Page 84 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 84
V * .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA' Âfşerores relateaz a
FABRICA DE blOXID DE cită iniţială de extremul Ior-
dănescu in minutul 74 s-a în
CARBON
cheiat cu un alt gol înscris
de căpitanul lormnliei, Mir-
La Păltinoasa, tn apropie cea Lucescu".
rea oraşului Gura Humorului,
a Intrat în funcţiune o fabri In cronica sa, comentatorul
ca de bioxid de carbon cu agenţiei United Press scrie :
o capacitate anuală de circa „Fotbaliştii români au cîştiqat
4 000 tone. Fabrica este dota cu 2—0 meciul cu Ţara Ga
tă cu utilaje de fabrica ţie lilor, dar ei au avut ocazia
românească, de înaltă tehni să înscrie mai multe goluri.
citate, care permit automati Portarul Millington, cel mai
zarea întregului proces de fa bun jucător ni galezilor, a
bricaţie. intervenit insă prompt Ia
multe situaţii periculoase.
De remarcat că materia Cei mai buni jucători români
prinv.t o constituie banalul au fost Lupescu. Lucescu,
fum captat de la centrala fordănescu şi Dobrin".
termică ce deserveşte zona
industrială a oraşului Gura Agenţia Associated Press :
Humorului şi care pină acum „Este adevărat că selecţio
se degaja in atmosferă. Prin nata Ţării Calilor a practicat
construirea şi punerea in un joc deschis, dar ea nu a
funcţiune a acestei fabrici avut succes in faţa puterni
se realizează, astfel, şi o im cei reprezentative a Româ
portantă acţiune de comba niei".
tere a poluării atmosferei. Agenţiile Franco Presse şl
A N S.A. (Italia) relatează de a
ANUl XXIII Nr. 5 252 VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI COMENTARIILE PRESEI semenea. pe larg despre suc
cesele fotbaliştilor români.
STRĂINE PE MARGINEA
MECIULUI DE FOTBAL
HANDBAL
ROMANIA — TARA GALILOR
SELECŢIONATA ŢÂRII
Trimisul agenţiei Reuter NOASTRE DIN NOU
VREM EA
Garanţia CIN CIN A LU L ED IFICĂ R II subliniază In comentariul său ÎNVINGĂTOARE
performanta fotbaliştilor ro
PENTRU 24 ORE mâni, care. înlr-un meci ca
operei Vreme relativ rccc. cu cerul pital pentru calificare, au STOCKHOLM. In ziua a
învins cu 2—0 formaţia Ţării
variabil. Izolat va ninge slab. doua a compolitici internaţi
Ylntul va sufla potrivit din Calilor. alăturîndu-se astfel onale masculine de handbal
celorlalte şase echipe : An
In
Mondială"
de
,,Cupa
educaţionale M U L T IL A T E R A L E A P A T R IE I nord-est. Temperatura minimă glia, Italia. Belgia. Iugosla Goleborg, selecţionata Româ
va fi cuprinsă intre minus 3
şt 0 grade, iar maxima intre
via, R.F. a
şi
Germaniei
0 şl 3 grade. Dimineaţa, eca-
tA locală. U.R.S.S. calificate in sfertu niei a înlilnit formaţia Spa
cu
niei pc rare a învins-o
rile de finală ale competiţiei
PENTRU URMĂTOARELE „Echipa României, notează zi scorul de 25—9 (14—4). In
IN PERIOADA 1971-1975 IN iUDEJUL HUNEDOARA
Finalizarea lucrărilor SE VOR REALIZA LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCI DOUA ZILE aristul britanic, a practicat un celelnlle trei jocuri disputate
s-nu înregistrat următoarele
CAROL DROZD ARE PE O SUPRAFAŢA DE Vremea continuă sA Re râ- joc metodic de o precizie a rezultate . U.R.S.S. —- R.D,
proape .ştiinţifică. După nu
ceascA. Cerul va fi mai nmU
noros şl vor cădea ninsori sla mai 9 minute de la începe Germană 17—Ifi (8—10) j
de îmbunătăţiri funciare be. Temperatura minimă va fi rea jocului, ca s-a aflat in Iugoslavia—Norvegia . 13—II
E x p u n e r e a tovarăşului cuprinsă Intre minus S şi m i avantaj prin golul înscris do (10 — G) ; Cehoslovacia—Suedia
Nicolae Ceauşescu — sin nus 2 grade. iar maxima Intre Lupescu. O manevră strălu 15—12 (10—G)!
minus 2 şi I grad. Dimineaţa,
teză a vâslei experienţe a ecaţâ.
întregului partid In dome
niul ideologiei şl educaţiei va influenţa hotăritor
— reprezintă un amplu În
dreptar teorefic şl practic
In rezolvarea problemelor COMUNICAT COMUN
ce se pun în actuala etapă nivelul recoltelor
de dezvoltare a României.
Programul elaboraf de se In complexul de măsuri si şi combaterea eroziunii solu
cretarul general a formu acliuni menile să asigure creş lui in Republica Socialistă La invitaţia tovarăşului Executiv, al Prezidiului Per tele Consiliului Executiv Fe
lat, în specia] pentru cei ce terea producţiei agricole şi a România in perioada 1971 Nicolae Ceauşescu, secretar manent al C.C. al P C.R., prim- deral al Republicii Socialisle
Federative Iugoslavia, Dragos-
viccpreşcdinte al
general al Partidului Comunist
Consiliului
lucrează in domeniul cul eficienţei acesteia, un loc de 197.5 si prevederile generale Român, preşedintele Consiliu
turii, un aprofunda! program maximă importanţă îl ocupo de perspectivă pină în 19.35, dc Miniştri, Emil Drăgtmescu. Inv Markovici. preşedintele
membru al Comitetului Exe
Ideologic şl polllic, a cărui lucrările de îmbunătăţiri -fun adoptat de plenara CC. al lui de Stat al Republicii So Adunării Republicii Socialisle
România,
tovarăşul
finalizare devine o obliga ciare. Investiţiile efectuate PC.R din 17—19 martie 1970, cialiste Broz Tito, preşedintele cutiv al C.C, al P.C.R., vice Serbia, membru al Prezidiului
de
losip
preşedinte al Consiliului
Republicii Socialisle Federative
ţie de înaltă responsabilita penlru extinderea irigaţiilor, a evidenţiază grija acordată şi Republicii Socialiste Federati Miniştri, preşedintele părţii
te socială. Există tn aceste desecărilor şi îndiguirilor, pre eforturile oc care partidul şi ve Iugoslavia, preşedintele Iugoslavia, Stane Dolanţ, pre
documente, care cuprind în cum şi penlru combaterea ero stalul nostru le fac pentru române In Comisia mixtă şedintele in funcţiune al Bi
Uniunii Comuniştilor din lu-
româ no-iugosla vă dc colabo
treaga viată culturală a tă ziunii solului s-au dovedit fi dezvoltarea intensivă şi mo gos'avia, a făcui o vizi rare economică, Corneliu Mă- roului Exectitiv al Prezidiului
Uniunii Comuniştilor din Iu
rii. un puternic suflu de deosebit de rentabile, pc sea dernizarea agriculturii, in sco tă de priclcnie in Republica ncsru, membru al C.C. al goslavia, Mirko Tcpavaţ, se
umanism şl dinamism gene ma sporurilor de producţii re pul fructificării cil mai depli Socialistă România in zilele de P.CR., ministrul afacerilor cretarul Iedera! pentru aface
rat de partidul comuniştilor alizate putîndu-sc recupera ne a rezervelor de sporire a 23 şî 24 noiembrie 10“t.
— garan|la îndeplinirii cu integral cheltuielile înlr-un producţiei agricole şi satisfa externe, Vasile Vlad. membru rile externe, membru al Prezi
succes a uriaşei onere de timp destul de scurt. cerii. pe această enle înlr-un înalţii oaspeţi au vizitiii cu supleant al C.C al P.CR., şef diului Uniunii Comuniştilor
dc sec ţie ia C.C al P.C R„ Ion
din Iugoslavia. Duşan Cligori-
edificare a societăţii socia o-'d rit mai înalt a nevoilor acest prilej municipiul Timi Elorescu, membru supleant al cvici, membru al Consiliului
liste multilateral dezvolta Integrîndu-se organic in de produse agronlimenlare şoara, întreprinderile Indus C C. al P.C.R., şef dc secţie la
te. contextul măsurilor stabilite ale economiei naţionale şi alo triale „Electromotor" şi „In CC. at P.C.R-, Constantin Mi- Executiv Federal, preşedintele
Vorbind despre necesi de partid în vederea îndepli populaţiei. dustria linii" şi s-au întreţinui părlii iugoslave in Comisia
tatea adoptării unor măsuri nirii în mod exemplar a liotă- Din programul naţional dr prieteneşte .?u muncitorii, teh tea, membru supleant al C.C mixtă româno iugoslavă de
în domeniul muncii cultu- rîrilor reieşite din Direnivele îmbunătăţiri funciare, în pe nicienii şi inginerii acestor În al P.C.R., consilier la CC. al colaborare economică, Iso
ral-educative, t o v a r ă ş u l Congresului ni X-lea îiIPC.R , rioada 1971 -1975 obieclive de treprinderi. P.C R., Vasile Şnndru, ambasa
Nicolae Ceauşescu spunea : Programul naţional privind amoloare lăiă precedent Ine- Oamenii muncii din oraşul dorul Republicii Socialiste Njegovan. ambasadorul Repu
„Cluburile muncitoreşti, că gospodărirea raţională a re buîr renlizale şi în judeţul DIN CARE 3 600 VOR FI IRIGATE, IAR PE 5 200 HEC Timişoara au tăcut o călduroa blicii Socialisle Ecdcralive
minele culturale din sate surselor de apă, extinderea TARE SE VOR APLICA MASURI DE COMBATERE A să primire înalţilor oaspeţi —• România în R ST. Iugoslavia, Iugoslavia in Republica So
trebuie să devină instituţii lucrărilor de irigaţii, desecări (Continuare în pag. a 2-a) EROZIUNII SOLULUI expresie vie a sentimentelor si Gheorqhc Colţ, director in cialistă România, Marko
de educaţie politică, socia de prietenie şi stimă recipro Ministerul Afacerilor Externe.
listă a muncitorilor, a ce că ce caracterizează relaţiile Din partea iugoslavă, tova
lorlalţi salariaţi, a ţărănimii, româno-iugoslave. răşii : Genial Bledici, preşedin
a tuturor membrilor socie In timpul vizitei, au avut loc, (Continuare in pag. a 4-a)
tăţii noastre. Ele trebuie să convorbiri la Timişoara intre
acţioneze, desigur, sub în secretarul generai al Partidu
drumarea organizaţiilor res lui Comunist Român, preşe
pective — a sindicalelor, IN RAGINft A IU-A dintele Consiliului de Stat al
celorlalte organizaţii, a con Republicii Socialiste România,
siliilor judeţene populare SI Nicolae Ceauşescu. şi preşe
— dar în fond. toate aces dintele Republicii Socialisle
tea trebuie să-şi desfăşoare Stapînii Federative Iugoslavia. preşe
activitatea sub conducerea Din iniţiativa conducerii locomotive cu aburi : locul Ghcorqhc Haszi, Depoul Te dintele Uniunii Comuniştilor
organelor de parfid. de jos Regionala de căi ferate. De I, mecanicul dc locomotivă iuş. din Iugoslavia, losip Broz Tito,
pfnâ sus Organele de par va şi a Comitetului jude Vasile Jacob, Depoul Teiuş, De remarcat faptul că volanului11 înfr-o la care au participat :
tid trebuie să exercite în ţean al U.T.C. s-n organizat carc a acumulat 00 de punc marea majoritate a concu Din partea română, tovară
drumarea. controlul, să a- concursul „Siguranţă şi mă te din 100 posibile ; locul II. renţilor obţin rezultate bune noua şii : Ion Ghcorghc Maurei
probo programul, să asigure iestrie", la care au fost an mecanicul de locomotivă zi dc zi, atît la folosirea membru al Comitetului Execu
realizarea lui". trenaţi toţi lucrătorii de pe loan Boldor, Depoul Sime- fondului de timp, la econo tiv, al Prezidiului Permanent
Deci, îndrumarea, contro locomotivele cu abxtr şi Die ria. iar locui IU, Strlitm misirea combustibilului, cit confruntare al CC. al P.C.R,, preşedintele
lul, asigurarea realizării sel electrice din depourile Ciobanu, Depoul Petroşani. şi la îngrijirea utilajelor din Consiliului de Miniştri al Re
programului de educaţie ! Regionalei de căi ferate De La locomotive Diesel elec dotare. Sînt bimr cunoscă publicii Socialiste România,
Măsurile din iulie preconi va După desfăşurarea fazei trice : locul t n /ost cuceri! tori ai instrucţiunilor de Paul Niculcscu-Mizil, membru
zează nu o muncă individu pe depouri, la Petroşani, Si- d e mecanicul de locomotivă. mişcare şi semnalizare pe al Comitetului Executiv, al
ală a unui singur responsa merin şi Teiuş, la care ou Rusalim Dărău. Depoul Pe care le aplică cu regularita Prezidiului Permanent, secre
bil cit activitatea de educa participat peste 100 de con troşani, care a obţinut 100 te in practică. De asemenea, tar al C.C. al P.CR., îlic Ver
ţie, ci a organelor de par curenţi, au fost desemnaţi puncte din 100 posibile ; lo rezultatul acestui concurs de!. membru al Comitetului
tid ; nu urmărirea sporadi câştigătorii pc aceste de cul II, loan Ivaşcn. Depoul confirmă preocuparea per
că a realizării unui plan pouri, care, la rindul lor, Simeria, iar locul III, Vasile manentă a concurenţilor
de activităţi, ci participarea s-au înlilnit zilele trecute la Suciu, Depoul Teiuş. pentru însuşirea frumoasei
activă la instruirea şi trans sediul Regionalei de căi fe Paralel cu desfăşurarea a- meserii pe care şi-au ale
punerea in viată a planului. rate Deva, unde s-au între crstui concurs, s-au întrecut s-o. Majoritatea concurenţi Modernizarea tehnologiilor
Măsurile din iulie nu vi cut in faza finală pe regio şi f ochi şti, precum şi mecn- lor sînt nelipsiţi dc la gaze
zează doar controlul, ci în nală. ni<’i ajutori lată rezultatele lele de perete, de la panou
drumarea, pas cu pas, minut In urma celor 10 între acestora : fochişti : locul I, rile de onoare, pe pieptxtrile
cu minnf, a acestui domeniu bări care li s-au pus concu Ion Mateş Depoul Simeria ; lor strălucesc insigne de e- de extracte a cărbunelui
cu profunde implicaţii asu renţilor, mai documentaţi şi locul II. Emov fioros. De vidonţiaţi in întrecerea so
pra conştiinţei — cel mai mai bine pregătiţi din punct poul Petroşani ; locul III, cialistă. PETROŞANI La mina Uricanl se pregăteşte pentru a
puternic motor nt activită de vedere profesional, mai Viorel tuqo. Depoul Teiuş Cîştiqădorilor pe depouri, fi introdus în subteran un nou complex dc tăiere şl în
ţii omului ....nu trebuie sâ stăpîni pe cunoştinţele ' for Mecanici ajutori : locul I. precum şi celor la faza fi cărcare a cărbunelui. In prezent o brigadă de mineri
lăsăm la o parte nici învă- s-nu dovedit a fi următorii, Ion Despa, Depoul Petroşani; nală pe regională li s-au a din cadrul sectorului III este instruită la suprafaţă, in
obiecte,
cordat premii
in
lămîntul. nici literatura, nici care, de altfel, au cîşliqat şi lo'ul II, loan Simion, De atelierul minei, pentru a cunoaşte caracteristicile de
arta plastică, nici muzica, menţiuni. C. AOANEI iuncUonare a noii Instalaţii.
nici. ştiinla. nici Un alt sec faza finală pc regională : In poul Simeria ; locul III, Modernizarea transportului cărbunelui în cadrul sec
tor, pentru că aşa cum am torului I cuprinde un program de amenajări pentru
mai arătat, noi privim pro montarea pe o lungime de 2,5 kilometri a Transpor
blema făuririi societăţii so toarelor tu benzi. De asemenea, de curind am fost in
cialiste nu numai din punct Calitatea servirii —imperativ formaţi că s-au terminat lucrările de amenajare a pu
de vedere al bazei materia ţului de extracţie principal nr 4. care va prelua în
Ajutorul tic miner Vasile Otic nnu, dc In nui/ontnl — mo m. srrto-
le. ci şl in contextul el ge ÎN PAGINA A ll-A treaga producţie a minei. Dotat cu o instalaţie cu rut Musarlu nl I.M. Barza, sc re mauri priiHr-u bun A prcgAiirc
neral cuprinz.înd toate )a- skip, putui va permite înlăturarea oricăror strangulări profesionali, cxccutlnd luerlri dc calitate.
al comerţului modern care apar In prezent In transportul subteran. Foto: CH IMPAHAT
(Continuore în pag. a 2-a)
mit mnjiLt tcomict SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Trimestrul IV —
im e m iP R tv to m t LA 2 DECEMBRIE SOSIREA LA MOSCOVA A VICECANCELARULUI Şf
MINISTRU DE EXTERNE AL R.F. A GERMANIEI
VA FI PROCLAMATA
hotărîtor pentru „FEDERAŢIA EMIRATELOR MOSCOVA 25 (Agerpres). nor consulale generale ale
Sarcinile actuale ale dezvol trebuie remarcat faptul că nu rii, înfluenlînd negativ şi a pentru a verifica modul cum ARABE UNITE" — La Moscova a sosit, intr-o celor două (ăii la llamburq
tării economiei naţionale im toate conducerile de unităţi supra modului de realizare a întreprinderile aplică prevede vizită oficială, vicecancelarul şi, respectiv, Leningrad, sem
pun respectarea întocmai n au respectat cu fermitate clau planului şi în alte unităţi eco rile Legii nr. 71/1969, îar aco ABU DHABI 25 (Agerpres), şî ministrul de externe al narea acordului privind trans
finalizarea exemplară raporturilor contractuale din zele contractuale. S-au con nomice. lo unde se constată abateri să — „Federaţia emiratelor ara R. F. a Germaniei, Walter porturile aeriene, contractul
tre organizaţiile socialiste, statat cazuri cînd unele între In perioada analizată, Ia ia măsurile de sancţionare a be unite" va Ii proclamată Sclieel, in vederea unor con in vederea livrării de gaze
vorbiri
cu reprezentanţi ai
precum si sporirea răspunde prinderi au executat produse Fabrica „Vidra" Orăştie va celor vinovaţi. la 2 decembrie, anunţă un guvernului sovietic, privind naturale din U.R.SS. In R T.
rii pentru îndeplinirea cu fără desfacere asigurată, iar loarea totală a produselor fă La unele întreprinderi s-a comunicat oficial publicat joi colaborarea dintre cofe două a Germaniei, în schimbul im
portului de ic vi din această
a primului an al stricteţe u obligaţiilor asumate. torurile lor tutelare au permis" ră desfacere asigurată prin constatat că nu s-au calculat la Abu Dhabi. ţări, anunţă agenţia TASS, Ură, semnat in februarie
Aplicarea întocmai a prevede acest lucru netuînd măsurile contracte sau comenzi ferme şi pretins penalizările prevăzu Comunicatul precizează că
rilor Legii contractelor eco care se impun. este de 4 745 000 tei. Cauzele te dc H C M. pentru produsele guvernatorii celor şase emi Inlr-un interviu acordat 1970. De asemenea, Sehccl a
ziarului „Izvestîa",
Walter
nomice în toate unităţile in La întreprinderea „Marmu care au determinat această livrate, lucrările executate sau rate. membre ale federaţiei ScheeI a apreciat pozitiv re relevat „existenţa unor im
dustriale face posibilă crearea ra" Simeria, stocurile fără des stare de lucruri se daloresc în serviciile prestate încasate cu (Abu Dhabi. Ajman, Sardşah, portante proiecte industriale
cincinalului si condiţiilor pentru desfăşurarea facere asigurată au crescut în primul rînri existenţei in stoc înlîrziere. Acelaşi aspect este Dubai, Fujairah şi Umm Qai- laţiile sovieto-vest-ger mane, sovietice, In care întreprin
activităţii rle producţie in acest an cu 15 54G mp placaje a unor materii prime care se semnalat şî in ceea ce priveş Main) au hotărî! să sc reu amintind, In contez, desfă derile din RFC. sînt dispu
şurarea cu succes a tratati
slrînsă legătură cu nevoile din marmură şi 878 mc blocuri pretau fabricării acestor produ te calcularea şi pretinderea nească la 2 decembrie „pen
economiei naţionale, realizarea din marmură şi piatră. De a: se, precum si necesităţii de a penalizărilor pentru nerespec- lru a proclama Federaţia e velor în vederea instituirii u- se să participe".
pregătirea optimă cantitativa şi calitativă şi la semenea, crearea stocurilor dc utiliza întreaga capacitate de tarca rnntităţiInr şi termenelor miratelor arabe unite, stat GUVERNUL R. D. VIETNAM A STABILIT RELAŢII
termenele stabilite a sarcini placaje din marmură fără des producţie. contractuale. Astfel, la con independent şî suveran".
lor do producţie. creşterea facere se datoreşte şi ncurmă- Un alt aspect s-a semnalat trolul efectuat prîn sondaj s-a După cum se ştie, hotărî- DIPLOMATICE CU DANEMARCA ŞI NORVEGIA
productivităţii muncii şi redu rîriî în mod corespunzător a la Combinatul de exploatare constatat că la facturile neîn rea privind formarea Federa
cerea preţului de cost. executării contractelor. Lipsa şi industrializare a lemnului casate în termen, C S.H tre ţiei emiratelor arabe a fost HANOI 25 (Agerpres). — Guvernele R. D. Vietnam şi
a producţiei In cursul aceslei luni orga unei colaborări strinse între Deva, unde s-a realizat canti buia să perceapă penalizări în luată la 18 iulie a.c. Cu a Danemarcei au holărît să stabilească relaţii diplomatice la
nele Băncii Naţionale au efec serviciul livrări şi producţie tatea de 58 tone mangal dc valoare de 125 626 lei; Cen cest prilej, a fost adoptată dc nivel de ambasadă, anunţă un comunicai oficial dat publi
Petroşani
cărbunelui
trala
tuat la întreprinderile şî or a făcut ca în unele cazuri să bocşe fără desfacere asigura către cei şase guvernatori cităţii, concomitent, la Hanoi şi Copenhaga.
constituţia federală, care pre
★
anulu. viitor ganizaţiile economice din ju sc lanseze in fabricaţie placa tă. Ceea ce trebuie scos în e- fng ŞTEFAN CORNEA vede formarea unui guvern HANOI 25 (Agerpics). — După cum informează agenţia
vîdcnţă este faptul că nici or
deţ un control asupra modului je care existau deja în stoc. activist al Comitetului judeţean federal şi o adunare consul VNA, la Hanoi şi Oslo, s-n anunţat joi că quvernut R.D.
ganele ierarhic superioare şi
de aplicare a prevederilor In Aceasta constituie o deficien nici cele locale de specialitate de partid tativă. Capitala provizorie a Vietnam şt guvernul Norveqi ci nu convenit să stabilească
vigoare privind contractele tă gravă care de mull timp — control si revizie şi ban noului stat va Ii Abu Dhabî. relaţii diplomatice la nivel de ambasadă.
economice. De la bun început persistă in cadrul întreprinde care — nu au făcut controale (Continuare în pag. a 2-a)