Page 85 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 85
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 252 • VINERI 26 NOIEMBRIE 1971
Toate unităţile economice P R O G R A M U L DE E D U C A Ţ IE S O C IA L IS T Ă ÎN A C Ţ IU N E
să respecte întocmai
prevederile contractuale ŞCOALA- -IM PUTERNIC CENTRU
(Urmare dîn pag. 1) nu chiar conducerile unităţi
lor respective, care bineînţeles DE FORMARE A TINEREI GENERAŢII
53 951 leij întreprinderea mi şi-au dat singure mină liberă
niera Hunedoara 10 995 leii 1n a cheltui banii statului fă
J.M.C. Bircea 10 143 lei. ră jost. Acum, o dată cu con
S-au constatat $1 cazuri clnd statarea acestor neajunsuri, ţiile create I! antrenează pe ci! educative, sini propuse ex
unele Întreprinderi in calita cel vinovaţi trebuie puşi să In cdntextul creat de recen zâte temeinic recentele docu elevi. îl preocupă, el încep să puneri, penlru a cflror susţi
te de furnizori n-au făcut uz plătească sumele respective, tele documente de partid, şco mente de partid. In cadrul co glndească, să înţeleagă juste nere vor fi invitaţi activişti de
de prevederile in vigoare, in că numai în acest tel, cu altă lii ii revin sarcini deosebit de misiei dirigintitor s-a expus ţea politicii partidului nostru, partid şi de stat şl alte cadre
sensul de a calcula şi prelinde ocazie neglijenţele în servi importanta pe linia creşterii şl tema : „Contribuţia dirigintitor măsurile realiste care se Iau". cu munci de răspundere.
la educarea polilico-ideologică
penalizări de la Întreprinderile ciu vor II înlăturate. educării tinerei generalii, n a elevilor In lumina expunerii „O acţiune deosebit de Im In acţiunea de educaţie a
formării
constructorului
de
care n-au pus ia dispoziţie Ca o concluzie ce se des mline ol societăţii socialiste lovarăşulul Nicolae Ceauşescu" portantă întreprinsă la nivelul fost antrenată Intr-o mal ma
ambalajele conform clauzelor prinde din conlrolul efectuat multilateral dezvoltate. Acesln care se încadrează într-un am inslitutiei noastre, adaugă to ro măsură familia, prin Insti
conlractuale. Aşa de exemplu este faptul că prevederile Le trebuie să fie înarmat cu cele plu ciclu de asemenea mani varăşul loan Groza. directorul tuirea unui ciclu de teme. Pri
I P.B. Deva In majoritatea ca gii 71/1970 şi ale H C M. 306/ • • - . -N* mai noi cuceriri din domeniul festări, nl căror efect l-a con- liceului, este aceea a înfiin- ma a şi losl susţinută deja,
zurilor nu primeşte suporţil 1970 nu stnt aplicate cu toată cunoaşterii umane, cu o con slituit îmbunătăţirea Iernatică lârii unui punct de întormare fiind intitulata .Locul şi rolul
metalici cu care livrează tu fermitatea de către conduce ştiinţă înaintată, clădită pe n orelor de dirigenlie. Pe lin şi de documentare Pentru a- educalorului tn întărirea cola
Un oin cure rliflcA măiestria profesional* In noi coic de exi
burile din belon conlorm clau rile întreprinderilor şi de că gent,A — ncesfn esfe comunistul Inan Cri.«dea, şeful echipei de IA- concepţia clasei muncitoare şi gă studiul individual al docu coasla au fost procurate cărţi borării dintre şcoală şi familie,
zelor contractuale. Aspecte tre persoanele răspunzătoare. catuşl-confcclii metalice de la Întreprinderea de Industrie locatA tradiţiile sale revoluţionare. mentelor, cadrele didactice din Editura politică, s-au creol penlru îmbunătăţirea activită
asemănătoare stnt semnalate Se cunosc, desigur, bine pre OrAştic. participă la învătăminlu) ideo condiţii penlru proiecţia unor ţii de pregătire profesională şl
şi Ja Fabrica chimică Orăştie judiciile nerespectâriî contrac In scopul materializării pro logic organizat la nivelul li- diapozitive, sînt expuse grafi educarea socialistă a tinere
şi Fabrica ,,Vidra- OrSştie telor de către unităţile produ gramului educaţional iniţial de ircului. In scopul cunoaşterii ce şi panouri care să oglin tului".
secretarul general al parlidului
unde conducerile unitâlilor, cătoare asupra planului de la Liceul de cultură generală de către elevi a realizărilor dească dezvoltarea continuă şi „Fără îndoială, măsurile în
serviciile de specialitate nu producţie al beneficiarilor di din Haţeg, s-au luat măsuri ce obţinute de poporul nostru in puternică a tnvătămlntului din treprinse au începui să-şi ara
urmăresc modul In c*re se fa rect! ai produselor respeclive. angrenează In primul rînd ele diverse domenii de activitate, patria noastră, a condiţiilor te primele roade, ne relata
ce returnarea ambalajelor. Şi tocmai de aceea, conduceri Modelatorii Butului vii — obiectul principal al e- a politicii partidului şi sloiu sale materiale". tovarăşul loan Glodeanu. Drept
De asemenea, unele întreprin le unităţilor economice au da lui, se adaugă şl folosirea o Pentru lămurirea unor even- urmare, a început să crească
deri au plătit penalizări pentru toria expresă ca prin măsuri ducatlei — dar şi cadrele di relor allale la dispoziţia profe luale probleme neclarificate la nivelul politic al elevilor, s-a
nerespectarea contractelor, fă le pe care le vor Iun tn conti HUNEDOARA. — Din pro 1a{a „roţii olarului", sub In- ! dactice. „Educarea educatori sorului. ore, a fost, introdusă cutia îmbunâlătit disciplina In şcoa
ră să recupereze prejudiciul nuare să asigure îndeplinirea prie dorln|ă, 12 pionieri din drumarea alenlă şl caldă a [ lor" Înseamnă pentru profe .Penlru educarea socialistă „Răspundem* la întrebări", prin lă, a sporit combativitatea ute-
de la persoanele vinovate. întocmai a contraclelor econo clasa a Vl-a B, de la Şcoa instructorului Vasiie Plorca, sori şi maiştri instructori o te a elevilor, tn spirilul moralei intermediul căreia elevii soli- cişlilor In adunări, învaţă să
Aslfel de cazuri s-au con mice. cretnd prin aceasta po la generală nr. 1 din Hune execută oale, urcioare şi clasei munciloarc. spunea to ci lă explicaşi suplimentare, se conducă singuri, apllclnd
statat la I.M. Barza, care plă sibilităţi reale desfăşurării re doara. au holâril Inlilnţarea alte obiecte. Lucrările exe meinică pregătire profesională varăşul loan Clodeanu. secre detaliate asupra documentelor principiile muncii colective”
teşte In această perioadă suma laţiilor economice dintre or unui cerc de ceramică, pe cutate le vor expune, In şi politică. Pentru că, aşa cum tarul organizaţiei de partid din de partid. In consiliile profe Efectele directe ale muncii
care l-au intitulat „Modela
tr-un viitor apropiat, tnlr-o
de 27 870 lei, C.S.H. 55 000 ganizaţiile socialiste In sco torii lutului". cxpozi|ie intitulată .Obiec preciza tovarăşul Nicolae liceu, au fost discutate. In pri sorale este analizat periodic de educaţie socialistă ce se
iei, iar Fabrica „Vidra" Orăş- pul înfăptuirii Integrale n obli te din lut ars". Ceauşescu, aceştia trebuie să mul rînd, la orele de filozofie conţinutul ideologic al lecţiilor desfăşoară, ar mai putea fi e-
tle suma de 222 000 lei. gaţiilor rezultata din pionul de Des(ăşurîndu-ş| activitatea devină, tn primul rînd „. buni şi economie polilică — cadrul socinl-politîce cit şi al celor xcmplificalc şi prin rezultate
de două ori pe săptămtnă In I. CINCIŞAN cel mai adecvat —, expunerile lalte lecţii, pe baza observa
Oare cine *e face vinovat dezvoltare a economiei naţio educalori comunişti". In acest le bune obţinute In domeniul
de această stare de fapt dacă nale. secretarului generat al parlidu ţiilor concreta notate de con lormării prin muncă şl pentru
sens au fost studiate şi anali- lui nostru prezentate tn fata ducerea şcolii cu prilejul asis muncă, al autodotării ateliere
activului de partid din dome tentelor. lor proprii, al muncii patrioti
niul ideologiei şi la plenara O componentă de bază a ce, In activitatea cu pionierii.
CC. al P.C.R. Asupra lor vom educaţiei socialiste în liceu o Acestea însă trebuie să con
VAŢA DB JOS. Localita mai reveni in funcţie de Ierna constituie pregătirea şi orien stituie un punct de pornire
tea Vata de Jos a fost gaz tica lecţiilor. Discuţiile s-nu tarea elevilor înspre meseriile spre căutarea de noi soluţii,
da unei emoţionante acţiuni extins la slatin de radioficare direct productive. Pentru a- care să materializeze tnlr-o
organizata de comandamen n şcolii şi mai nlcs la cercul ceasla a fost înfiinţată o ga măsură sl mai mare indicaţii
tul unităţii de pionieri din de ştiinţe sociale ce n luat zetă specială „Tinere, ia amin le cupTtnse In programul edu
cadrul şcolii generale’ din fiinţă în acest an, cerc la care te", prin intermediul căreia se caţional iniţial de secretarul
localitate Împreună cu or (Urmore din pag. 1) Rezultate bune s-au Înregis stnt abordate probleme de e- oleră informaţii asupra mese general al partidului nostru.
ganizaţia U.T.C., comitetul trat şt la eombalerea eroziu conomîe şi construcţie de par riilor specifice judeţului. Sînt
de părinţi şi poslul de mi nostru. Unele detalii în legă Finalizarea lucrărilor nii solului unde acţiunea s-a tid. Şedinlele acestuia se des scoase în evidentă şl proble Numai tn felul acesta se poate
liţie pe linia educării elevi tură cu sarcinile aferente co realizat pe toate cete 1 000 ha făşoară direct tn întreprinderi, me de comportare, de etică pregăti şi educa In eplrlt so
lor 1n spiritul tradiţiilor Te operativelor agricole şi între planificate. Deşi firesc era ce în acet cadru muncitoresc să nouă, care vizează în primul cialist schimbul de mtlne al
volutionare ale poporului prinderilor agricole de stat pri încă din primăvară sau cel nătos, cu atltea valenţe educa rînd tineretul. societăţii.
nostru, al patriotismului so vind îndeplinirea programului de îmbunătăţiri funciare mai lltziu tn vară să fie în tive. S-a constatat că discu De asemenea, în planul mun M, BODE/V
cialist, pregnant rellectate Judeţean de Îmbunătăţiri fun cheiate şi lucrările de ame
In programul de activitate ciare ne-au fost relatate- do najare a suprafeţelor pentru
al partidului nostru. S-au sînt coneenlrate spre realiza km canale, înlăturarea excesu
către tovarăşul Ung. Trainn re® de obiective mari, care lui temporar de umiditate re- Irigat, la C.A.P. Lăpuşnlc mi
Simlna, directorul Oficiului dau garanţia reuşitei depline, alizindu-se pe cita 110—230 s-a acţionai energic pentru în
si de Îmbunătăţiri funciare De în slrînsă concordantă cu o- ha Ja C.A.P. Vata de Jos, Ţe- deplinirea planului, rSmînlnd
In semn va. In primul rînd 6e impune a- dezvoltarea producţiei agri bea, Brad, Lunca Molilor şi în restanţă cu 40 de hectare Ia Aportul Atelierelor centrale Crişcior la buna desfăşurare
tn
rlentarea de perspectivă
amenajări.
alte unităţi. Acţiunile de dese
tenlicl faptul că, plnă ta sfîr- cole şt a unităţilor beneficiare care se vor continua în zona Conturarea cu claritate a o
de omagiu şilul actualului cincinal, din ale lucrărilor ce se vor exe Haţegului unde s-au şi depla biectivelor ce trebuie finaliza a activităţilor miniere trebuie să se concretizeze în
te In fiecare an In
privinţa
fondurile centralizate ale sta
cuta.
sat utilajele, Un volum apre
tului şl prin contribuţia uni Este demn de remarcat că ciabil de lucrări 6-a efectuat tmbunătătlrllor funciare şt ba
tăţilor agricole, se vor efec încă din primul an a) cincina la îndiguiri, In scopul de a za tehnleo-materialâ a O.Î.F.
împlinit In acesta zile 15 tua astfel de lucrări pe o su lului s-a pornii cu hotârlre Ia asigura apărarea localităţilor Deva în continuă dezvoltare
ani de la căderea eroică la prafaţă de peste 16 000 hecta- materializarea obiectivelor sta şl a terenurilor agricole de stnt elemente care dau certi
datorie a lucrătorului de Te, din care mal mult de 3 600 bilite, fnreglslrîndu-se rezulta revărsarea apelor. In comune tudinea că toate lucrările sta REALIZAREA PIESELOR DE SCHIMB IHTR
miliţie localnic Sabin Bulz. ha sini prevăzute a fi Jrlgale, te meritorii îndeosebi la acţi le Ilia, Lăpugiu de Jos şi Ra- bilite a se înfăptui în actua
Cu acest prilej tn semn de pe 5 200 ha se vor aplica mă unea de desecări unde, fată poltu Mare au fost Întreprin lul cincinal vor fi concrelizata
omagiu a avut loc un pele suri de combelere a eroziunii de sarcina aferentă anului cu se acţiuni de amploare, dislo- In condiţii bune. Pasul hntă-
rinaj la mormîntul eroului solului, iar pe restul terenu rent, s-au realizat de]a lucrări etndu-se mal mult de 35 000 rtlor făcut în acest an consti VOLUM SPORIT Ş! LAR6 DIVERSIFICATE
la care au participat nume rilor se vor întreprinde acţi pe o suprafaţă mai mare cu mc pămlnl, Iar la Bretea Româ tuie o bază puternică de ple
roşi pionieri de la şcolile uni în vederea desecării, res 500 hectare. Pentru desecări, nă s-au efectuat lucrări de care spre realizări toi mal bo-
generale nr. I Brad, Baia de pectiv « înlăturării excesului consolidare a malurilor rtului, Atelierele centrale Crişcior schimb — nc spunea ing Va- tă o 6erie de reparaţii capi
Criş, Rişculiţa, Tomeşti, de umiditate. In contextul a- în cooperativele agricole din penlru apărarea localităţilor, a . gate, care. fără îndoială se au o bogata şi îndelungată sile Lungu, şeful serviciului tale ale maşinilor şi utilajeioc
tTlrnava de CTiş şi comuna ceslor preocupări, important zona consiliului întercoopera- căror valoare se ridică la pes vor_ reflecta favorabil In spo miniere. Nu o data specialiş
gazdă. de reţinut este că eforturile tist Brad s-nu efectuat 102 te 2,8 milioane tel, ruri substanţiale de recoltă. experienţă în realizarea unor producţie — numărul repere tii de aici au fost solicitaţi
După adunarea EOlemnă ipiese de schimb, utilaje şi lor confecţionate a ajuns la să execute In subteran diver
de unitate In cadrul căreia construcţii metalice necesare 300, ele fiind destinate pentru se instalaţii sau să intervină
a fost evocată personalita unităţilor miniere. Colectivul perforatoare şi maşini de în pentru remedierea unor de
tea lucrătorului de miliţie de muncă de aici, deşi mic la cărcat, instalaţii de săpat sui fecţiuni survenite la diverse
dispărut, devotamentul său număr, a reuşit în decursul tori, extracţie şi preparare. Şi utilaje.
pentru slujirea cauzei par anilor să cîştige aprecierea In acest sens se înscrie ca po
tidului nostru, pentru apă unanimă din partea unităţilor zitivă preocuparea pentru a Toate aceste fapte dovedesc
rarea cuceririlor revoluţio Concursul profesional miniere din subordinca Cen similarea unor piese de schimb hărnicia şl priceperea în mun
nare ale poporului, pionie tratei minereurilor neferoase îndeosebi pentru perforatoare că a întregului colectiv, la
care stau mărturie şi realiză
rii au pornii In pelerina] Deva, cît şi din partea altor le procurate din import Ast rile obtinule în acest an.
spre mormtntul eroului. In „Buna servire" colective de muncă. fel s-au asimilat aproape 60 Planul producţiei globale pe
drum, lor li s-au alăturat Asemenea celorlalte mnitâţi de repere pentru 3 tipuri de perioada scursă de ta începu
mama eroului, numeroşi să industriale ale judeţului şi A perforatoare De asemenea tul anului a crescut cu 11 la
teni, oameni al muncii aflaţi HUNEDOARA, A început faza de masă a concursu : W'i telierele centrale Crişcior au sînt în curs de asimilare un sulă, , productivitatea muncii a
ta odihnă In staţiune. Poate lui proleslonal „Buna servire", organizai de Comitatul cunoscut în ultimii ani un ritm însemnat număr de repere ale sporit cu 15 la sulă, im cheltu
niciclnd ctntecul „Pui de Judeţean al U.T C. penlru tinerii din cooperaţie, concurs ascendent în activitatea lor maşinii de încărcat cu siloz ielile materiale de producţie au
lei", etntat la mormtntul e- cu prolunde valenţe educaţionale, ce contribuie la ior- ţ m Din cele peste 20 de tipuri dc propriu. Jost reduse cu 37,2 la şutii la
touIuî, n-a răsunat mal c- marea unor deprinderi şi exigenţe proprii deservirii so utilaje cîte se execută tn pre Conştiinciozitatea şi pregăti tă de aceeaşi perioadă a anu
motionant, mai plin de cialiste, caracterizată prlntr-o atitudine civilizată şi i m i m zent, mai bine de jumătate au rea profesională a executanţi lui Irecul. Slnt realizări car<e
semniflcalil. In acest cadru pe deplin echitabilă în relaţiile cu consumatorii vl fost asimilata în ultimii doi lor îşi spun din plin cuvîntul. îndeamnă coleclivul la efor*
solemn a avut loc primirea publicul ani. Celulele de flotaţie de di Construcţiile şi confecţiile me luri suplimentare, ce trebuie
In organizaţia de pionieri a In prima iază a concursului au obţinut rezultate hu să se concretizeze înlr-o pro
elevilor Sabin Bulz (nepotul ne llnerll din organizaţia U.T.C. aparţinînd cooperaţiei W m m r | m m verse mărimi, agitatoarele, talice ce se execută în cadrul ducţie sporită şi mai diversi
eroului). Lucia Maciu. Me- Haţeg. De aici s-au evidenţiat : Adam llioni, Eugen vfU M e J bm p® îngroşătoarele, spălătoarele ro Atelierelor centrale Crişcior ficată de piese de schimb,
lita Basz şl Cornel Rus Raţă, Elvlra Ular, Viorica Preda, Zintica Susan şl alţii. 3 1 tative pentru instalaţiile de cuprind o gamă largă de pro suhansamble şi utilaje desti
Amintirea acestor clipe va Rezultate bune au mal obţinut şl organizaţiile U.TC. preparare a minereurilor, pre duse solicitate de numeroşi
rămîne neştearsă 1n amin ale cooperaţiei din Orăştic. Zam, (lia şl Băga. cum şi nparatajul electric beneficiari. Trebuie menţionai nate unităţilor miniere.
tirea celor prezenţi, consti pentru instalaţiile de extrac
tuind lin permanent îndemn ROMOLUS DRAGOŞ liJlii ^ ţie îşi aduc din plin contribu apoi faplul că aici se execu V. RUDESCU
de n învăţa şl munci pen ţia la realizarea sarcinilor de
tru TÎdicarea patriei noastre preşedinte ol consiliului tineret sătesc .. . __;--------
spre noi culmi de frumu Comitelui judeţean al U.T.C. Hunedoara plan la diverse unităţi mini
seţi şl bunăstare. Frumuseţea urban* a Lupeitlu Iul de astăzi. ere.
Garanţia operei educaţionale
— In privinţa pieselor de
(Urmare din pog. 1) care produc bunurile mate
rialo, pentru făurirea unei
civili/a|il spirituale superi
turfle vieţii sociale, materi oare.
ale şl spirituale".
Rolul acesta de călăuzilor
Un program creator, de al întregit activităţi dc e-
parte văzător f Organizaţii ducaţle ce-l revine parlidu
le de partid au datoria să lui esfe — tn esenţă — me
La Hunedoara, a ovut loc, ra, In llmp ce altora tt se dă allă unitate. Fml permit să în- rile deteriorate, pătrunde în deţi că este mutat pentru a- rate, cum stnt cele din Teliuc, transforme scena fnlr-o tri sajul plenar al acestei con
recent, o interesanta şi utilă deau struguri de calitate in Ireb: cum vine asta? I s-au eo apă din ploi. La bufetul reasta la altă seclie ? Nu, este nr. 1 Hunedoara, dar sînt 1n bună a Ideilor politice, pa fruntări de conştiinţă comu
confruntare între lucrătorii ferioară, ia acelaşi preţ. înspre dat, de fapt, aceleaşi posibili „Traîan" nm găsii pe vînzătoa- pus să răspundă tnlr-un fel curs măsuri de modernizare triotice, marxlst-lenlnlsle. să nistă. pe care exponentul ei
din comerţ $î cumpărători. toamnă am observat un astfel tăţi să fure. El însuşi spune re dlnd ceva mal mult de ju- sau allul. împotriva vinzărilor cu supra- pună arta, literatura Şl Şti călăuzilor l-a proiectai pc
Dincolo de ţoale părerile ex de tratament Ja vînzarea roşii că seara nu merge acasă lără mălaie în halba de bere. De Altceva : m-atn dus la hufe- preţ pe care le-am depistat, inţa in slujba şl iolosul co
primate, de criticile formulate lor. Am cerut condica de re 300 de lei In buzunar. Culmea spre alimentara nr. 1 am fă tul din piaţă şi am cerut o arţj luat măsuri de sancţionare, munităţii. In folosul celor calea dezvoltării României
ia adresa activităţii comerţu clamaţii, Iar responsabilul e că după ce s-a considerat că cut referat în care spuneam halbă de bere. Bufetiera a re dar loate nu pot fi eliminate... viitoare.
lui, s-a desprins, pe bună drep mi-a replicat i şl-a ispăşit „pedeapsa", a fost că n-are încălzire, precum şi fuzat să mă servească pînă nu loan Mareş, şeful serviciu
tate, concluzia că orictle în- — Putell să scrieţi ce vreli. readus în unitatea din care fu alle neajunsuri, dar nu s-au iau şi cîliva mici Mitileîi eraţi lui producţie din T.A.P.L, :
lllniri s-ar organiza, important In acelaşi timp o cumpără sese sancţionai, iar acum îşi luat nici un fel de măsuri alteratî ; văzusem mai mulle — Fondul de marfă nu este
rămtne nu numărul acestora, toare a cerut să j se reeînta- permite să ne sfideze. L-am Constantin Mustaţă, cumpă persoane arunclndu-i. Dar, întotdeauna satisfăcător, dar
ci utilitatea lor. Prin utilitate rească marîa cumpărată, cerin găsit Intr-o zi vînzlnd băutu rător. încep cu tovarăşul Pin- chiar fiind buni, de ce să mă cerinţele trebuie satisfăcute.
se înţelege că părerile, criti ţă pe care responsabilul i-a re- oblige să cumpăr... şi galoşi o Sinlom deficitari la vinuri şi
cile adresate să fie luate tn luzat-o. Cumpărăloarea a ple dată cu pantofii ? Poale com rachiuri... Nici calitatea servi
considerare şi să se acţioneze cat supărată. Indignarea celor paraţia nu e chiar hună, dar rii nu corespunde peste toi.
cu toată răspunderea pentru prezenţi Ja Intimplare a cres o fac penlru a nu se permite Nu totl salariaţii noştri nu
înlăturarea slărilor de lucruri cut etnd au auzit pe o vtnză- ostiei de pracllci. comportarea cea mai corespun
necorespunză toate. toare de Ja aceeaşi unitate Tn Hunedoara, cu foarle ma zătoare..., după cum nici unii
S-a ajuns Ia această conclu inlrebtndu-l pe responsabil : re greutate poli cumpăra o consumatori ; se sparg halbe,
zie in mod fl-resc : în aollvl- „Ce vrea oia, mă I*. pereche de mănuşi îmblănite. se deteriorează mobilier, nu
talea comerţului hunedorean La măcelăria de lîngâ poştă M-am IntiHnit lntr-0 zi cu un se păstrează eură|enia... In pri
— caracterizata esenlialmente am văzul vînzlndu-se carne cunoscut care tocmai îşi cum vinţa bacşişului om luat une
de satisfacerea Intr-o măsură tot după gusturile vinzătorului. părase astfel de mănuşi. EJ mă le măsuri şi mergem pînă la
tot mai deplină a cerinţelor Vin unii cunoscuţi, îşi iau pa îndreptase ta magazinul de desfacerea contractului (inclu
mereu sporite ale oamenilor chetele şl pleacă. Probabil că unde le cumpărase. Cînd m-am siv al lui Marin Maria şi ale
muncii — îşi fac Ioc unele ne Înţelegerea şl plata avuseseră prezentat şi eu mi s-a spus că altora de felul său ? — n.n.).
ajunsuri cauzate de cele maî loc înainte. Dar, oricum ar fi ră cu lipsă la gramaj. Am a- zaru, responsabilul magazinu nu există aşa ceva, penlru ca Vom analiza periodic fiecare
muMe ort de modul defectuos losl, modul acesta de a lucra nunlat pe plutonierul major de lui Ferometat. Am cumpărat după numai cMeva mlnuta să unitate cu personalul său, la
în care înţeleg să-şi facă dato sfidează buna-cuviinţă şl regu miliţie, Unqurcanu, care zicea într-o zi cuie de un leu, dar văd pe altcineva cunvpăiind a care vom invita şi controlul
ria lucrătorii din magazin. lile comerţului. că se află in timpul său liber, mi s-a părut că ml-a cintarlt ceeaşi marfă pe care o cău obştesc. Marin Maria n-a fost
Vom reproduce pe scurt din Produsele alimentare curente consumlnd ceva şi et. Acesta mai puţin. Am cerut reclnlări- tam. numai mutat, ci şi retrogradat.
cuvîntul unora din participan mi te cumpăr din magazinul ne-a Juat in primire în văzul rea cuielor şi s-a dovedit că Aşa cum în consfătuire au Noi ţinem evidenţa controlului
ţii la discuţii. nr. 1, un magazin cu mare pu- multor oameni prezenţi, pone ÎMr-adevâr îmi dăduse mai stat fa|ă în fală lucrătorii co obştesc, avem un salariat care
lere de desfacere. Aici, vln- grind pe cel care ne-au însăr puţine cuie. M-a şicanat nu merţului cu cumpărătorii vom se ocupă de aceasta.
M. IMescu, cumpărător : Tre zătoarele sînt nevoite s8 lu cinat cu controlul în unitălile atît cele citeva cuie lipsă cîl
Nu mal reproducem cuvin
pune şi noi aici fală In fată
buie să recunoaştem că în ul creze neigienic din cauză că comerciale. Este de-a dreptul tratamentul ce mi l-a aplicat declaraţiile cumpărătorilor, do tele şî ale altor factori de răs
timii ani se face simţită o tot în magazin n-au nici măcar o revoltător cum un lucrător de responsabilul. Cînd a văzut că rinţele lor, cu clleva păreri pundere, penlru că, într-un fel
mai intensă preocupare din chiuvetă Ia care să-şi poală miIi|îe nu se mai afla in tim am dreptate a strigai Ia una
partea comerţului nostru pen spăla mîinile. Merită să vor pul liber acum, cînd ne lua dîn vînzătoare r „Mai adă o exprimate de reprezentanţii co sau altul, ele se repeta. Impor
tru îmbunălătirea calităţii des bim şî despre orar, care deşi pe noi în primire, epârlndu-l mînă de cuie", iar vînzătoarea merţului. Facem această con tant este că aceştia, consiliul
facerii, pentru diversificarea o afişat nu se respectă. Este pe cel vinovat. Cum vă puleţi mî-a adus eu totul altfel dc fruntare şi din considerentul popular municipal şi consiliul
Telelei şi a produselor. Muni foarte penibil să fii măturat explica una ca asta ? cuie, aşa de parcă să-mi trea că ca este o reproducere, poa municipal al sindicalelor să
acţioneze mai holâril, în spi
cipiul Hunedoara se bucură pe picioare cu 5—10 minute Maî sînt şi nlle nereguli pe. că chelul să Ic reproşez altă te că încă destul de palidă, a
rilul legilor şi cerinţelor noi
de atenţie dîn partea organe înainte de ora închiderii. care le-am mai semnalat dar dată. rcalitalilnr de zi cu zi. pentru a determina un curs
Ion Bozdoc. directorul O.C L
lor centrale şi locale în aceas Coslică Gheorghîu, membru nu s-au luat măsuri. Voi da Ţin să-mi exprim şi eu uimi Alimentara : înspre mai bine al activitaţiî
tă privinţă. înlr-o comisie de control ob doar cîteva exemple. Unilalea rea cum de e posibil ca ges — Noi cunoaştem multe din comerţului 1n acest puternic
Tot aşa de bine observăm ş» ştesc. Toată lumea îl cunoaşte nr. 2, de pline, are chiuveta tionarul Marin Maria, care s-a neajunsurile semnalate nici, centru industrial. Să se treacă
unele neajunsul. La unităţile în Hunedoara pe qeslîonnnil defecta, cea simtloră dîn Te- dovedit necinstit, să lic tratai dor n-am reuşii plnă în pre de la stadiul constatărilor la I ii UilMir.iiorul Imi «.‘iiriiulcrii <li| <• t.ipirliu «lin
C.L.F.. de pildă, văd că nu dis Mnrîn Marin, răruio pcnhti liuc eslc cu lotul nccorcspun- cu alîta uşurinţă? Un munci zent să luăm tonic masurile cel al acţiunii eficiente I Snnoriii se nrorrlA •» Jifrnţi.* <lc> senini i c-u*n>pci r.iln;n ivc :i in.nc-
pare vînzarea preferenţială. Se delapidare dovedita i s-a dai zăloare r perclii sînt umezi de tor în inlreprinderc dacă arde pentru diminuarea lor. Avem, rlcl prime. Iu (nfocr^fic: hihnr;iu (a Irina V.anfri-Ncti. (hMcrmniirid
lo io : V. OXOIU
Ciadul dc aciditate a laptelui.
vindeau struguri pe alese uno drept sancţiune mutarea în Igrasie, e friguroasă, ate raflu- din neglijenţă un molor, cre intr-adevăr, magazine deterio CORNEL ARMEANU