Page 83 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 83
DRUMUL SOCIAUSMUIUI • Nr. 5 251 • JOI 25 NOIEMBRIE 1971
Vizita de prietenie a tovarăşului
losip Broz Tito în ţara Intervenţia tovarăşului Nicoiae Ecobescu la Delegaţia C .C . al
P.C.R. a sosit
I
9
la Dusseldorf
dezbaterile din plenara Adunării Generale a O.N.U. DUSSELDORF 24. — COIM-
Toastul tovarăşului NÎC0LAE CEAUSESCU pondentul Ageiprcs, P. Stăn-
ccscu,
Delegaţia
transmite:
(Urmare din pag. 1) Vorbitorul a arătat că inte parte toate ţările, indiferent Comitetului Central al Parti
(Urmare din pag. 1) la celelalte probleme pe care noastre, de întărirea colaboră sini, de allfel, o continuare a dacă sînt sau nu membre ale dului Comunist Român, alcă
le-am discutat. ]n convorbirile rii cu partidele comuniste 9! celorlalte intilnîri şi convor resele superioare ale tuturor O.NU. tuită din tovarăşii Leonte Rău-
ajunge la o conferinţă euro noastre, noi am discufat şl muncitoreşti, cu toate forţele biri pe caref le-am avut — şi A urmai la cuvint Nicoiae naţiunilor lumii, ale păci! şi tu, membru al Comitetului E-
securităţii internaţionale, im
peană, pentru a se pune ba despre Orientul Apropiat, de revoluţionare, de eliberare na doresc să exprim convingerea Ecobescu, adjunct al ministru pun intensificarea eforturilor In centrul preocupărilor con xocutiv al C.C a( P.C.R,, sî
zele unor relaţii noi pe acest spre situaţia din Indochina, ţională. antiimperialiste. Fiind că ele vor li urmate de noi lui afacerilor externe, care a destinate înfăptuirii dezarmă ferinţei mondiale trebuie să Ştefan Andrei, membru su
continent, care să excludă fo despre agravarea relaţiilor din comunişti, sîntem interesaţi în asemenea Intilnîri. de adînci- salutat iniţiativa Uniunii So se afle problemele cardinale pleant al C.C. nl P.C.R., a so
losirea forţei sau ameninţarea tre India şi Pakistan, precum întărirea mişcării revoluţiona rca fn continuare a colaboră vietice de a se convoca o rii. El a opinat că este nece privind încetarea cursei înar sit la Dusseldorf, capitala lan
cu forţa in raporturile dinlrc Si despre necesitatea de a se re. a forţelor anliimperlalis- rii şi cooperării între partide conferinţă mondială asupra sar să se adopte tn Adunarea mărilor şi realizarea dezarmă dului Renania de Nord —■
stafe. să asigure deplina ega depune etorlurj pentru fncela- le, pentru ca ele să joace un le şl popoarele noastre. dezarmării şi a subliniat nece Generală o hotărire privind rii generale, in primul rind Westfalia, unde va participa
convocarea conferinţei mondi
litate intre toate state rea războiului din peninsula rol tot mai important fn dez Doresc să ridic acest pahar sitatea de a se da curs unei ale peniru dezarmare şi să se cele referitoare la interzice la lucrările celui de-al II-lea
le. respectul independen indochineză, pentru a se ajun voltarea omenirii pe calea pă pentru Inilorirea continuă a asemenea propuneri. rea şî distrugerea armelor nu Congres al Partidului Comu
treacă la efectuarea pregătiri
ţei şi securităţii tuturor ge la pace în Orientul Apropi cii şl progresului. relaţiilor româno-iugoslavc şî Cursa înarmărilor şi îndeo lor practice pentru ţinerea ei. cleare Reprezentantul român nist German.
naţiunilor şi, totodată, să cre at, pentru a se rezolva loate Consider că fot ceea ce noi să urez popoarelor Iugoslaviei sebi a înarmărilor nucleare, a a menţionat că interzicerea
eze condiţii pcnlru o largă problemele litigioase pe calea am discutat corespunde pe de succese lot mai mari în con subliniat vorbitorul, constitu Referindu-se la problemati folosirii armelor nucleare, cre
cooperare economică, ştiinţifi Tratativelor. în interesul păcii plin Intereselor partidelor şl strucţia socialismului. Urez ie un anacronism cu reper ca unei asemenea conferinţe, area do zone dcnuclearizatc,
că şl culturală, fără nici o fn lume. popoarelor noastre. Intereselor tovarăşului Tilo, tovarăşului cusiuni grave pentru viaţa şi vorbitorul a subliniat că de Insolite de garanţii adecvate,
încetarea producţiei şi experi
îngrădire. Ştim că realizarea Nc-am preocupat, totodată, tuturor ţărilor socialiste, miş Bledici şl celorlalţi Tovarăşi un munca popoarelor, contravine legaţia noastră porneşte de la mentării armelor nucleare, re Sesiunea Sovietului
poziţia de principiu a guver
sensului general de dezvolta
securităţi} europene corespun de avidul luptei de eliberare cării comuniste şt revoluţiona călduros drum bun şl îmi ex nului român, potrivit căreia ducerea şi lichidarea tuluror
naţională, de sprijinirea po re şi izvorăşte din dorinţa sin prim speranţa că vor duce re a istoriei, tendinţelor pozi Suprem al U.R.S.S.
de nu numai Intereselor state poarelor care luptă pentru ceră dc a tace totul peniru cu ei cele mai bune sentimen tive din viaţa internaţională, nici o chestiune care priveşte stocurilor dc astfel dc arme
lor de pe acest continent, dar drcplul dc a Irăi libere sl de triumful ideilor socialismului, te din partea poporului şi paşilor întreprinşi sau pe cale soarta popoarelor, indiferent de şi mijloacelor dc transportare a MOSCOVA 24 (Agerpres). —
St cauzei cooperării şi păcii a-şi dezvolta patria lor. aşa păcii şi cooperării internaţiona partidului nostru ; Ie doresc de realizare în vederea îmbu natura* sa, nu poate fi rezol lor la ţintă trebuie să fie c- La Moscova s-au deschis,
cum o doresc. De asemenea, le. De aceea, noi dăm o apre multă sănătate şi succes fn nătăţirii climatului politic şi vată numai de unele state sau xaminate şi soluţionate cu miercuri, lucrările Sovietului
tn întreaga lume. prioritate Ia această conferinţă.
ne-am preocupat de dezvolta ciere deosebită rczultafelor vi activitatea lor ! destinderii, a întăririi securi de anumite grupuri de state. Suprem al U.R.S.S., în prezenţa
Nu vreau să mă mai refer rea relaţiilor Intre partidele zitei şl convorbirilor —. care In sănâlafea dumneavoastră ! tăţii şi cooperării statelor. Un Viaţa a impus adevărul si o Subliniind faplul că Organi- lui Lconid Brcjnev. Alcxei Ko-
anacronism, rămăşiţă a epocii feră mereu noi confirmări că zeţiei Naţiunilor Unite ii siqhîn, Nikolai Podgornîi si
„războiului rece", îl constituie toate ţările, în virtutea prin revine un rol esenţial în men a altor conducători sovietici.
Toastul tovarăşului I0SIP BROZ TITO menţinerea blocurilor militare cipiului egalităţii, a suverani ţinerea păcii şi securităţii lu Pe ordinea de zi a sesiunii
tăţii şi independenţi lor na
mii, reprezentantul român a
opuse, un factor generator de
sint înscrise — după
cum
(Urmare din pag. 1) ceastă evoluţie pozitivă nu s-a ţie universală. Intrarea Chinei schimb şi puţine clipe libere animozitate şi suspiciune, o ţionale. au drcplul şi îndato arătat că O.N.U. va trebui să-şi transmite aqcn|ia TASS —
rirea de a lua parte la exa
aducă întreaga contribuţie la
născut de la sine. ea a venit în Naţiunile Unite reprezintă pentru a vizita două fa piedică în calea procesului fi minarea şl soluţionarea mari discutarea proiectului planului
egalitate, fără amestec din in urma unor eforturi neîntre nn succes deosebit de însem brici. împreună cu tovarăşul resc de conlucrare fructuoasă pregătirea, organizarea şi des economiei naţionale în peri
afară. dc a-şi reglementa fie rupte. a unor acţiuni conti nat în ce priveşte universali Ceauşescu. peniru a stabili şi de bună înţelegere între lor probleme ale epocii, Intre făşurarea cu succes a confe oada 1971-1975, proiectul pla
care problemele sale aşa cum nue. pozitive, care au influen zarea organizaţiei ; deci şt contacte cu muncitorii de aici, naţiuni. După cum un anacro care dezarmarea ocupă un loc rinţei. In ce priveşte activita nului si bugetului dc stat pe
doreşte. Evident că răspunde ţat şi asupra marilor puleri. structura internaţională s-a cărora — ca şi clasei munci nism îl reprezintă şi faptul central. In conformitate cu tea de pregătire a conferinţei, anul viitor, precum şî apro
rea cea mai mare apasă asu Evident că aceasta s-a rea schimbat; forţele progresiste toare din întreaga Românie — că, Ia aproape 27 de ani de In această poziţie dc principiu, cs.te indispensabilă crearea din barea decretelor emise de Pre
pra marilor puteri. Dacă pri Ic doresc succes deplin fn în terminarea războiului, continuă delegaţia română consideră că timp a unei structuri organi zidiul Sovietului Suprem al
lizat in cea mai mare măsură se evidenţiază tot mai mult. să se menţină trupe şi baze la pregătirea conferinţei mon
vim In urmă cu trei ani, pu prin intermediul Naţiunilor U In aceste zile ale vi deplinirea programului pe ca diale de dezarmare şi la lu zatorice corespunzătoare. In a U.R S S în perioada care '
tem constata, de pildă, ce salt nite Am obţinut anul acesta zitei noastre In România re îl au de realizat. Ne-am în străine pe teritoriile ailor sta crările acesteia trebuie să ia cest scop, s-ar putea avea în trecut de la ultima sa sesi,
mare şl pozitiv s-a realizat fn un lucru deosebit de pozitiv am avut, intr-adevăr, un ţeles ca între ţările noastre te. vedere constituirea unui comi ne.
aceşti ani tn ce priveşte cvo- colaborarea să se extindă şi tet special, soluţie preconiza Raportul cu privire la planul
în direcţia transformării Na program plin; am discutat
lnţla situaţiei din lume. A- ţiunilor Unite intr-o organiza foarte mult, au avut in mai mult. Să colaborăm mai tă. do altfel, de mal multe de de dezvoltare în perioada cin
mult, nu numai în ce priveşte legaţii. cinalului şi la planul pe 1972 a
şi In ce priveşte situaţia in Conferinţa Federaţiei mondiale In încheiere, vorbitorul a lost prezentat dc Alcxei Kosî-
relaţiile noastre bilaterale, ci
Vizita în întreprinderi timişorene ternaţională. Cred că ne în subliniat că alături de celelal ghin. preşedintele Consiliului
de
de Miniştri ol U R.S.S.
te ţări socialiste, alături
toarcem din această ţară veci loate statele lumii. România Ministrul finanţelor al
(Urmare din pag. 1) noi succese în activilalca vii Pretutindeni, prin toate sec nă, prietenă, cu rezultate bu a oamenilor de ştiinţă i$i va aduce contribuţia Ia U.R.S S„ Vasili Garbuzov, a
toare pentru realizarea măre ţiile vizitate, oaspejii slnt în ne. Vom avea ce spune po pregătirea, convocarea şî des prezentat apoi principalele
acţiunii de autoutilarc a con ţelor sarcini ce le stau fn conjuraţi cu dragoste şi căl poarelor noastre, cărora le „Pericolul pe care ÎI prczinlă armele alomice, chimice şî făşurarea cu succes a confe prevederi ale bugetului pe a
tribuit Ja creşterea spectacu faţă în actualul plan cincinal dură Un grup de muncitoare vom transmite simpatia dc ca bacteriologice, posibilităţile dc dezarmare generală şl răs rinţei mondiale de dezarmare. nul viitor.
loasă e volumului producţiei ...Pe străzile oraşului, - _ în se apropie de tovarăşii Nicoiae re ne-am bucurat din partea punderea oamenilor de ştiinţă".
şi productivităţii muncii, la drum spre o altă importantă Ceauşescu şi losip Broz Tito, poporului dv. în acest oraş ;
ridicarea nivetului calitativ al unitate industrială timişoreană le oferă flori, le strîng raîini- vom ti interpreţii fideli, la noi. BERLIN 24. — Coresponden Participanţii au făcut un
producţiei, fa sporirea eficien — întreprinderea industria le. Oamenii f$i manifestă sen ai acestei simpatii a oraşului tul Agerpres, Ştefan Deju, schimb de păreri în legătură
ţei activităţii în general. Tn lînii", veche citadelă a mişcă timentele de profundul inter dv„ transmiţîndu-Ie popoare transmite: La Berlin şi-a În cu mijloacele care pot duce Convorbiri privind reglementarea
cincinalul trecut, volumul pro rii muncitoreşti din |ara noas naţionalism de care sînt ani lor noastre că au în poporul cheiat lucrările Conferjnla Fe la dezarmarea generală, la
ducţiei a crescut cu 66 la su tră. De-a lungul traseului, îm maţi. exprimindu-şi, totodată, român un prieten foarte bun deraţiei mondiale a oamenilor crearea unui climat de înţe
tă, într-un ritm mediu anual podobit cu drapelele celor dragostea faţă dc conducăto şi că perspectiva noastră este de ştiinţă, pe tema „Pericolul legere între popoare, pentru crizei din Orientul Apropiat
de 11,6 la sută. In ultimii ani. două ţări, cetăţenii salută cu rul încercat al partidului şi foarle pozitivă. Va trebui să pe care îl prezintă armele a eliberarea omenirii dc povara
„Electromotor" Timişoara a bucurie pe tovarăşii Nicoiae statului nostru. tovarăşul facem toiul pentru a asigura tomice, chimice şi bacteriolo înarmărilor. Ei au subliniat TEL AVIV 24 (Agerpres). — dere cu premierul Israelului,
devenit principalul furnizor de Ceauşescu şi losip Broz Tito. Nicoiae Ceauşescu. construirea noii orinduiri so gice, posibilităţile de dezar necesitatea convocării unni Preşedintele Senegalului, Leo- Golda Meir. şi cu /ministrul
motoare electrice cu puteri Sosirea conducătorilor de Se face, apoi, un popas fn ciale fn ţările noastre. mare generală şî răspunderea conferinle mondiale pentru pold Sedar Senghor, şeful sta de externe Abba Eban. Con
cuprinse intre 4 şi 37 kW. partid şi de stat ai României noul cartier muncitoresc „Zo A sosit timpul să încheiem oamenilor de ştiinţă". dezarmare, la care să parti lului nigerian, Yakubu Gowon, vorbirile vor continua joi.
Numai in două zile. uzina şi Iugoslaviei In această în na tipografilor”, unde se vizi totuşi vizita noastră in aceas La conferinţă ou participai cipe toate statele. Conferinţa şi reprezentanţii preşedinţilor
realizează In prezent întreaga treprindere prilejuieşte o pu tează unităţi de desfacere a tă foarte ospitalieră ţară, să personalităţi ştiinţifice din 2 t a examinat rolul si răspunde Camerunului şi Republicii După cum s-a anunţai, de la
producţie valorică a anului ternică manifestare a senti produselor alimentare din ca ne luăm rămas bnn de Ia de ţări, între care şi o dele rile omului de ştiinţă în lu Zair — membri ai misiunii Tel Aviv membrii misiunii
1948. mentelor de prietenie pe ca dru) marelui complex comer dumneavoastră, dragi tovarăşi. gaţie din tara noastră, com mea contemporană. Com'itelului O.U.A. însărcinat O.U.A. se vor înapoia Sn ca
Oaspeţii iugoslavi se inte re poporul nostru le nutreşte cial de pe bulevardul Leontin pusă din acad. Nicoiae Teodo- In cadrul conferinţei, dele cu facilitarea aplicării rezolu pitala senegalcză, peniru a
resează de uncie aspecte ale fală dc popoarele Iugoslaviei Sălăjan. Aici, oaspeţii se in Ridic paharul in sănătatea rescu, vicepreşedinte al Aso gaţia română a prezentat refe ţiei Consiliului de Securitate raporta Comitetului O.U.A.
procesului de producţie, de In scclia dc filatură, directo teresează îndeaproape de mo dv„ tovarăşe Ccauşescu şi to ciaţiei oamenilor de ştiinţă ratul „Rolul oamenilor de şti privind reglementarea crizei pcnlru problemele Orientului
caracteristicile unor maşini şi rul unităţii. Dumitru Vinerea- dul în care este organizată bu varăşe Maurer, în sănătatea din Republica Socialistă Româ din Orientul Apropiat — nu Apropiat rezultatele noilor
utilaje, de activitatea pe care nu. informează pe cei doi na aprovizionare a populaţiei, tuturor! Pentru prosperitatea nia, prof. Corneliu Pencscu, inţă în susţinerea unui climat sosii, miercuri, la Tel Aviv, convorbiri avute în cursul vi
o desfăşoară comitetul oame preşedinţi că această între apreciind varietatea produse României I Pentru relaţiile de secretar general al asociaţiei, dc înţelegere şi colaborare in venind dc la Cairo. In aceeaşi zitelor întreprinse in Republi
nilor muncii din această în prindere s a dezvoltat simţilor. lor, organizarea vinzării. prietenie dintre ţările noaslre ! şi prof. Ludovic Takacs. ternaţională". zi. ei au avui o primă întreve ca Arabă Egipt şi Israel.
treprindere. Se arată că s-a construit Inlilnirea oaspeţilor cu co
Răspunzind înlrcbărilor, qaz- o vopsilorie nouă, s-a rculilat lectivele de muncă din cele
dele informează despre reali complet filatura de lină car- două mari întreprinderi timi
zările la zi ale Întreprinderii. dată şi pieptănată, iar recent şorene. cu z.ccile de mii de NEW YORK. — Adu biri intre preşedintele Jomo Marea Britanie şi autorităţile
Oaspeţilor Jî se prezintă în a fost dată fn funcţiune o cetăţeni ai oraşului, care au narea Generală a O.N.U. Kenyatta şl preşedintele rasiste din Rhodesia. intitu Un R a f a e t p e n i r u )
continuare, în cadru) unei ex nouă hală dc producţie pentru ţinut să-i salute cu bucurie şi a ales. marţi, membrii Tanzaniei. Julius Nyererc. lat „Propuneri pentru o re
poziţii organizate recent, o filatură, care a dus la creşte entuziasm, a constituit o nouă Consiliului economic şi CADRAN După cum relevă agenţiile glementare". 500 d o t ă r i
parte din cele circa 125 de rea capacităţii acestui sector şi grăitoare manifestare a sen social (hCOSOC). care Reuter şi France Presse, la Propunerile vor fi prezen
produse de bază şi derivate cu 650 tone pe an. Importante timentelor de preţuire şi sti îşi vor prelua funcţiile Nairobi se apreciază aceste tate. simultan, parlamentelor Acum trei ani, un negus-
ale uzinei. Se remarcă, cu a lucrări dc investiţii s-au lăcut la 1 ianuarie 1972. Prin lanţă deosebită, aşleplindu-se convorbiri ca o nouă etapă In celor două ţări. In 25 noiem
cest prilej, spiritul novator al şi pentru dezvoltarea sectorului mă ale poporului nostru pen tre membrii aleşi figu ca ea să permită soluţionarea activitatea de mediere pe ca brie. j lor new-uorkez de tablouri
colectivului uzinei, care a de tesătoric, a cărui capacita tru popoarele Iugoslaviei so rează Chile. R.P. Chi divergenţelor care persistă re preşedintele Kenyei o 1 a achiziţionat de la o lici-
tablou, aparent,
tafie un
conceput si realizat aceste te a crescut in ultimul an cu cialiste. Aşa cum sublinia în neză, Polonia. Uniunea între cele două ţări în pro deslăşoară în vederea slăbi WASHINGTON. — Guver | oarecare. Pinza reprezenta
produse. Cu ajutorul unor ma circa I milion mp ţesături. toastul rostit la recepţia Sovietica, Finlanda, Ma blemele actualei crize mone rii tensiunii dintre Tanzania natorul adjunct al Băncii Ita
chete şi grafice, se arată sta Oaspeţii sint invitaţi să vi de miercuri seara, tovară rea Britanie. Bolivia şi tare occidentale si care îm si Uganda Sini de amintit, liei, Rinaldo Ossota. care e- un portret de bărbat ţi era
diul aciua) de dezvoltare şi ziteze, apoi, o expoziţie cu şul Nicoiae Ceauşescu : „Ati Japonia. piedică adoptarea unei poziţii în acest sens. convorbirile xercilă şl funcţia dc pre atribuită unui artist necu-
perspectivele ce se deschid produse ale industriei uşoare, putut constata că oamenii comune a membrilor CEE în pe care Jomo Kenyatla le-a şedinte al miniştrilor adjuncţi i noscut din Renaştere. Ne-
acestei uzine în anii viitori. fabricate de întreprinderile ti muncii din Timişoara, ca în confruntarea cu S.U.A. avut cu preşedintele ugan- de finanţe ai ţărilor „grupu j gustorul nu a plătit mai
In timpul vizitei, prin hale mişorene. care deţin o pon tregul nostru popor, ştiu să-şi lui celor zece", l-a avertizat \ mult dc 500 dolari.
le de producţie. muncitorii dere însemnată in producţia primească bine prietenii, do BELGRAD. — Camerele A- ROMA. — Agenţia BTA dez. Idi Amin, săptămîna tre — potrivit aqcntiei Reuter—, Şi iată că, destul de re-
aplaudă, salută cu deosebită industriei uşoare naţionale. resc să dezvolte relaţii de dunârii Federale a R S.F. Iu cută şi în urma cărora dumi i cent, portretul a fost in
informează că la Roma au
ospitalitate pe cei doi preşe Sînt apreciate aici varietatea prietenie cu vecinii iugoslavi, goslavia au iosl convocalc luaT sfîrşlf convorbirile ofi nică s-a anunţat redeschide pc minîslrul do finanţe nl ! mod oficial autentificat de
dinţi. Tovarăşii Nicoiae confecţiilor fabricate de între ca de altfel cu toţi vecinii". fn şedinţă pentru data dc 2 rea graniţei ugando-lanzanie- S.U.A. John Connally, că experţi: era vorba, nici
Ccauşescu şi losip Broz Tito prinderea „I Iunie", a ţesătu Aceste întîlnirj directe cu decembrie Deputaţii iugo ciale dintre ministrul de ex ne. partenerii comerciali ai Sta mai mult nici mai puţin,
răspund prieteneşte urărilor rilor realizate de uzinele tex oamenii muncii din Timişoa slavi vor dezbate proiectul terne al Italiei. Aldo Moro. telor Unite vor insista pcnlru
de bun venit. tile, pantofi purtînd marca fa ra au îmbogăţit agenda vizi planului de dezvoltare a ţării şi ministrul de externe bul SAIISBURY. — După zece devalorizarea dolarului, mă dccit de un Rafacl. Mode-
In încheierea vizitei în a bricii „Guban", a fabricii de tei tovarăşului losip Broz Tito pe anii 1071-1975, probleme gar. Ivan Başcv. Cei doi mi zile de negocieri, la Salis- sură considerată ca o condi | Iul era de fapt Lorcnzo de
ceastă unitate, cei doi preşe încălţăminte „Victoria", pro in ţara noastră, încheiată cu actuale ale aqricullurii şi niştri au efectuat un schimb hury a fost semnat, miercuri. ţie pentru soluţionarea cri Medici, iar tabloul fttsese
dinţi mulţumesc gazdelor pen dusele fabricii de mănuşi şi rezultate deosebit de fruc vor examina unele proiecte de păreri in domeniul rela 24 noiembrie, un acord între zei monetare occidentale. | pictat in anul 1518.
tru primirea făcută şi Ic urează ale altor întreprinderi. tuoase. de legi ţiilor bîlMernle. Acum experţii refuză să
Ivan Başev a fost primii
de Emilio Colombo, preşedin stabilească preţul capodo
PARIS — Inlilnirea dinlre PEKIN. — Agenţia China Nouă informează că la Pe
Plecarea din Timişoara preşedintele Franţei, Georgcs tele Consiliului dc Miniştri kin au continuat convorbirile diatre Ciu En-lai, membru al perei şcolii romane. Totuşi
al Italiei, cu care a exami
Pompidou. şi cancelarul R F. nat, de asemenea, problem^ Comitetului Permanent al Biro ului Politic al C.C. al P C. ci nu s-au j>utut abfine de
Miercuri seara, s-a încheiat cerilor externe, Vasile Vlad, special cu care călătoreşte to a Germaniei. Willy Brandt, ale relaţiilor economice si Chinez. premierul Consiliu Iul de Stat. alţi conducă- la o estimare aproximati
vizita dc prietenie făculă in şef de secţie la C.C. al P.C.R. varăşul losip Broz Tito pără a losf fixată pentru 3 şt 4 comerciale dintre cele două tori dc partid şl de stat chinezi şl delegaţia de par- vă asupra ordinului cifrei:
lara noastră, la invitaţia to Erau. de asemenea, prezenţi seşte gara Timişoara, îndrep- decembrie, anunţă comuni ţări. precum şi unele pro fid şi guvernamentală vieina meză. condusă de Fam Von mai multe sute dc mii de
varăşului Nicoiae Ceauşescu, pe plai ou I din faţa gării con- lîndu-se spre patrie. De In fe catele oficiale publicate si bleme ale situaţiei internaţio Dong, membru al Biroului Po lilic al C.C. al Partidului ce- dolari. Fericitul posesor
secrelar general al Partidului dueălori ai organelor locale reastra vagonului, preşedintele multan la Paris şl Bonn. nale. lor ce muncesc din Vietnam, primul ministru al R.D. Vict- nu mai conteneşte, bineîn
Comunist Român, preşedintele de partid şi de stat, un mare Republicii Socialiste Federati După cum sc ştie, acestei în- nam, care se află în vizită la Pekin. Convorbirile, precizează ţeles, să se felicite pentru
Consiliului de Stat îl Repu număr dc oameni ai muncii din ve Iugoslavia răspunde urări fîlniri, caro va avea loc la NAIROBI. — In capitala agenţia, s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prielc- achiziţia sa atit dc inspira
blicii Socialiste România, dc întreprinderile si instituţiile lor de drum bun adresate de Bonn, i sc conferă o împor- Kenyei aii avut loc convor nească. tă.
tovarăşul losjp Broz Tito, pre municipiului Timişoara. cei veniţi să conducă pe solii
şedintele Republicii Socialiste In vizita de prietenie făculă poporului iugoslav.
Federative Iugoslavia, pre în ţara noastră, preşedintele Pînă la punctul de frontieră
şedintele Uniunii Comuniştilor R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit Stamora-Moraviţa, tovarăşul
din Iugoslavia. de tovarăşii Gemal Biedîci, losip Broz Tito şi ceilalţi oas
Oamenii muncii din Timişoa preşedintele Consiliului Execu peţi au fost însoţiţi de tovară Dc astă dată, se pare că Coppola a aterizat în Bro- plicat este cu mult mai im tii morţi de altfel Dar Frank Sicilia chintale de portocale
ra — români, germani, ma tiv Federal, Draqoslav Marko- şii Ilie Verdeţ, membru al Frank Coppola, în vîrslă de oklyn. In aparentă, sc ocu portantă : în mica gară din Coppola s-a păzit ca de foc con|inind, sub ambalajul lor
ghiari, sîrbi şi de alte naţio vîci. preşedintele Adunării Comitetului Executiv, al Pre 72 ani, a terminat, o dată pen pa cu vinzarea de fructe şi Alcamo (în Sicilia), autorită să dea numele amicilor din de plastic, heroină pură.
nalităţi —, care timp dc două R S. Serbia, membru al Prezi zidiului Permanent al C.C. nl tru totdeauna, cu cariera sa legume în piaţă, dar în reali ţile pun mtna, cu totul din în- acel moment, care l-au sus Este evident că. în ultimă
zile au înlimpinat cu căldură diului R.S.F. Iugoslavia, Stane P C.R., prim-vicepreşedinfe a) de bandit, hoţ. traficant dc tate dădea o mină do ajutor lîmplare, pe un cufăr îndesat ţinut energic (şi care, se pa instanţa, majoritatea atuuri-
şi dragoste pe oaspeţii iugo Dolanţ. preşedintele in func Consiliului de Miniştri al Re droguri şi asasin, carieră ce celor mai cunoscuţi gangsteri cu săculeţi plini cu heroină. re, continuă să îl suslînă). cu lor dc care dispunea Coppola
slavi, exprimîndu-si, asemeni ţiune al Biroului Executiv al publicii Socialiste România. l-a adu$ in vîrful „cercurilor" de prin partea locului, fapt Cufărul, după cum a stabilit loate că era încarcerat la în au rămas fără efect şi că pro
întregului popor, sentimentele Prezidiului U.C.E. Mirko Tepa- Mihai Telescu, membru suple nord-amcricanc şi a făcut din pentru care s-a văzut nevoit ancheta, fusese expediat în chisoarea Uccinrdone din Pn- iecţiile au incetat să mai ac
de sinceră prietenie care u- vaţ, secretar federal pentru a ant al Comitetului Executiv al el una din principalele verigi de mai multe ori să-şi schim mod sigur de Frank Coppola lermo. ţioneze de vreme ce jandar
neso partidele, ţările şi popoa facerile externe, membru al CC. al P.C.R., prim secretar ale troficului cu stupefiante be numele. El devine astfel, de la proprietatea sa. A fost Desigur, gralic acestor pro mii şi-au făcut apariţia, in
rele noastre, şi-au luat un vi Prezidiului U.C.I . Duşan Gli- al Comitetului judeţean Ti dinlre Orient, Europa şi Sta pe rînd, Jim Barbara. Franck reconstituit si drumul parcurs tecţii de care dispune, nu a orice caz, soarla moştenito
brant rămas bun de la solii qorievicî. membru al Consiliu miş af P.C.R., Vasile Şandru. tele Unite. Jandarmii l-au a- La Molia, Franck Lonaconio, de acest cufăr cu droguri: exislat nicicînd o prea mare rului lui Lucky Luciano pare
poporului iugoslav. Pe traseul lui Executiv Federal, preşedin ambasadorul României la Bel reslat pe cfnd se afla la ma lixală definiliv: incă citeva
străbătui pină la gara oraşu tele părţii iugoslave tn Comi grad. precum şî de Iso Nje- rea sa proprietate din Tor zile in închisoare, apoi
lui se aflau mii de cetăţeni, sia mixlă de colaborare econo govan, ambasadorul R.S.F. Iu San Lorenzo, de pe coasta transferarea Intr-o clinică
care au ţinut $î cu acest pri mică îugoslavo-română. şi de goslavia la Bucureşli. romană. în baza unui verita MAFIA: 0 lovitură dură „sub supraveghere", în aş
lej sa-şi manifeste — prin u- alte persoane oficiale. In aceeaşi seară, preşedintele bil munte de acuzaţii care teptarea unui proces care,
rale şi aplauze — satisfacţia Este ora 21,30. In vasta pia losip Broz Tito a sosit Iu ar fi ajuns pentru a umple conform obiceiurilor justiţiei
deplină pentru vÎ2ita făcută ţă a gării, împodobită cu dra Belgrad. o jumătate de duzină dc Sn- italiene, se va lăsa aşteptat
nu se ştie cil timp.
de tovarăşul losîp Broz Tito. pelele române şi iugoslave, o La sosire a fost salutat de chisori. Nu există nici o în s s
pentru rezultatele fructuoase qarda militară prezintă onorul. Mîalko Todorovici, preşedintele doială că arestarea acestui pentru „vechea gardă Rămtne mai degrabă o al
cu care s-au încheiat convor Se intonează imnurile de stat Adunării Federale a Republicii gangster constituie peniru tă chestiune de lămurit: Cop
birile dintre conducălorii de atc celor două ţări. Tovarăşii Socialiste Federative Iugosla „vechea mafie1' o lovitură de pola o dată dispărut, traficul
partid şî de slal ai celor două Nicoiae Ceauşescu şi losip via. Krste Ţrvenkovski. vice osebii de dură (Frank Cop- cu droguri va reuşi să se
ţări. Broz Tilo trec în revistă qar preşedinte al Prezidiului pola este ultimul reprezentant Franck „trei degete" (deoare Extremul Orient — Marsilia, preocupare peniru „zvonuri reorganizeze? Există oare
In gara Timişoara. oaspeţii da militară. Mulţimea pre R.S F. luqoslavia, de alţi con al „vechii gărzi", aceea care ce nu are la o mină decîl Marsilia — Anzio şi în fine le" care vorbeau de un tra posibilitatea ca „urmaşii la
iugoslavi au fost conduşi dc zentă scandează „Ceauşescu- ducători de slat si de partid era alotslăpînitoarc in State trei deqete)’. Asta pînă cînd de la Anzio (unde fusese in fic important tn rada micu tron" ai bălrinuluî patron al
tovarăşii Nicoiae Ceauşescu. Tilo“, „Ceauşescu — P.C.R.1'. iugoslavi, precum şî dp mem le Unite înainte şi imediat reuşeşte să sc impună ca ti mîinile lui Coppola) spre Si lui port Anzio (la doi paşi mafiei să se grăbească să-i
secretar general al Partidului Cei doi preşedinţi şî persoa bri ai ambasadei române la după terminarea războiului ; tularul rolului de „boss" in cilia, de unde cufărul urma de casa Iu» Coppola), unde ia locul in marea afacere ?
Comunist Român, preşedintele nele oficiale care iî însoţesc Belgrad. prietenii şi colaboratorii săi discutabil al „morii familii" să fie reexpediat intr-o eta ambarcaţiuni venite din Mar In Ital/a, ca şi în Franţa,
Consiliului de Si a t al Repu se îndreaptă spre peronul gă ★ se numesc Lucky Luciano, de gangsteri din Kansas Ci- pă definitivă către Statele silia debarcau o scrie dc cîţiva dintre „magnaţii dro
Johnny Quarsano etc.), doreş
blicii Socialiste România, Ion rii. Inlilnirea dintre tovarăşii ty- Unite. Dar ancheta se împot mărfuri misterioase, reexpe gului" au fost eliminaţi din
C.heorghe Maurer, membru al Tovarăşul Tilo şî ceilalţi con Nicoiae Ceauşescu şi losip te o lovitură grea şl pcnlru moleşte şi de data asta Cop diate imediat spre Sicilia şi cursa. Dar nu sc poate afir
Comitetului Executiv, al Pre ducători de partid şi de sta! Broz Tîto constituie o nouă traficul inlernalional cu he Expulzat din Statele Unite pola scapă destul de ieftin. care. o dală ajunse în aceas ma cu mina pe inimă că răul
zidiului Permanent al C.C. al iugoslavi î$î iau rămas bun si remarcabilă contribulie la roină şi cocaină în care — in urma unul raport al „Bi Pare surprinzător ? Nu toc a fost tăiat de la rădăcină.
roului pentru narcotice" din
P.C.R.. preşedintele Consiliului dc la conducălorii de partid întărirea şi dezvoltarea conti după cum sc spune — deţi tă insulă, erau ascunse ime De exemplu, chiar in cazul
de Minişlrî. Paul Niculoscu- şi de sin? români înainte de nuă a relaţiilor româno-iugo- nea încă principalele fire. 1948. Frank Coppola se in mai, dacă se reaminteşle fap diat în scobiturile unor pie lui Frank Copolla, prea pu
MÎ7Î1, membru al Comitetului despărţire, tovarăşi) Nicoiae slnve, pe mullîple planuri. chiar In vîrsta sn înaintată. stalează in Italia, pe coasta tul că sus-numîtul Coppola tre funerare înainte de a fi line lucruri se vor schimba
Executiv, al Prezidiului Per Ceauşescu şi losin Broz Tito Opinia publică din (ara noas Răsfoind dosarul lui Frank romană. Dc două ori are ne se lăuda, tn cursul unui pro expediate, la timpul oportun, daca investigaţiile nu vor
manent. secretar al CC nl se îmbrăţişează prieteneşte tră a urmărit cu deosebit in Coppola un om cu imagina plăceri cu justiţia şi apără ces. că ar fi „creat" cariera în America. căuta să lovească virful edi
P.C.R . Emil Drăgănescu. mem Un mare număr de celăţenî teres vizita In Repuhlim So ţie ar selecta cu uşurinţă ma torii legilor Prima oară este politică a unui fost ministru Niciodată nu s-a căutat cil ficiului, adică în amicii in
bru al Comitetului Executiv al prezenţi pe peronul gării a cialistă România a solilor po terialul necesar j>cnliu o du acuzai dc trafic cu morfină, democrat-crcştin. Matarella, de cit să se elucideze o se fluenţi care „însumează", din
C.C al P.C.R.. viceDresedinte plaudă ovaţionează îndelung porului iuqoslav, dind o înaltă zina de filme. Emiqrat clan apoi csle repus în libertate pe aceea a unui director de rie de zvonuri in legătură cu punct dc vedere politic, pe
al Consiliului de Minişlrî, pre peniru prietenia româno-iuqo- apreciere spiritului de cordia- destin la 28 ani in Slalelc după o scurtă Irecero pe la ziar. şi chiar pc acelea a cel alte vapoare, venite Întotdea aceia care, timp de douăzeci
şedintele păi ţii române în Co slavă. peniru dezvoltarea cola tilate, deplină înţelegere si în Unite (era deja căutat de po munca silnică. Coa dc-a do puţin douăsprezece persona una dc pe coastele franceze, dc ani j-nu acordat tăcuta lor
misia mixta româno-îuaoslavă borării dintre partidele şi po credere reciprocă, care au ca litic la Partinico, in Sicilîa), ua afacere in care a lost im- lităţi guvernamentale, cu to- care ar fi îmbarcat direct in complicitate.
de colahoraie economică. Cor- poarele celor două ţări. racterizat întreaga desfăşurare
neliu Mănescu, ministru! afa In aplauzele mutlimîi, trenul a vizitei sî convorbirilor.
Redacţia şi administraţia zi am Iot * Deva» tir» Dr. P. Groza or. 35. Telefoane nr. 12317 şl 1 15 88. —« Tiparul 1 întreprinderea poligrailcă Deva.