1
Bazinul carbonifer al Văii Jiului in fata unui serios examen

ORDINEA Şl DISCIPLINA - FACTORI ESENŢIALI

In aceste zile de eferves­ dre de mn net tort, Ingineri şl
centă creatoare generată de tehnicieni — a programelor
general al partidului, Pregătirea trecerii la generalizarea
amplul program al educaţiei concrete de lucru în 4 schim­
IN ÎNDEPLINIREA CD SUCCES A SARCINILOR socialiste elaborat de secre­ buri productive pe zi, cu re­
gim de 6 ore, precum şl a
tarul
de înalta răspundere a mine­
ganizatorice pe care slnt che­
rilor pentru îndeplinirea e­ sarcinilor muncii polltlco-or-
xemplară a planului pe anul mate s-o desfăşoare organi­
(Urmare din pag. 1) cu el. Şi-au recunoscut gre­ mal mult în această direcţie. în curs şi pregătirea minu­ zaţiile de partid şl de masă
ţioasă a realizării sarcinilor
şelile şi acum sînt tineri de In luna decembrie, mina noas­ pe următorii ani ai cincina­ experimentării programului în vederea mobilizării colec­
tilor, sâ actionfim mai energic nădejde, ordonaţi, disciplinaţi, tră va trece la programul de tivelor la reuşita acţiunii. In
în acest scop. Pe toţi să ne u- harnici. De altfel. problema lucru de 6 ore, ceea ce Impli­ lului votat recent de Marea cadrul unor astfel de dezba­
eoscă o unitate de preocu­ disciplinei e mereu în aten­ că responsabilităţi sporite din Adunare Naţională, ritmul teri care au avut loo la ex­
pări $i de interese, în folosul ţia noastră, a organizaţiei partea fiecărui salariat. Or, vieţii Văii Jiului cunoaşte ploatările miniere Petrila, U-
colectivităţii. U.T.O. Trebuie să/ ajungem ca dacă nu ne vom cunoaşte şi un plus de dinamism impus ricani, Lupeni şl Lonea par­
Vlrgil Serea, maistru princi­ fiecare să facă numai ceea ce respecta în totalitate sarcinile de pregătirile pentru aplica­ de 6 ore în subteran ticipanţii au analizat cu mult
pal la sectorul II; ..LATURI este bun, frumos, util şi din politico-profesionale, dacă nu rea uneia din cele mai im­ simt de răspundere şi depli­
INDISPENSABILE RODNICIEI proprie conştiinţă, nu să fie vom folosi la maximum tim­ portante măsuri luate în con­ nă maturitate politică fiecare
MUNCII*. împins de la spate. pul de lucru, dacă nu vom lua textul preocupărilor condu­ punct din proiectele de pro­
Ioan Cherecheş, secretarul cete mai oportune şl eficiente cerii partidului şî statului grame prezentate şl au făcut
Sectorul II de la mina Petri- pentru perfecţionarea organi­ valoroase propuneri vizînd
la şi-a realizat şi depăşit lună comitetului de partid pe exploa­ măsuri de lichidare a lipsu­ zării producţiei, pentru im- tretinerea. revizia şi repara­ schimbului de 6 ore In sub­ din centrala, cît si de colec­ îmbunătăţirea conducerii or­
de lună sarcinile de plan. Ex- tare : „O CONŞTIINŢA UNI­ rilor — adică dacă nu ne vom bunătălirea continuă a con­ ţia Ia timp a utilajelor din teran sarcinile indicatorului tivele celorlalte exploatări ganizării producţiei şi valori­
ceptlnd luna octombrie, cînd CA PENTRU TOŢI: CONŞTI­ autoimprima o ordine şi o dis­ diţiilor de muncă şi de via­ dotare, organizarea transpor­ de bază al activităţii — pro­ miniere care trimit aici re­ ficarea mai plenară a impor­
am dat numai 75 tone de căr­ INŢA SOCIALISTA". ' ciplină desăvîrşită — nu vom ţă ale minerilor; generalizarea tului personalului la locurile ducţia de cărbune — au fost prezentanţi pentru a vedea tantelor rezerve existente în
bune peste plan, In toate cele­ A fi ordonat şl disciplinat putea îndeplini obiectivele experimentării programului de muncă, adaptarea progra­ îndeplinite cu succes, mina „pe viu" cum sînt soluţiona­ fiecare unitate, care să se
lalte luni am avut depăşiri nu sînt nişte noţiuni noi. De mari ce ne stau în faţă. Dar de lucru de 6 ore în subte­ melor de lucru In abataje la extrăgînd o importantă can­ te multiplele şi complicatele soldeze In final cu o îmbu­
de peste o sută de tone. De aceea, ele nu trebuie să fie oamenii — comuniştii în pri­ ran pe întregul bazin carbo­ regimul de lucru de 6 ore, titate de cărbune peste plan. probleme practice ridicate de nătăţire generală a procesu­
bună seamă că numai prin or­ străine nici unul om al mun­ mul rînd — sînt conştienţi de nifer. reorganizarea efectivelor de Prin aplicarea măsurilor teh­ trecerea Ia programul redus lui de producţie şi creşterea
dine şi disciplină a fost posi­ cii, indiferent de perimetrul aceste îndatoriri, laturi esen­ Pentru acest serios exa­ muncitori pe sectoare, raioa­ nice şi organizatorice stabi­ de muncă in subteran, care ctştlgurilor minerilor.
bil aşa ceva, ordinea şi disci­ său de activitate. Le mina Pe- ţiale ale programului partidu­ men, colectivele de muncă ne, brigăzi şi schimburi Ia lite în urma consultării în­ printre altele impune orga­ In următoarea etapă, ce va
plina fiind, după părerea mea, trila, aceste coordonate, subli­ lui nostru de înălţare spiritua­ din industria caiboniferă a toate unităţile. tregii mase de salariaţi s-au nizarea lucrului în 4 schim­ începe peste cîteva zile, se
factori indispensabili ai rodni­ niate cu deplin temei de că­ lă şi morală a omului, de Vă» Jiului s-au pregătit cu Un loc important In cadrul creat condiţii ca în abatafe buri. va desfăşura o largă acţiune
ciei muncii. îmbucurător este tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu prosperitate a patriei socialis­ matură exigenţă şi răspun­ acestor pregătiri l-a ocupai să se realizeze schimbul ia Ţinînd seama de importan­ de masă, în care urmează să
că se observă o considerabilă la plenara C.C. el P.C.R. din te. dere. La nivelul centralei căr­ şi Ii ocupă aplicarea expe­ fata locului dc muncă, să se ta deosebită a acestei ac­ fie cuprinşi practic toţi mi­
schimbare în bine în conştiin­ 3-5 noiembrie a.c., îşi fac loc Discuţia colectivă purtată bunelui, al exploatărilor şi rimentală a programului re­ utilizeze mai bine si mai ţiuni. comitetele de partid de nerii, pentru Informarea tutu­
ţa tineretului nostru. Este tot mai mult în munca şi viala cu oameni de nădejde ai Pe- sectoarelor, precum şî al dus de lucru în subteran la complet timpul de lucru, să la toate exploatările miniere ror salariaţilor din subteran
Rezultatele
mina Paroşeni.
mai ascullător, mai ordonat, comuniştilor, a tuturor salari­ trilei ne-a prilejuit şi alle re­ altor unităţi economice s-au obţinute pînă în prezent la se asigure o mai bună a­ au trecut la dezbaterea a- atît asupra semnificaţiilor
mai calculat. Aşa se face că aţilor. Iar pentru ca ele să flecţii, toate avînd In focar a­ făcut amănunţite şî temei­ această mină sînt încuraja­ provizionare şi deservire a mănuntîtă — în plenare lăr­ majore ale reducerii progra­
a scăzut şi fluctuaţia şi abate­ slujească scopului final — re­ deziunea deplină a comunişti­ nice studii, s-au întocmit toare, degajînd în rtndurile locurilor de producţie din gite la care participă mem­ mului de lucru cu două ore
rile disciplinare. alizarea cu succes a sarcinilor lor, a întregului colectiv de programe bine gtndlle care minerilor şi ale cadrelor subteran, ceea ce a asigurat brii comitetelor de direcţie, cît şl a măsurilor concrete
secretarii organizaţiilor
de
O latură principală a disci­ de producţie — trebuie să por­ salariaţi, la politica partidu­ vizează organizarea contro­ tohnico-inginereşli un - opti­ obţinerea unei productivităţi bază, preşedinţii comitetelor luate la fiecare loc de mun­
că, a sarcinilor precise ce re­
plinei în muncă este respecta­ nească de la modul de a gîn- lui, la recentul program di­ lului şl supravegherea locu­ mism robust: în întreaga pe­ mal ridicate. Această expe­ de sindicat şi secretarii or­ vin fiecăruia pentru realiza­
rea N.T.S. şi ne bucurăm că di, de a Judeca şl acliona. rector al devenirii noastre. A­ rilor de muncă In toate rioadă parcursă de la Intro­ rienţă este atent studiată atît ganizaţiilor U.T.C., şefii de rea integrală a producţie]
stăm bine şl la acest capitol. Este necesar, aş zice, să ne ceastă adeziune unanimă, a­ schimburile, funcţionarea, In- ducerea experimentală a de serviciile de specialitate sectoare, cele mal bune ca­ prevăzute şl a cîştigurilor.
Vreau să zic că la noi progra­ mai facem putină ordine şi în ceastă aprobare fermă stnt ga­ J
mul partidului, de perfecţiona­ conştiinţă, în glndlre. N-aş ranţii că miner» Pelrilei îşi vor
re a omului, a conştiinţei lui spune că la mina Petrila ordi­ respecta ca întotdeauna cuvtn-
morale şl spirituale, a găsit nea şi disciplina nu se situea­ tul dat, în spiritul lor munci­
teren bun si fertilizează rapid ză la înălţime, dar, în condi­ *
în toate laturile sale. ţiile actuale, trebuie să facem toresc binecunoscut. Instalaţie pentru haldarea sterilului
Dumitru Leonte. afufor mi­ A doua ediţie
ner, secretarul organizaţiei
U.T.C. din sectorul V: „TINE­ PETROŞANI. Penlru scurta­ laterală, asigură o aprovi­
RII I$I CUNOSC ÎNDATORI­ rea timpului de descărcare zionare ritmică a brigăzilor .
RILE". tehnică a festivalului-concurs a vagonetelor cu sterilul din subteran cu vagonete i
Tineretul nostru este conşti­ rezultat de la lucrările mi­ goale. In acest mod se asi­
ent de menirea Iul In actuala niere de pregătire, la puţul gură respectarea întocmai a
LUPENI. Date fiind condiţiile specifice de exploatare a stratului 9 din
etapă de edificare a societă­ bAzinul Vftil .Mulul, specialiştii minei Lupcnl au adoptat de curlnd nr. 2 al mine! Livezeni s-a graficului de lucru la îna­
ţii socialiste multilateral dez­ o nouă metocU <ic exploatare, care permite mecanizarea tneftrc&rll pus in funcţiune o nouă in­ intări, sporind fn acelaşi
voltate, de emancipare mora­ cArbunelui In abRiajcle frontale din acest strat. Despre cc este DIALOG PE stalaţie de lialdare.
lă şi spirituală a omului şi vorba ? La propunerea Inginerului Dumitru Popeanâş, directorul a r Instalaţia, prevăzută cu timp substanţial randamen­
cxploatâril, a fost introdusă In unul din abatajele frontale o ma­
acţionează In consecinţă. Tn şină pneumatică cu încărcare laterală care devansează «ărbuncle un culbutor cu deversare tul muncii Ifrlgăzllor.
cadrul organizaţiei noastre c- direct pe transportor. v
rau cltiva uteciştl care aveau Noul procedeu, unic tn felul său Io minele din bazin, permite s t
«bateri disciplinare: înlîrzinu sporirea randamentelor In abatajul respectiv cu aproape 1 tonă ACEEAŞI SCENA
pe post. Dc asemenea, producţia medic zilnică realizată atinge tn
la serviciu, făceau nemotiva­ prezent 400 tone. In acest fel s-a făcut un prim pas pe linia me­
te, nu-şî respectau sarcinile canizării operaţiilor de încărcare in abatajele frontale cu tavan
de producţie si pe linie de artificial.
organizaţie. I-am chemat tn Sala mare a clubului „Siderurgistul" din Hunedoa­ Intilnire instructiv-educativă
faţa biroului şi am discutat ra a găzduit slmbătă primul spectacol care a deschis
cea de-a doua ediţie a concursului cultural „Dialog
pe aceeaşi scenă1*. La spectacolul inaugural au venit
pentru a-şi dovedi pasiunea şi măiestria artistică I DEVA. De curlnd, co- cursuri şl întllnlrl Interna-
membrii formaţiilor reprezentînd combinatul side­ | mandantul unităţii de pio- ţlonale organizate In lugo- !
Trimestrul IV — hotărî for pentru finalizarea exemplară a primului rurgic şi întreprinderea de construcţii siderurgice j nlerl de la Liceul nr. slavia. Germania. Franţa, j
Hunedoara. ; 2 Deva a organizat o prieteniile ce s-au legat cu i
La actuala ediţie şi-au anunţat participarea peste j fntllnire cu tovarăşul prof. acest prilej. Au rulat filmele j
an al cincinalului şi pregătirea optimă a producţiei anului viitor 600 de artişti care activează in formaţiile corale, ta­ ; Gllgor Haşa. preşedintele documentare: „Mugurele". j
rafuri, echipe de dansuri, grupuri vocale şi brigăzi j Consiliului judeţean al Orga- „Minlfehnlcus f7l". In holul
\ artistice da agitaţie ale sindicatelor din municipiul | nizaţlel pionierilor pe tema : liceului a fosl deschisă o ex­
Hunedoara. Concursul se desfăşoară pe mai tnulte i „Prietenia dintre copiii ro- poziţie cuprlnzînd corespon­
j mâni ş| dc alte naţionalităţi
denţa pionierilor de JaJiceul
etape, finala urmind să aibă loc în ziua de 18 de­
Noilor obiective industriale cembrie. Pînă atunci va mai avea loc un spectacol I pe plan Intern şl lnfernaţio- nr. 2 cu pionlerl~sLrăIni şl
Verticale la mina Dllja. programat pentru ziua de 4 decembrie la care vor I nai". Cu acest prilej, pionle- de la diverse şcoli din ţară.
Foto t I. LICIU participa formaţiile reprezentative ale Exploatării i rllor le-au fost prezentate
u / « • miniere Ghelar şi ale cadrelor didactice din munici­ ; secvenţe din participarea pur- I. F1LIP
sa n se asigure condiţii piul Hunedoara. j tătorllor cravatelor roşii din comandantul unităţii de
i Judeţul nostru la diverse con-
Alte explicaţii privind organizarea acestui concurs
pionieri
am solicitat tovarăşului Ovidiu Moraru, secretarul I
WOT4 „Vrem o consiliului sindical al municipiului Hunedoara.
de execuţie corespunzătoare panglică, nimic te din acţiunile pe care le iniţiem în lumina amplului
— Aş dori să precizez că aceste spectacole fac par­
mai mulţi" program de educaţie comunistă adoptat de recenta Forţa dinamica
plenară, la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
Bilanţul activităţii desfăşu­ de locuinţe din panouri mari lor de construcţii Şi construc­ Am pornit de la ideea că formaţiile artistice de ama­
rate în primele 10 luni din a­ prefabricate. Preocupări la fel ţii de maşini, a beneficiarilor C.A.P. „Mureşul". din tori pot şi trebuie să contribuie la formarea unui om
cest an de către constructo­ de importante există şi In de investiţii, apoi în aceeaşi SSlcIva — comuna Zam — nou, cu o conştiinţă înaltă, cu o comportare demnă
rii de le I.CS. Hunedoara e­ celelalte domenii de activitate măsură este necesară o exigentă a cumpărat. în Iulie 1970, atît tn producţie c\t şi in societate. In acest sens clu­
videnţiază faptul că planul la care condiţionează creşterea preocupare din partea con­ o maşină de calcul, tip „Mu­ burile trebuie să desfăşoare o activitate cultural-ar-
producţia terminată a fost în­ capacităţii de producţie de ca­ structorilor hunedoreni pentru reş" 12 A. de la Întreprin­ tistică multilaterală, contribuind cit mai activ la e­ a colectivului
deplinit în proporţie de 102,73 re avem noi nevoie în 1972 a înlătura o seamă de defi­ derea de aprovizionare a ducaţia socialistă a maselor, la răspindirea culturii şi
Ja sută, la producţia globală — şi In anii următori... ciente interne care influen­ C.A.P., cu sediul fn Slme- ştiinţei.
102,42 la sută. productivitatea Din diseuliite cu interlocu­ ţează în acelaşi grad forţa şi rla. La cumpărare maşina a­ — Cum se vor traduce în fapte aceste intenţii 7
muncii realizată fiind superioa­ torii noştri am desprins fap­ capacitatea colectivului. Pentru vea o (singură) panglică. O Maistrul Barbu I. Ion, de î«
Am Început o competiţie a­
ră nivelului planificat cu 0,9 tul că dificilă rămine încă că — aşa după cum, de fapt, dată cu scurgerea vremii cil —Consiliul municipal al sindicatelor Hunedoara a laminorul „750“ al C.S. Hune­ cerbă cu timpul. Ne-am reor­
la sută. Au fost efectuate în problema aprovizionării, dato­ aminteau tovarăşii Cornel Co- a fost ea de panglică dar tot întocmit un bogat program de manifestări şi acţiuni doara, e încă lînăr. Abia a Îm­ ganizat munca, am mobilizat
această perioadă importante rită faptului că asigurarea tn valiov şi ing. Gheorghe Moldt 6-a uzai, de nu se mai des­ cu caracter politic. Am început cu organizarea aces­ plinit 36 de ani. Pe unde trece toate forţele şf am început bă­
lucrări Ia furnalul nr. 9, gos­ timp util cu proiecte a lucră­ — insuficientă a fost pînă aici cifrau calculele ce le fă­ tui concurs la care participă toate genurile de for­ el degajă o energie molipsi­ tălia. Niciodată nu ne-am în­
podărirea de cabluri şi tune- rilor ce trebuie executate este preocuparea pentru pregătirea cea. Clf de simplă părea maţii artistice ale sindicatelor, acţiune care se înscrie toare, oamenii sînt puşi în chipuit atunci că timpul poa­
le, Ia instalaţiile de recupe­ jiesalisfăcăloare. „O urmare treptată a colectivului în con­ soluţia de rezolvare : „Cum­ în preocupările noastre pentru generalizarea expe­ mişcare, Încep să se frămîn- te trece aşa de repede. Am
rare a apei de condens, fun­ imediată a acestei dificultăţi cordanţă cu cerinţele mari dc părăm o nouă panglică 1“ rienţei pozitive şi stimularea 'dezvoltării artistice şi te. Maistrul nu face nimic început intervenţia într-o di­
daţiile de la banda 3 a fabri­ — după cum sublinia tovarăşul perspectivă, cum sînt cele din — a exclamat contabilul cultural-artistice de masă, cuprinderea unui număr fără să se consulte cu colec­ mineaţă. Sub ochii noştri se
cii noi de aglomerare a mi­ director general Gheorghe 1972. Pe această linie au exis­ C.A.P.-ulul. Uşor de zis. Mai mare de oameni ai muncii în sfera educaţiei etice şi tivul, cu oamenii lui. Ii vine însera, a trecut noaptea, s-a
nereurilor de la C.S. Hunedoa­ Moldt — este că pînâ în pre­ tat o serie dc lacune în ce înt» s-a adresat întreprin­ estetice. De asemenea, prin această competiţie artisti­ o idee, o discută fie cu făcut din nou dimineaţă. Nu
ra, la instalaţiile de alimen­ zent nu am reuşit încă să dăm priveşte calificarea oamenilor derii vînzătoare. „Noi vin­ că intenţionăm, şi credem că vom reuşi, să perma­ maistrul Tănase Văileanu, fie ştim cum a zburat timpul. Du­
tare cu apă industrială de la comenzi de materiale pe speci­ —mai ales în meseriile de zi­ dem maşini, nu panglici" — nentizăm activitatea artistică de amatori din munici­ cu Savu Timar, şef de echipă, pă 25 de ore de muncă încor­
U.V. Călan şi altele. ficaţii precise pentru întregul dar, dulgher, fierar-betonist, li s-a spus. S-au adresai fa­ piul Hunedoara. sau cu alţii. Căci Ia întreţi­ dată, eram istovit!, frînţi de
Actualmente constructorii necesar al anului viitor, în me­ unde întreprinderea este defi­ bricantului : I.I.S. Elcctro- nerea mecanică a laminorului, oboseală. 11 priveam pe sudo­
liunedoreni depun intense e­ die comenzile ferme constitu­ citară. De asemenea, acţiunea Mureş, din Tg. Mureş. „Noi Revenind la formaţiile care au evoluat in specta­ unde Barbu este maistru prin­ rul Costca cu cttă pasiune lu­
forturi pentru îndeplinirea in­ ind doar 60 la sută din tota­ de şcolarizare a diferitelor fabricăm niâşlnl. nu panglici colul inaugural trebuie subliniată strădania tuturor cipal, prin natura muncii, me­ crează uitînd de somn, de ore­
tegrală a sarcinilor din acest lul anului 1972. Greutăţi se cadre a avut un caracter mai — li s-a spus. încercaţi la artiştilor amatori de a se prezenta cit mai bine la a­ reu intervine cîte ceva. Aici le de masă, pe inginerul Mihai
an, cu at» mai mult cu cît a­ întrevăd îndeosebi la elemen­ mult spontan, nerezolvlndu-se Întreprinderea „Policolor. din ceastă nouă confruntare primită cu un deosebit in­ ineditul este aproape inevita­ Gabel, care supraveghea în
cestea sînt relativ' uşoare — te prefabricate tipizate, la ma­ încă problema perfecţionării Bucureşti". Alît „Pollcolo- teres de un mare număr de spectatori. Aşa cum pre­ bil. Oamenii sînt mereu în tăcere lucrările, intervenind
dacă putem spune oşa — com­ teriale de instalaţii şi armă­ cunoştinţelor tuturor salariaţi­ rul". cil şl Grupul indus­ vede regulamentul de concurs, protagoniştii şi spec­ alertă, pregătiţi pentru a-1 In- cu îndrumări şl dispoziţii cînd
parativ cu cele din 1972, cînd turi penlru lucrările sanitare lor, dar mal ales a cadrelor trial de lacuri şl vopsele, tatorii au aflat notele primite imediat după prezen­ tîmpina, pentru a-i da riposta o cerea situaţia. Rezultatul a­
obligaţiile din plan au o creş­ (actualmente sîntem descope­ de conducere, fapt ce se re­ din Bucureşti. răspund: tarea fiecărui număr. In final, au cîştigat formaţiile cuvenită. cestei încordări şi competiţii
tere iniţială de peste 30 la riţi cu 180 băi pentru aparta­ flecta cu minusuri în activi­ Fabricăm panglici, dar nu combinatului siderurgic care s-au remarcat printr-o cu timpul s-a concretizat cu
— Laminorul era programat
sută faţă de nivelul anului mente, spre exemplu); defici- tatea practică a acestora. vindem cu bucata, la cine prezentare inedită şi o înaltă ţinută artistică a tuturor să intre în reparaţie — începe darea în exploatare, cu 8 ore
1971. , tară continuă să fie şi livrarea Pornind de la asemenea stări cum vrea. Livrăm din greu numerelor prezentate. S-au remarcat formaţia de dan­ să povestească maistrul — am înainte de termenul stabilii, a
— Producţia din cel de al construcţiilor metalice şi în­ de fapt, in prezent conducerea I.C.R.M.-urilOr din |udeţe. suri, distinsă cu Marele premiu şi Titlul de laureat la pregătit totul din timp t oa­ laminorului.
doilea an al actualului cinci­ deosebi a utilajelor tehnolo­ I.C.S. Hunedoara $1 comitetul Adresaţl-vă. deci. I.C.R.M.- concursul al X-lea al artiştilor amatori, formaţia corală, meni şi materiale, pentru a ne — In laminate cît înseamnă
ului din judeţul In
care
nal — ne mărturisea tovară­ gice, pentru că nu există o de partid a luat o seamă de brigada artistică de la laminorul de 800 mm şi Ma- încadra în cele 50 de ore pro­ aceasta ?
şul inginer Gheorghe Moldt, punere de acord a termenelor măsuri în acest domeniu meni­ trăiţi". ria Stoica cu monologul „Mama cu patru copii bine gramate. In timp ce demontam Maistrul a făcut un calcul
director general, şi Cornel Co- de livrare cu termenele de In sfîrşif. marea descope­ crescuţi", De Ia clubul „Constructorul" o evoluţie me­ piesele, fată neprevăzutul ; în gînd şi a răspuns :
valiov, secretarul comitetului punere a aceslora în manope­ te a orienta lucrurile pe fă­ rire era făcută. ŞI la 21 iu­ ritorie au avut taraful, grupul vocal şi echipa de — Nici mai mult, nici mai
de partid — înregistrează o ră. In consecinţă noi lolosim gaşul lor normal. De altfel, nie a.c., C.A.P.-ul din Sâl- una din piesele laminorului, o puţin decît 1 920 tone de la­
dinamică spectaculoasă. Sigur în prezent numai 60-70 la su­ actualul trimestru marchează o clva se adresează I.C.R.M. dansuri. bucşă cuzinet în greutate de minate, apoi a continuat: sîn­
solicltfnd
Hunedoara-Deva.
creştere a volumului produc­
că noi o privim ca atare şi ac­ tă din capacitatea de montaj mult căutata panglică. Ce Dincolo de rezultatele acestui spectacol, a ieşit preg­ 20 kilograme, era defectă. Lu­ tem puşi uneori In asemenea
ţionam încă de pe acum în de care dispunem, dar ce vom ţiei, care se ridică la nivelul nant in evidenţă faptul că în municipiul Hunedoara crurile s-au complicat | era ne­ situat», îneît trebuie să acţio­
sensul pregătirii condiţiilor de face în anul următor cînd a- cerinţelor din anul viilor, e­ crede» că răspunde I.C.R.M.- activează formaţii care pot prezenta spectacole de o voie să demontăm un număr năm cu toartă hotărlrea pentru
ul ? Tace mîlc t Nici da.
realizare a ci, întocmai pre­ ceasla trebuie aproape dubla­ xistă premise concrete care la­ Important de aUe piese pen­ învingerea greutăţilor ivite,
vederilor. In principal această tă ?!..." să să se întrevadă o depăşire nici ba. C.A.P.-ul. prin cei ţinută artistică deosebită, care pol şi trebuie să des­ tru & repara defecţiunea, să a neprevăzutului. Atunci sin­
de la contabilitate, a revenit
dinamică ne pune în faţa re­ După cîle am aflat, în gene­ a planului din acest an cu 5-6 cu telefoane şl alte adrese. făşoare o intensă şi permanentă activitate artistică, desfăşurăm o acţiune simulta­ gura salvare e forţa colectivă,
zolvării « două cerinţe esen­ ral pentru obiectivele prevă­ la sută, ceea ce practic dă In zadar. I.C.R.M.-u! ştie cu pronunţat caracter educativ, mult dorite şi solici­ nă încadrată în timpul planifi­ o forţă acumulată de la om la
ţiale : ridicarea substanţială a zute a fi puse In funcţiune in garanţia că şi în cel de al doi­ una şi bună : Tace. De peste tate de către spectatori. cat. Ştiam că fiecare minut de om. Plastic, am putea asemă­
capacităţii noastre de produc­ anul viitor documentaţia ne­ lea an al actualului cincinal Intîrzîere fa repunerea în na munca noastră cu aceea a
ţie şi adoptarea cu maximum cesară există. Se stă rău însă constructorii hunedoreni slnt cinci luni. Curios, lotuşi, de MIRCEA NEAGU funcţiune a laminorului este unui agregat în care fiecare
de eficienţă a acesteia la pre­ cu proiectele obiectivelor de ferm hotărî» să-şi facă pe aflat cînd o să le vină... gra­ egal cu pierderea a însemna­ rotită îşi are rostul ei. Aşa şi
tenţiile impuse de creşterea onvestit» ce trebuie alocate iul. Că biata maşină de cal­ te cantităţi de 'laminate... în colectivul nostru; nu e su­
numărului de obiective fizice In anul 1972; de pildă con­ deplin datoria. cul II aşteapfă ca pe un ficient să avem oameni mul»,
mari ce trebuie realizate tn structorii nu au ajuns încă în S. OLTEANU glob de aur... dacă ei nu au atribuţii precise
1972 (furnalul nr. 9 şî ban­ >osesia documentaţiei integra- In cadrul colectivului, dacă pe
da nr. 3 de la noua fabrică f e pentru depozitul de omo­ ei nu ÎI frămînrtă problemele
de aglomerare a minereuri­ genizare de la Bălţa, nu au colectivului. Inchlpuiti-vă ce
lor de la C.S. Hunedoara, nici un proiect aferent fabri­ s-ar fi în-tîmplat dacă În cazul
C.E.T. de 12 megawaţi de la cii de ciment de la Deva, tur­ Secvenţe de autentică artă populară defecţiunii de care am vorbit
— cînd luptau „pe două fron­
U.V. Călan, hala de prelu­ nătoriei de cilindri de la Că­ turi" — nu existau aceste for­
crări mecanice de la I.M. A- lan, laminorului de sîrmu de te «le colectivului : conştiin­
oud şl alte 4-5 obiective de a­ la C.S. Hunedoara şi altor o- ciozitatea, spirilul de inven­
ceeaşi talie). bieclive, ceea ce îi împiedică pe scena căminului cultural tivitate şl dăruire de sine.
în acest sens, cu sprijinul să pregătească temeinic lucră­
In «ceste zile, la întreţine­
forurilor superioare am inten­ rile. Aici se impune ca, în ba­ VORŢA. Sala căminu­ prezenţi secvenţe de auten­ rea mecanică a laminorului
sificat acţiunea pentru califi­ za posibilităţilor şl a cerinţe­ lui cultural din salul ticitate şl gratie, atribuie atit
carea muncitorilor necesari lor existente, beneficiarii să-şi Valea Poienii, comuna Vor- de specifice folclorului româ­ „750“ activitatea se desfăşoa­
5n întreprinderea noastră şi am coreleze mai atent planurile de la, s-a dovedit neîncăpă­ nesc, bogat şi divers repre­ ră normal. Oamenii pregătesc
trecut la înfăptuirea unor mă­ investiţii cu posibilităţile rea­ toare pentru publicul specta­ zentat in aceasta zonă. A- piesele pentru viitoarele re­
suri penlru creşterea gradu­ le de execuţie. tor venit în număr mare să minţim numele cîtorva artişti paraţii ale uriaşului agregat,
organizează din timp totul. Ei
lui dc dotare cu mijloace de Daca în domeniul creşterii asiste la un reuşit şl Instruc­ amatori care şl-au dat con­ slnt însă într-o alertă conti­
transport şi utilaje grele pen­ capacităţii de producţie, al a- tiv program artistic prezen­ cursul la realizarea progra­ nuă, ncînsolită dc panică. In
tru conslruclii, fondurile sîgurării documentaţiilor absen­ tat dc formaţiile de cinfece mului : Mic <«uş Damlan, Vio­ orice moment sînt pregătiţi
proprii de investiţii atacate te noilor obiective de investi­ şi dansuri din localitate. Pe rica Jlolot. Aurora Mariş, Vir- pentru o eventuală luptă cu
mnrcînd o creştere de aproa­ ţii, al livrării în termen util scenă s-au perindai, rînd pe gil Mîclăuş st Aron Bota. neprevăzutul. Atunci timpul
pe 50 la sută. încă de pe a- n materialelor sau utilajelor rind, grupul vocal, soliştii, Prof. AL. SUBA capătă o noţiune abstracte, iar
< um s-nu asigurat o macara dc tehnologice se impune un spri­ formaţia de dansuri, taralu! secretarul Comitetului forţa colectiva îşi spune din
mare tonaj pentru lucrările de jin mai eficient din partea fo­ care au adus tn fata celor comunal Vorţa al U.T.C. Liceul din Vulcan — modern lăcaş dc !nvA(Mnfnt Inaugurat In anul 19G9. nou cuvînlul.
la noul furnal şi două maca­ rurilor tutelare nlc I.C.S. Hune­ Folo : Ş. NlîMliCL'IC
rale turn penlru construcţia doara, a ministerelor materiale­ CORNELIU BUDA