Page 87 - Drumul_socialismului_1971_11

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 252 • VINERI 26 NOIEMBRIE 1971
« J *

COMUNICA T COMUN

O -N .u . Lucrările Comitetului pentru 0 rez<?!u!je.
(Urmare din pag. 1) ca guvernele celor două ţări, ferinţei, convinse că această aublinîază necesitatea adînclrll
în
colaborării Intre statele
conferinţă va contribui la e­
Comisia mixtă româno-iugosla- dificarea unui sistem de secu­ curs de dezvoltare, intensifica­
problemele politice şi de securitate de securitate Vrhonet, şeful preşedinte­ vă de colaborare economică. ritate europeană care să ga­ rea eforturilor fiecăruia dintre
ad-interim
Întreprinderile şi organizaţiile
Cabinetului
al
ranteze In mod eficace pacea,
lui Republicii, Milos Melovskî, economice — a căror activita­ independenta şi suverani­ ele pe calea propăşirii econo­
mice, precum şi a unirii aces­
# CUVINTUL REPREZENTANTULUI ROMÂNIEI, în vederea încetării cursei consilierul preşedintelui Re­ te de pînă în prezent In acest tatea tuturor statelor europene tor eforturi cu sprijinul pe ca­
CORNEL1U BOGDAN înarmărilor şi realizării unor NAŢIUNILE UNITE 25 (Ager­ publicii pentru probleme de domeniu a primit o înaltă a- şi colaborarea pe bază de ega­ re trebuie să-l dea ţările avan­
progrese pe calea dezarmării pres). — Consiliul de Securi­ politică externă, Giuro Vuko- precîere — să exploreze noi litate In drepturi. sate din punct de vedere eco­
NEW YORK! 25 — Corespon­ fost înscrisă de România pe generale. Procesul identificării tate a adoptat o rezoluţie in lici, director în Secretariatul posibilităţi de lărgire a cola­ nomic,
dentul Agerpres, Constantin agenda precedentei sesiuni a celor mai urgente şi mai adec­ care ,,se cere Portugaliei să Federal pentru Afacerile Ex­ borării economice, ştiinţifice şi Pornind de la convingerea Cele două părţi au subliniat
Alexandroaîe, transmite i In Adunării Generale, revenind In vate măsuri din cadrul vastei pună capăt imediat oricăror terne, Murat Agovici, consilier tehnice, îndeosebi cooperarea că pacea şi stabilitatea In Eu­ şi cu acest prilej rolul deo­
Comitetul pentru problemele atenţia O.N.U. ca urmare a problematici a dezarmării, a acte de violentă şi de distru­ în Secretariatul Federal pen­ în producţie şi specializarea în ropa sînt indivizibile, salutlnd sebit ce revine Organizaţiei
politice şi de securitate al unui raport al secretarului ge­ arătat el, trebuie să pornească gere împotriva Senegalului". tru Afacerile Externe astfel de domenii, cum sînt : şi sprijinind tendinţele poziti­ Naţiunilor Unite ca instrument
Adunării Generale a O.N.U. neral, U Thant, privind conse­ de la influenţa pe care o au Prezentata de statele Burundi, In cadrul convorbirilor, des­ petrochimia, construcţiile de ve actuale de dezvoltare a ra­ important şi necesar al cola­
continuă dezbaterile la punc­ cinţele spiralei înarmărilor. armele nucleare şi alte arme Sierra Lcone şi Somalia, re­ făşurate într-o atmosferă prie­ maşini, electronica, automati­ porturilor 1n Balcani, cele borării internaţionale, păcii şi
tul — „Consecinţele sociale Lulnd cuvlntul, reprezentan­ de distrugere în masă asupra zoluţia „cere Portugaliei, pe tenească, cordială, de deplină ca, lărgirea bazei de materii două părţi consideră că întă­ securităţii In lume. Ele au a­
$i economice ale cursei înar­ tul României, ambasadorul vieţii economice şi sociale a de altă parte, să permită fără înţelegere şi Încredere reci­ prime şi altele. rirea în continuare a colabo­ preciat pozitiv rezultatele ce­
mărilor şl cheltuielilor milita­ Corneliu Bogdan, a relevat ur­ popoarelor, asupra păcii şi se­ întlrziere poporului din Gui­ procă, cei doi preşedinţi au e- Ceî doi preşedinţi au evi­ rării egale în drepturi, bilatera­ lei de-a XXVI-a sesiuni a A­
le şi multilaterale, la nivel gu­
re şi efectele lor profund dă­ genţa si oportunitatea între­ curităţii lumii. Cilînd date e­ neea—Bissau să-şi exercite lectuat un schimb de păreri denţiat, de asemenea, necesi­ vernamental şi neguvernamen­ dunării Generale a O.N.U. şi,
unătoare asupra păcii şi secu­ dificatoare dîn raport privind dreptul la autodeterminare şi privind promovarea In conti­ tatea ca, prin dezvoltarea şi în primul rlnd, repunerea Re­
rităţii în lume". După cum prinderii unor noi şi intense amploarea inimaginabilă a independentă". Documentul a nuare a prieteniei şi colaboră­ intensificarea contactelor si tal a înţelegerii, încrederii şi publicii Populare Chineze în
se ştie, această problemă a eforturi, de către toate ţările. cheltuielilor militare, reprezen­ fost elaborat pe baza raportului rii dintre Republica Socialistă colaborării dintre instituţiile respectului reciproc Intre toa­ drepturile sale legitime la
te statele din Balcani — la ca­
tantul român a subliniat că comisiei speciale a O.N.U. care România şi Republica Socia­ si organizaţiile ştiinţifice, teh­ re România si Iugoslavia, prin O.N.U., ca singurul reprezen­
nice şî culturale, dintre orga­
spirala înarmărilor este incom­ s-a deplasai în Senegal in listă Federativă Iugoslavia, nele de presă şi alte mijloace activitatea si politica lor iubi­ tant legal al întregului popor
patibilă cu progresul econo­ cursul verii trecute, după o dintre Parlidul Comunist de informare în masă şi prin toare de pace. îşi aduc con­ chinez, pentru care România
Lucrările celui de-al ll-lea mic, politic şi social normal trupelor portugheze din Gui­ Român şi Uniunea Comunişti­ Întărirea legăturilor directe tribuţia — ar constitui un a­ şi Iugoslavia s-au pronunţat cu
serie de atacuri
armate
ale
fermitate şi care are o însem­
lor din Iugoslavia, problemele
al naţiunilor.
port însemnat la procesele po­
Jn încheiere, vorbitorul a neea—Bissau asupra teritoriu­ actuale ale relaţiilor interna­ dintre acestea, să se aprofun­ zitive actuale de pe continent, nătate islorică şi constituie o
deze cunoaşterea reciprocă a
lui senegalez.
Congres al P. C. German rului general U Thant ca pro­ ★ ţionale, precum si problemele valorilor spirituale $i a altor Ia stabilirea si stabilizarea re­ expresie a tendinţelor pozitiv*
sprijinit propunerea
secreta­
care se afirmă în viata inter­
mişcării comuniste şi munci-
laţiilor, a prieteniei, bunei ve­
realizări ale popoarelor celor
blema consecinţelor sociale NAŢIUNILE UNT TE 25 (Ager- loresti internaţionale. Ei s-au două ţâri. Totodată, ei au in­ cinătăţi si colaborării In Bal­ naţională contemporană. In a­
celaşi timp, ele consideră că
DUSSELDORF 25 (Agerpres). ta revendicativă a melalurgiş- şi economice ale cursei înar­ preş). — Consiliul de Securi­ informai asupra realizărilor, dicat să se întreprindă noi cani, la transformarea acestei este necesară realizarea depli­
— Corespondentă de la Pe­ tilor din landul Baden-Wur* mărilor să se afle în perma­ tate al O.N.U. s-a întrunit joi, succeselor şi dezvoltării vii­ măsuri pentru intensificarea regiuni într-o zonă fără arme nei universalităţi a O.N.U, prin
toare ale celor două ţări şi au
tre Stăncescu. In marea sală ttemberg. nenţă In ntenlia O.N.U., ur­ la cererea Marii Britanii, pen­ avut un schimb de păreri cu relaţiilor in zona de frontieră, nucleare primirea celor două state ger­
„Messehalle" din Dusseldorf a Pe ordinea de zi a Congre­ mi nd a se întocmi, din trei in tru a audia raportul reprezen­ acordînd o atenţie deosebită Cele două părţi şi-au reafir­ mane. R D.G, şi R.F.G., precum
început joi cel de-al II-lea sului figurează raportul Comi­ trei ani, studii în materie, spre tantului permanent al acestei privire la experienţa României colaborării pentru amenajarea mat deplina solidaritate şi şi a altor state care încă nu
Congres al Partidului Comu­ tetului director al P.C.G., ra­ a facilita înţelegerea completă tărî, Sir Colin Crowe, pe mar­ şi Iugoslaviei In opera dc con­ şi exploatarea turistică a re­ sprijinul activ fată de lupta e­ sint membre ale organizaţiei si
nist German. La Congres iau portul asupra proiectului de a efectelor cursei înarmărilor ginea acordului intervenit re­ struire a socialismului. giunii Porţilor de Fier. roică a poporului vietnamez şi îndeplinesc condiţiile prevăzu­
parte 606 delegaţi şi 245 invi­ leze ale Congresului P.C G , şi a stimula lupta pentru de­ cent Intre guvernul britanic şî a celorlalte popoare din Tndo- te prin Carta O.N.U, O condi­
taţi, printre care reprezentanţi discuţii pe marginea celor do­ zarmare generală şi totală. autorităţile rhodesjene. I. china împotriva agresiunii a- ţie fundamentală penlru ca
ai unor organizaţii democra­ uă documente şi alegerea or­ II. raericane. Ele consideră că, O.N.U. să-şî poată îndeplini cu
tice vest-germane, precum şi ganelor conducătoare ale par­ Preşedinţii Nicolae Ceauşescu pentru a se pune capăt războ­ succes misiunea care ti revine
delegaţii ale unor partide co­ tidului. şi Iosip Broz Tito au eviden­ In cursul schimbului de pă­ iului din Indochina, este nece­ o constituie participarea activă'x
muniste şi muncitoreşti. Din La primul punct al ordinii ţiat cu deosebită satisfacţie că reri privind situaţia internaţio­ sară retragerea neîntîrziată a a tuturor statelor membre la
partea Comitetului Central al de zi, a luat cuvînlul Kurt prietenia tradiţională româno- nală actuală s-au evidenţiat si tuturor trupelor S.U.A. şi alia­ soluţionarea problemelor vieţii
Partidului Comunist Român Bachman, preşedintele P.C. iugoslavă, întemeiată pe legă­ cu acest prilej identitatea sau ţilor lor de pe teritoriul Viet­ internaţionale.
Laosului şi
namului de sud,
participă o delegaţie alcătuită German, care a prezentat ra­ turile istorice dintre popoare­ marea apropiere a poziţiilor Cambodgiei, ceea ce va crea Preşedinţii Nicolae Ceauşescu
din tovarăşii Leonte Răutu, portul Comitetului director al le celor două ţâri şi pe lupta lor şi punctelor de vedere ale ce­ condiţii pentru o soluţie poli­ şi Iosip Broz Tito au convenit
membru al Comitetului Exe­ partidului. pentru independenţă naţională lor două părlî privind pro­ tică în conformitate cu in te ­ ca guvernele celor două ţâri
cutiv al C.C. al P.C.R., şi Apoi, delegaţii la Congres şî progres social, cunoaşte blemele esenţiale ale relaţiilor resele şi voinţe popoarelor să se consulte în mod regulat
Ştefan Andrei, membru suple­ l-au ales în unanimitate pe astăzi, în condiţiile construirii internaţionale. S-a constatat, vietnamez, laoţian şî khmer. asupra problemelor internaţio­
Max Reîmann ca preşedinte de societăţii socialiste în Româ­ de asemenea, caracterul ac­ nale şi de interes comun.
ant al G C. al P.C.R, nia şi Iugoslavia, o înflorire tual al poziţiilor şi aprecierilor Părţile susţin ferm propune­
onoare al P.C. German.
Congresul a adoptat o re­ Lucrările Congresului conti­ continuă, multilaterală. fundamentale cuprinse în co­ rile în şapte puncte ale Gu­
zoluţie de solidaritate cu lup­ nuă. Ei au apreciat că în perioa­ municatul comun, publicat cu vernului Revoluţionar Provizo­
riu al Republicii Vietnamului
da cnre a trecut de la întîlni- prilejul întîlnirîi celor doi pre­ de Sud, convinse că ele repre­
rea de la Brdo-Kranj din 3—4 şedinţi de la Brdo-Kranj. zintă o bază reală pentru gă­ Secretarul general al Parti­
noiembrie 1970, colaborarea Preşedinţii Nicolae Ceauşescu sirea unei soluţii paşnice echi­ dului Comunist Român, Nicolae
Ceauşescu, şi preşedintele U­
Mitingul prieteniei bilaterală între Republica So­ mat hotărlrea Republicii So­ tabile. niunii Comuniştilor din Iugo­
şj Iosip Broz Tîto au reafir­
cialistă România şi Republica
Socialistă Federativă Iugosla­ cialiste România şi a Republicii Exprimlndu-şî îngrijorarea slavia, Iosip Broz Tito, au e­
fectuat un schimb de păreri
chino - vietnameze via, Intre Partidul Comunist Socialiste Federative Iugosla­ în legătură cu continuarea cri­ privind relaţiile dintre Partidul
zei din Orientul Apropiat, cele
Român şi Uniunea Comunişti­ via de a dezvolta, pe baza
lor din Iugoslavia s-a amplifi­ principiilor independentei, su­ două părtî consideră că rezo­ Comunist Român şi Uniunea
PEKIN 2S (Agerpres). — Lulnd poate fi rezolvată numai dacă luţia Consiliului de Securitate Comuniştilor din Iugoslavia.
cuvlntul la mitingul prieteniei S.U.A. işl retrag trupele agresoa­ cat şi s-a îmbogăţii în conţi­ veranităţii, egalităţii în drep­ clin 22 noiembrie 1967 consti­ Dînd o înaltă apreciere dez-
ehlno-victnameze, organizat In re, dacă vor înceta să sprijine nut ; au devenit tot mai in­ turi, avantajului reciproc, ne­
cinstea delegaţiei de partid şi gu­ cliclle-marioneiă, astfel Inctt po­ tense şi mai fructuoase întilni- amestecului în treburile Inter­ tuie o bază reală pentru regle­ voliării rodnice a colaborării
vernamentale a R. D. Vietnam, poarele Indochinczc să-şl poată mentarea politică a conflictu­ tovărăşeşti, a prieteniei şi so­
premierul Ciu En-lai a relevat câ soluţiona problemele interne fără rile şi schimburile de păreri ne şî respectului mutual, re­ lui. Totodată, ele consideră că lidarităţii dintre Partidul Co­
poporul vietnamez s-a angajat In­ amestec străin. Popoarele din dintre reprezentanţii partidelor laţii de prietenie şi colabora­
tr-o luptă curajoasă Împotriva a- Vietnam. Cambodgla şl Laos sint re multilaterală cu ţoale ţările pentru a se instaura o pace munist Român şi Uniunea Co­
grcsorilor americani, obţlntnd vic­ stăplnele Indochinci. Ele şl numai şi guvernelor, ai instituţiilor, durabilă in Orientul Apropiat muniştilor din Iugoslavia —
torii strălucite. Vietnamul de ele au dreptul să hotărască In organelor şi organizaţiilor dc socialiste, cu celelalte state este necesar să fie soluţiona­ factor holărîlor al dezvoltării
nord socialist a adus o contribu­ treburile ţârilor lor. partid şi de stat, obşteşti şi ale lumii, indiferent de orîn-
ţie Irr.f.vrtantă la cauza revolu­ Primul ministru al R. D. Viet­ economice. Această colabora­ duirea lor socială, de a-şi adu­ tă problema palestinionă, In trainice a relaţiilor multilate­
ţionară antilmperialistă a popoa­ nam, Fam Van Dong, a menţio­ conformitate cu dorinţele şî rale dinlre cele două ţări —
relor din întreaga lume, a demon­ nat In cuvlntarea sa că succesele re, care reprezintă o afirmare ce şi în viitor contribuţia la năzuinţele naţionale ale popu­ eî au subliniat hotărlrea celor
strat că nu poate fi Infrlnt un revoluţiei chineze şl crearea Re­ elocventă a deplinei egalităţi apărarea şî întărirea păcii, la
popor care luptă pentru salvarea publicii Populorc Chineze — ţară soluţionarea paşnică a proble­ laţiei palestiniene. două partide de a proceda $i
naţională, oriclt dc puternic ar fi In care trăieşte un sfert din popu­ în drepturi a două ţări socia­ Cele două părţi constată cu în viitor, în spîrilul prieteniei
duşmanul. In continuare, premie­ laţia lumii — reprezintă un eve­ liste suverane şi a bunei ve­ melor Internaţionale, la conso­ şi respectului reciproc. la
rul chinez a denunţat politica niment cu o uriaşă semnificaţie, cinătăţi, se caracterizează lidarea destinderii şi înţelege­ îngrijorare că încordarea rela­
promovată dc S.L'.A., care refu/.A rii intre state. ţiilor dinlre India şi Pakistan, schimburi dc păreri, la studie­
să răspundă la propunerea In care a transformat China Intr-un printr-un înalt grad de înţe­ inclusiv problema refugiaţilor, rea reciprocă a experienţei în
şapte puncte a G.R.P. din Repu­ stat socialist cu o industrie mo­ legere. încredere şi stimă re­ Cele două părţi apreciază cu construcţia socialistă şi perfec­
blica vietnamului dc Sud. El a dernă şi cu o agricultură dezvol­ ciprocă. satisfacţie că în situaţia inter­ reprezintă o sursă de pericol ţionarea relaţiilor sociale so­
arătat că problema lndochlneză tată. naţională, acţuală se.afirmă Lot pentru pace. Ele îşi exprimă
In colaborarea dintre cele speranţa că va fi găsită o so­ cialiste, precum şi pentru sti­
două ţări au fost obţinute re­ mai puternic forţele socialis­ luţie paşnică, de natură să ducă mularea dezvoltării în conti­
mului, democraţiei şi păcii, nă­
zultate importante în domeni­ zuinţele popoarelor şi ţârilor la normalizarea relaţiilor în a­ nuare a colaborării dintre or­
ile politic, economic, cultural, ceastă zonă. în interesul păcii. ganizaţiile de partid locale, in­
MOSCOVA. — Nikolai nîug, au apreciat favorabil e­ MOSCOVA. — La Moscova a început un simpozion tehnico-ştiinţific, al transportu­ pentru păstrarea şî întărirea stitutele ştiinţifice şi aItete.
Podgornli. preşedintele Pre­ voluţia relaţiilor economice privind utilizarea maşinilor electronice de calcul, in condu­ rilor, consular şi în zona de independentei naţionale, pen­ A fosl relevat rolul ţărilor In numele Partidului Comu­
zidiului Sovietului Suprem al bilaterale, subliniind, totoda­ cerea economiei naţionale, organizat cu participarea firmei frontieră, al agriculturii şi tru reducerea decalajului între nealiniate care se afirmă toi nist Român şi, respectiv, al U-
U.R.S.S.. a primit, la 25 no­ tă, posibilităţile existente vest-germane „Siemens". După cum menţionează agenţia ţările în curs de dezvoltare si mai mult ca o puternică for­ nîunii Comuniştilor din Iugo­
iembrie. delegaţia Adunării pentru diversificarea şi lăr­ TASS, aceasta este prima manifestare desfăşurată In cadrul economiei apelor, turismului, cele dezvoltate, pentru Înţele­ ţă a luptei pentru independen­ slavia, secretarul general al
Federale a R.S.F. Iugoslavia, girea lor. A fost discutată, de acordului de colaborare lehnico-stiintifică semnat recent de sănătăţii şa. Au fost încheiate gere şi colaborare internaţio­ tă, eliberare naţională, propă­ Partidului Comunist Român şi
condusă de Marian Breţeli, asemenea, posibilitatea unor Comitetul de stat pentru $tiin ţă şi tehnică al U.R.S S şi fir­ noi acorduri, convenţii şî alte nală bazată pe egalitate în şire economică a ţărilor în preşedintele Uniunii Comuniş­
vicepreşedintele adunării, ca­ acţiuni economice iugoslavo- ma „Siemens". înţelegeri bilaterale. De ase­ drepturi, lupta împotriva impe­ curs de dezvoltare, pentru pro­ tilor din Iugoslavia s-au pro­
re face o vizită in U.R S.S. vest-germane in ţările in menea. s-au înregistrat pro­ rialismului, colonialismului, movarea unor relaţii de ega­ nunţat şi cu acest prilej pen­
In cadrul convorbirilor au curs de dezvoltare; s-a con­ grese însemnate in dezvolta­ neocolonialismului, politicii de litate Intre state si însănătoşi­ tru dezvoltarea şi promovarea
fost abordate probleme ale venit ca modalităţile de cola­ rea colaborării directe între agresiune, de dominaţie şî «­ rea atmosferei internaţionale, in continuare a relaţiilor cu
dezvoltării colaborării dinii e borare în ţările în curs de organizaţii de masă şî obşteşti, mestec în treburile interne ale pentru progres social, pace si toate partidele comunisle si
cele două ţări. dezvoltare să fie elaborate BERLIN. — Valabilitatea a­ WASHINGTON. — Un cu­ între organe locale de partid altor state. colaborare între popoare. muncitoreşti, pe baza princi­
de instituţii corespunzătoare cordului comercial în vigoa­ tremur de pămînt de inten­ şi de stat. Cei doi preşedinţi Preşedinţii Nicolae Ceauşescu în cursul convorbirilor, pre­ piilor independentei şi colabo­
SANTIAGO DE CHILE. — iugoslave şi vest-germane. re între Republica Democrată sitate ridicată s-a produs au recomandat extinderea a- şi Iosip Broz Tito constată că şedinţii Nicolae Ceauşescu şi
Continulndu-şi vizita in Chi­ Germană şî Suedia a fost ceslor forme de colaborare în ultima perioadă s-au inten­ Iosip Broz Tilo au subliniat rării egale in drepturi, respec­
reciproce,
tului $i încrederii
le, primul ministru al Cubei. prelungită şi pe anul 1972. miercuri în apropierea coas­ menite să contribuie Ia o mai sificat contactele directe şi dîn nou că înfăptuirea dezar­ solidarităţii internaţionale, ne-,
Fidel Castro. a fost oaspetele in urma înţelegerii prealabile tei vestice a Insulei Amchit- bună cunoaştere şi apropiere schimburile de vederi dintre mării generale şi totale, alit amestecului în treburile inter-'
muncitorilor din mai multe CADRAN a celor două părţi. RD.G. ka. Agenţia Reuter precizea­ reciprocă. şefii de state şi guverne din nucleare cit şi convenţionale, ne ale nliora şi a dreptului
localităţi miniere, aflate în ză că este a treia mişcare Preşedinţii Nicolae Ceauşescu diverse ţări, ceea ce reprezin­ răruîne în continuare o sarci­ fiecărui parlid de a-şi elabora
apropierea oraşului Ranca- exportă în Suedia produse şi Iosip Broz Tîto au dat o de­ tă o contribuţie la promova­ nă deosebit de importantă şi de sine stătător şi în mod
qua, înlre care şi centrul de GENEVA. — La Geneva a ale industriei metalurgice şi seismică majoră survenită in osebit de înaltă apreciere re­ rea destinderii şî la normali­ acută în fata comunităţii inter­ creator, pe baza marxism-lenî-
extracţie şi prelucrare a cu­ avut loc şedinţa Comitetului chimice, bunuri de consum. această zonă după experien­ zultatelor obţinute în dezvol­ zarea raporturilor internaţio­ naţionale şi că rezultatele de nîsmului, politica sa internă $î
prului — mina „El Tenien- pregătitor al Conferinţei in­ Exporlurile Suediei in R.DG. ţa nucleară subterană efec­ tarea şi diversificarea relaţii­ nale şi deschide posibilităţi pînă acum ale negocierilor de externă. în conformitate ru
te" — cea mai mare exploa­ terparlamentare pentru coo­ tuată de S.U.A. la 6 noiem­ lor economice şi au evidenţiat pentru soluţionarea paşnică a dezarmare, deşi au fost înche­ condiţiile din propria ţară. Eî
tare cupriferă la zi din lume. perare şl securitate în Eu­ cuprind oţel, hîrtie, celulo- că gradul înalt de creştere a problemelor internaţionale ac­ iate unele acorduri internaţio­ îşi exprimă convingerea că pe
ropa. Reuniunea, desfăşurată ’/.ă ş.a. brie. schimbului de mărfuri — care tuale, pentru dezvoltarea con­ nale tn acest domeniu, care au aceste baze este posibilă dez­
BELGRAD. — Emil Ludvl- sub preşedinţia deputatului în anul 1972 va atinge valoa­ tinuă a colaborării intre state. fost apreciate pozitiv, nu răs­ voltarea unei colaborări fruc-
gher. membru al Consiliului român Mihai Levente, pre­ rea de aproximativ 150 mili­ Ei şi-au exprimat convingerea pund aşteptării popoarelor, cu luoase si edificarea unilăţii
Executiv Federal al R.S.F. şedintele Grupului roman al oane dolari, depăşindu-se nive­ că soluţionarea problemelor atlt mai mult cu cît se conti­ partidelor comunislc şi mun­
Iugoslavia, şi Erhard Eppler. Uniunii interparlamentare, lul prevăzut in acordul comer­ actuale dîn lume reclamă par­ nuă cursa înarmărilor, inclusiv citoreşti egale în drepturi,
ministrul cooperării economi­ membru al Comitetului Exe­ BONN. — Gustav Heinemann. preşedintele Republicii cial de lungă durată pentru ticiparea activă a tuturor ţă­ experienţele nucleare subte­ ceea ce ar constitui n puter­
ce al R.F. a Germaniei, aliat cutiv al Uniunii, a examinat Federale a Germaniei, a primit delegaţia Comitetului organi­ anul 1975 —, lărgirea însem­ rilor mari, mijlocii si mici, rane. nică contribulie la întărirea
intr-o vizită la Belgrad, au problemele legale de pregă­ zaţiilor de tineret din U.R.S.S., care face o vizită in R.F G., nată a cooperării şî speciali­ ceea ce constituie calea efica­ Ei consideră că singura cale socialismului ca proces mon­
purtat convorbiri cu privire tirea Conferinţei. acloptind la inviUitia organizaţiei „Tinerii socialişti". zării In producţie, încheierea ce pentru asigurarea şi întări­ pentru eliminarea primejdiei dial.
la colaborarea iugoslavo- măsuri menite să asigure Delegaţia sovietica de lin erei va vizita o serie de mari Convenţiei privind înfiinţarea rea păcii, promovarea colabo­ unui război nuclear nimicitor
vest-germană. Cei doi miniş­ desfăşurarea ei tn bune con­ oraşe din R.F.G. şi va avea Intîlnîri cu reprezentanţi ai Consorţiului bancar româno- rării internaţionale $i apărarea este interzicerea folosirii ar­ Ei au subliniat rolul pe care
îl au in zilele nonshe
clasa
tri, informează agenţia Ta- diţii. unor organizaţii vest-germane de tineret. iugoslav, precum şi colabora­ intereselor legitime ale tuturor melor atomice, încetarea pro­ munciloare, masele largi, po­
rea tehnîco-ştiinţîfică conferă popoarelor. ducţiei şî lichidarea totală a poarele de pe toate continen­
stabilitate relaţiilor economi­ Cei doi preşedinţi au subli­ stocurilor existente, cărora tre­ tele în lupta pentru progres şî
ce şi creează condiţii favora­ niat cu satisfacţie că procesul buie să li se acorde o impor­ democraţie, penlru indepen­
tantă priori tară. Sînt necesare,
CHILE Fuzionarea partidelor DIN LUM EA CAPITALULUI bile pentru dezvoltarea conti­ de destindere, colaborare si denţă naţională si dezvollare
nuă. multilaterală a acestora. înţelegere între statele euro­ de asemenea, măsuri pentru economica, socială, progresis­
totală a armelor
pene, Ia care Republica So­
interzicerea
E\primîndu-şi marea satis­ cialistă România şi Republica bacteriologice şi chimice, a tu­ tă, precum şi însemnătatea
social-democrat şi radical Şom erii — victim e facţie pentru faptul că lucră­ Socialistă Federativă Iugosla­ turor mijloacelor de distruge­ participării acestora la soluţio­
rile de construire în comun a via aduc o contribuţie activă, re în masă. narea problemelor de bază ale
vieţii internaţionale.
şi
Sistemului hidroenergetic
SANTIAGO DE CHILE 25 — cial-democrat. Intr-o declara­ ale valului de scum pete de navigaţie de la Porţile de înregistrează progrese conti­ Republica Socialistă Româ­ Parlidul Comunist Român şl
nui. Ei consideră că recunoaş­
Corespondentul Agerpres, Eu­ ţie făcută unui redactor al Fier au intrat în faza finală, terea caracterului definitiv al nia şi Republica Socialistă Fe­ Uniunea Comuniştilor din Iu­
gen Pop, transmite ; Două Ziarului „El Siglo", Arcalaus In numeroase ţări occiden­ lă fată de nivelul lunii februa­ cei doi preşedinţi au dat o graniţelor şi inviolabilitatea a­ derativă Iugoslavia se pronun­ goslavia îşi reafirmă convin­
dintre partidele care fac par­ Coroner, membru în conduce­ tale au continuat să crească, rie 1971 — anunţă ziarul înaltă apreciere activităţii cestora, precum şî respectarea ţă pentru înfăptuirea unor mă­ gerea privind necesitatea dez­
te din Frontul Unităţii Popu­ rea radicală, subliniază că a­ In ultimele săptămîni, preturi­ „Financial Times". Cele mai muncitorilor, tehnicienilor şi integrităţii teritoriale a tuturor suri practice parţiale de dez­ voltării unei colaborări pe ba­
lare din Chile, Partidul social- supra problemei fuzionării ur­ le la diferite articole de larg accentuate creşteri s-au inre- inginerilor români şî iugoslavi ţărilor europene reprezintă armare. cum sînt: îngheţarea ză de egalilalc in drepturi cu
democrat şi Partidul radical, mează să se pronunţe acum consum. gislrat la carne, lactate, ouă şi care au contribuit le realiza­ premisa indispensabilă a aces­ şi reducerea bugetelor milita­ partidele şi mişcările revolu-
au ho tar î t să fuzioneze. Actul convenţia naţională a partidu­ Aslfel, preturile la produse­ peşle. Principale victime ale rea înainte de termen a aces­ tui proces. re ale tuturor statelor; renun­ , lionare, socialiste, democratice,
ţarea Ia efectuarea de mane­
prin care ia fiinţă noua for­ lui. O procedură asemănătoare le alimentare au crescut în valului de scumpele sini miile tui mare obiectiv — exemplu Cele două părţi si-au expri­ dc eliberare, cu toate forţele
maţiune politică — Partidul va avea loc şi în Parlidul so­ Marea Britnme, în noiembrie de familii de şomeri, pensio­ al cooperării cu succes şi al mat convingerea că ratificarea vre militare pe teritoriile al­ nnliimperialiste. Cele două
creării
tor state, interzicerea
radical-socialist — a fost sem­ cial-democrat. a.c., cu aproximativ 5.5 la su­ narii şi salariaţii cu lefuri bunei vecinătăţi — care are o apropiată a acordurilor dintre de noi baze militare şî a am­ partide îşi exprimă sprijinul şi
nat de Carlos Morales Abarzua, mici. mare însemnătate pentru eco­ U.R.S S. si R.F.G., dintre R P. plasării de noi arme nucleare deplina lor solidaritate cu a­
preşedintele Partidului radical, In cel mai mare oraş al Sta- nomiile naţionale ale celor do- Polonă şi R.F.G. ar influenţa pe teritorii străine ; lichidarea ceste forte $i salută succesele
si de Luîs Fernando Uengo, lelnr Unite, New York, cos­ uâ ţâri şi prin care s-au îmbu- favorabil evoluţia pozitivă a bazelor militare străine, retra­ şi victoriile lor în lupta împo­
secretarul general al Partidu­ tul gazelor naluralc a crescul nătălit radical condiţiile de situaţiei dîn Europa. La aceas­ gerea trupelor în interiorul triva imperialismului, colonia­
lui social-democrat. cu 12,5 la sulă. Aceasla n | navigaţie în acest sector al ta contribuie acordul realizat graniţelor naţionale; crearea lismului, a tuturor formelor de
In documentul de constitui­ airas aulomal scumpirea ener­ I Dunării. Subliniind importanţa asupra Berlinului occidental, de zone denuclearizale în di­ dominaţie străină, pentru liber­
tate, pace, democraţie şi pro­
re a noului partid se arată că giei electrice şi a termoficării. I acestui obiectiv, preşedinţii au tratativele dintre RD.G. şî ferite părţi ale lumii i desfiin­ gres social.
hotărlrea lor de a fuziona re­ Din ianuarie viilor, un mare ! convenit să participe la festi­ R.F.G., precum şi tratativele ţarea blocurilor militare ş.a.
prezintă faza finală a exami­ număr de apartamente ale vitatea ce va fi organizată cu dintre R.S.C. şi R.F.G. Ele a­ Părţile sprijină convocarea ★
nării conceptelor ideologice oraşului vor fi afectate dc prilejul încheierii lucrărilor, cordă, de asemenea, importan­ unei conferinţe generale de Evidenliind cu satisfacţie bi­
ale radicalilor şi social-riemo- scumpirea chiriilor. prevăzută pentru primăvara a­ tă normalizării relaţiilor din­ dezarmare cu participarea tu­ lanţul bogal al rezultatelor ob­
craţilor chilieni, constatindu-se, Ziarul vest-gei m,iu „General nului 1972. tre cele două state germane, turor statelor lumii. ţinute în dezvoltarea relaţiilor
cu acest prilej, identitatea te­ Anzeiger1' publică, fă» ind un Ei apreciază favorabil conti­ participării lor cu drepturi de­ Ceî doi preşedinţi au subli­ româno-iugoslave şi apreciind
zelor fundamentale. „Cele do­ bilanţ pe o perioadă mai înde* nuarea activităţii organelor şi pline la viata internaţională si niat că progresul economic al pozitiv consultările şi schim­
uă partide au hotărit să fuzi­ lungală, dale privind i.re>tc- organizaţiilor interesate ale in organizaţiile internaţionale. Urilor în curs de dezvoltare, burile de informaţii şi de pă­
oneze — se arată în documen­ ren preţurilor in R.F. a Germa­ celor doua târî în legătură cu Preşedinţii Nicolae Ceauşescu reducerea şî eliminarea deca­ reri înlre reprezentanţi con­
tul respectiv — intr-o singu­ niei In articole de primă ne­ folosirea complexă pe mai de­ şî Iosip Broz Tito consideră că lajelor dintre acestea şi ţările ducerilor de partid şi de stat,
ră organizaţie, care să repre­ cesitate, precum $i ia retribu­ parte a potenţialului hidro­ s-au creat condiţiile pentru dezvoltate constituie o cerinţă preşedinţii Nicolae Ceauşescu
zinte ideologic nu numai acti­ irea serviciilor comunale şi dc energetic comun al Dunării. pregătiri mai intense in vede­ esenţială a păcii şi progresului şi Iosip Broz Tilo au conve­
vul ambelor organizaţii, ci şi transport în intervalul 1951 — Preşedinţii Nicolae Ceau$escu rea convocării Conferinţei pen- general. nit ca partidele, guvernele şi
vaste sectoare cetăţeneşti, 1971. In a^caslă perioadă pre­ şi Iosip Broz Tîto, apreciind l ru securitate şi colabo- Partea iugoslavă a informat toii ceilalţi factori corespunză­
progresiste, hotărîtoare în pro­ turile la produsele alimentare pozitiv rezultatele obţinute rarp europeană la care partea română despre rezulta­ tori din cele două ţări să ac­
cesul istoric revoluţionar pe nu crescul cu 50 In sulă, laxe­ pînâ în prezent, au subliniat să participe cu drepturi egale tele înlîlnirii de la Lima a gru­ ţioneze în continunare cu ho-
caro îl Irăieşle tara". le pentru încălzire şi energie 'ră există încă posibililăli ne­ -— în toate fazele de pregătire pului celor 77 de ţări, la caro lărire pentru întărirea priete­
Imcdial după re s-a făcut electrică — cu 84,6 In sută, folosite pentru intensificarea, şi desfăşurare — toate ţările au fost examinate problemele niei şi colaborării multilate­
cunoscut actul de creare a no­ chiriile — de aproape trei ori, Îmbogăţirea şi di versificarea europene, precum şi S.U.A. şi dezvoltării. Ambele părţi au rale româno-iugoslave. in in­
Canada. Cele două părţi
sînl
ului partid, la Cai'taqena a a­ ANGLIA. — Recent la Rochester a avut loc o demonstraţie a iar laxele pentru transportul colaborării româno-iugosla ve. de acord că ar trebui să se relevat importanţa celei de-a teresul popoarelor român şî
vut loc o plenară lărgilă a muncitorilor de aici, impotriva şomajului. Demonstraţia muncito­ orăşenesc — cu 70 la sulă. In Ei au evidenţiat în mod deo­ treacă cît mai curînd si fără III-a sesiuni a Conferinţei Na­ iugoslave, al cauzei socialis­
rilor din Rochester se inscrie printre acţiunile, tot mai numeroase felul acesta. în ansamblu, cos- ţiunilor Unite pentru Comerţ
conducerii Partidului radical, ale muncitorilor, pentru dreptul la muncă. lul vieţii e crescut, în ultimele sebit importanţa promovării în condiţii la consultări multila­ şî Dezvoltare — U.N C.T.A D. mului şî păcii.
In fotografie: Aspect de la demonstraţia muncitorilor din Ro- terale la Helsinki, penlru exa­
la care s-n dezbătui şi proble­ chcster. două decenii, in R F. a Ger­ conlinuare a relaţiilor econo­ minarea problemelor concrete România, care este ea în­ Timişoara
ma fuzionării cu Partidul so­ maniei, cu peste 57 la sulă. mice şi au relevat necesitatea în legătură cu convocarea con­ săşi in curs de dezvoltare, 24 noiembrie 1971.
Redacţia şl administraţia zlarulol i Deva, ilr. Dr. P. Groza or. 35. Telefoane or. 123 17 şl 115 88. — Tfparnl i întreprinderea poligrafica Deva.