Page 89 - Drumul_socialismului_1971_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI <B Nr. 5 233 • SIMBATA 27 NOIEMBRIE 1971

Treptele afirm ării

L-am rugat pe Gheorghe § gama că, pentru a-t a- procedeze lo fel. Aceasta
Secăluş, secretarul comite­ ifunge din urmă pe ceilalţi, fiindcă aşa-i dictează con­
tului de partid al Exploată­ are de străbătut un drum ştiinţa de comunist, iar in
rii miniere Vulcan, să-mi presărat pe alocuri cu bo- al doilea tind işi dă seama
prezinte pe unul dintre cei lovăniş. Cineva chiar f-a că fără ridicarea cadrelor
mai buni şefi de brigadă. spus i „Vrei să fii miner, din brigadă — care (ca şi
Secretarul m-a privit oare­ pune osul ta bătaie !“ Şi-a el, cu ani in urmă) vin aici
cum nehotărtt, tar după cf- însuşit el îndemnul, dar, să înveţe o meserie — mun­
tevn momente de meditaţie pe lingă energia de care ca lui n-ar valora nimic.
a spus ; ' dispunea, Teodor Moldovan La mină unii oameni vin,
— Vreţi să spuneţi cel şi-a dat seama că e nevoie alţii pleacă. Cei care vin
mai bun dintre cei buni. şi de cunoştinţe. A început sint tineri nepricepuţi. Cei
Apoi a continuat i — fn timpul liber — să care pleacă o jac fie că sint
— In exploatarea noastră promovaţi intr-o altă mun­
Darea de seamă pe perioa­ şantiere, nelndepllnlrea unor de-1 exigenţa şl autoexigenţă sint mulţi şefi de brigadă, că, fie că pleacă pur şi sim­
da unul an de zile a prilejuit sarcini de producţie, sustrage­ noastră de comunişti ? Am lă- fiecare işi aduce contribu­ plu (se mai intîmplă şi asta).
o profundă analiză a activi­ rea de materiale de ia locurile cut o regulă din automultu- ţia la realizările pe care Cert este că ambele catego­
tăţii comitetului de partid al de muncă etc. „Nouă, comu­ mire şi superficialitate. înce­ le doblndim zi de zi, lună A FI COMUNIST rii dau bătaie de cap şi lui
Grupului de şantiere „Valea niştilor, nu ne poate fi Indife­ pând de la unii muncitori, şefi de lună în subteran. Moldovan. In locul celor
Jiului", o reliefare concretă, rent cum lucrează şl cum se de brigadă, maiştri şi pînâ la Pină la urma m-a pus in DE OMENIE care pleacă, brigadierul pri­
în spirit crllio şl autocritic, a comportă cei din preajma noas­ director. Nici tovarăşii din co­ legătură cu un tinăr sub meşte alţi tineri nefamilia­
muncii desfăşurate, a succese­ tră’ — au spus vorbitorii Ma­ mitetul de partid nu au mani­ 30 de ani, cu expresia feţei rizaţi cu munca, cărora ca
lor repurtate, dar mai ales a rin Dragu şi Nlcolae Ştelănică. festat mal multă responsabili­ dură şi colţuroasă, de par­ şi lui li s-a vorbit in ter­
(neajunsurilor semnalate, In Să avem mai multă grijă de tate, mai multă exigenţă, s-au că ar fi împrumutat ceva prindă din cărţi cit mai meni clogioşi despre munca
scopul eliminării lor. Din darea oameni, de modul In care-şi în­ lăsat în cursa unora dintre din însuşirile rocii subtera­ multe, să pătrundă tainele de miner. La primele greu­
de seamă prezentată de tova­ deplinesc sarcinile profesiona­ noi care n-am urmărit decit ne. Tot aşa ii e şi vorba : mineritului. După un, timp tăţi, inerente oricărui înce­
răşul Dumitru Slancu, secreta­ le, de viaţa lor socială. Să planul şi ciştigul personal şi nerolunjită, boZoudnoqsâ. Se a devenit ajutor de miner, put, ei vor să plece. Moldo­
rul comitetului de partid pe vedem la angajaţi şi altceva mal puţin ciştigul general — exprimă însă clar şi precis. apoi, după alte eforturi van studiază pe fiecare in
grup, a reieşit munca plină de declt dacă-şi fac sau nu dato­ calitatea lucrărilor". — Vin din părţile Bistri­ conjugate, 'miner. Iată-l azi parte, caută „să le intre In
abnegaţie şl dăruire a con­ ria la locurile lor de muncă. Alţi vorbitori, între care ţei şi am pornit de la vago­ şeful unei brigăzi — aşa suflet14 povestindu-le despre
structorilor din Valea Jiului, Să fim mal apropiaţi de el, maistrul Dumitru Ciobescu, su­ netar... Acum sint şef de cum afirmă secretarul co­ el şi despre alţi mineri, fa­
pusă în slujba dezvoltării ur­ să-i ajutăm şi să le pretin­ dorul Marin Bădescu şl Insta­ brigadă. mitetului de partid — din­ miliar izindu-i cu mediul, cu
banistice a acestui colţ de ţa­ dem să muncească aşa cum se latorul Valentin Cîrstoiu, au Mai mult n-am putut tre cele mai bune... munca.
ră, slrgulnţa şl personalitatea recomandat comitetului de par­ a Şefa de formaţie Maria Ma nea din cadrul secţiei de unt scoate de la el. Cind a au­ Cum a ajuns Teodor Există, in acest sens, e-
se
Slmcria
numără printre cele mal harnice şl con­
I.C.I.L.
unor comunişti — a unor mun­ tid, activului său, să manifes­ ştiincioase muncitoare. zit despre ce e vorba, a Moldovan pe această treap­ xcmple elocvente. Cind ti­
nerii au venit in minQ, nu
citori de nădejde —, dar au te mai multă grijă pentru sa­ Foto : V. ONOIU căutat un prilej să plece, A tă ? Întrebarea este pe cft toţi erau prea ineîntaţi; ve­
fost puse în evidenţă, aşa cum tisfacerea doleanţelor salaria­ rămas insă secretarul şi de simplă, pe alit de com­ deau numai partea grea a
era si firesc, în deplin spirit de Adunări ţilor, penlru creşterea conşti­ ceilalţi ortaci ai săi, care plicată. Simplă fiindcă in muncii de miner. Moldovan
■principialitate, unele lipsuri inţei lor politice şi profesiona­ l-au zugrăvit în toată ple­ mod cert omul nu se poa­ a avut chiar de furcă cu
manifestate, au fost preconi­ le, în mod deosebit a tinere­ nitudinea lui. aceştia. Dar ortacii au ur­
Teodor Moldovan — căci
zate măsuri concrete de lichi­ de dări de tului, să la atitudine fermă, fă­ despre el este vorba — a te afirma declt prin muncă cat treaptă cu treaptă, şi
dare a lor in termenul cel mal ră rezerve, împotriva neajun­ Oaspeţi dragi venit la exploatarea din asiduă, in mijlocul unui co­ acum se afirmă din plin in
scurt posibil, surilor şl indisciplinei, să a­ Vulcan cu ani in urmă. I lectiv care-i îndrumă pas cadrul brigăzii. Ortacii lui
Majoritatea din membrii ac­ seam ă în dopte metode eficiente în a­ s-a spus că minerii ciştigă cu pas euolufia. Complica­ povestesc cum la o lucrare
tivului de partid prezonţl au gitaţia vizuală şl în desfăşura­ bine, locuiesc fn aparta­ tă, deoarece drumul spre de deschidere se cerea ma­
combătut cu tărie carenţele din rea învătâmîntului de partid. HUNEDOARA. De curînd. Pionierii celor două şcoli mente confortabile. N-au afirmare nu e lucios ca re grabă. O perioadă de
activitatea comitetului de par­ Adunarea activului comite­ elevii şl pionierii de la au primit un oaspete de greşit cei care i-au spus asfaltul. Te pîndesc pe timp ei au dus o adevăra­
tid, legate Îndeosebi de stilul organizaţiile tului de partid al Grupului de Şcoala generală nr. 9 din seamă, pe tovarăşul Aron toate acestea La Vulcan parcurs curbele, povlrnişu- tă competiţie cu timpul, bă-
defettuos de muncă, de tole­ şantiere „Valea Jiului" a ma­ Hunedoara au avut ca oas­ Draghin, maistru la lami­ l-au intimpinat magistrale­ rile, pe care dacă nu le Mnd o sută metri în loc de
rarea unor abateri, de controlul nifestat exigenţă şi fată de al­ peţi pionierii de la Liceul norul bluminq 1 300 din le cu sutele de blocuri mo­ treci rămii cu multe trep­ 70 cit era norma stabilită•
şi îndrumarea nesatitsfSeătoare de partid te probleme care frînează bu­ nr. 2 din Deva. Prieteniile cadrul Combinatului side­ derne iar in mină era te in urmă. Mă gîndesc la caracteri­
a muncii politice pe şantiere, nul mers al activităţii. Mem­ s-au legat repede. Toi atît rurgic Hunedoara. care asurzit de angrenajul maşi­ In afară de aceste consi­ zarea făcută de secretarul
repercutată negativ. în calita­ brii activului au recomandat de repede a fost înjghebat Ie-a povestit despre felul nilor care mişunau peste deraţii, în spatele lor se comitetului de partid şl la
tea unor lucrări, in ne’indepli- comitetului de partid să fie un frumos şl original pro­ cum a Snvătot „carte", cum tot. S-a interesat şi de eî$-, ascund faptele vii, palpabi­ calificativul de bun organi­
mirea exemplară a sarcinilor mai exigent în întreaga-! acti­ gram pionieresc din care a pătruns in tainele mese­ tiguri. Toiul era adevărat le. Căci dacă Teodor Mol­ zator dat brigadierului. In­
de protducţle. Fără tenmă de cere. Comitetul de partid are vitate ; să-şi intensifice mun­ nu au lipsit clntecele „Sîn- riei de electrician, despre — minerii conştiincioşi ciş- tr-adevăr, faptele îl situea­
reproş, unii participanţii la dis­ mai întti această misiune. Nu­ ca de educaţie în rîndul 1em zorii noi", „Mulţu­ satisfacţiile ce le aduce tigau bine... L-au pus vago­ dovan este un produs al ză pe Teodor Moldovan
cuţii au făcut referiri, -concre­ mai astfel oamenii vor sim­ membrilor de partid, al mim din inimă partidu­ munca. Au fosi prezentate netar. Munca din jurul lui colectivului in care a cres­ printre cei mai buni dintre
te la murtca unor membri ai ţi aproape umărul comunişti: tuturor comuniştilor, să de­ lui", „AI partidului drag meseriile ce pot fi învăţa­ devenea pe zi ce trece o cut, el şi-a dat seama — ca cei mai buni.
comitetului de partid al co­ lor, al organizaţiei lor revo­ termine conducerea şantie­ nume", „Drag pămint ro­ te în cadrul Grupului şco­ fascinaţie. Trecuse o lună, şef de brigadă — că la
mitetului de direcţie, şi-au ex­ luţionare". rului să se ocupe cu mai mânesc", Interpretate de co­ lar de pe lingă combinatul două şi Moldovan şi-a dat rindul lui este dator să CORNELIU BUDA
pus punctul de vedere perso­ Faplul că documentaţiile teh­ multă răspundere de califica­ rurile reunite ale celor hunedorean.
nal — nu 'lipsit de importanţă nice ale unor lucrări întîrzie rea şi policalificarea salariaţi­ două şcoli, sub conduce­ Inttlnirea a fost un ade­
— pentru succese mal-/substan­ peste măsură, că nu se asigură lor, de reducerea fluctuaţiei, rea profesoarei Elisabeta vărat schimb de experien­
ţiale In viitor. din timp frontul de lucru al prin asigurarea unor condiţii ţă între pionierii celor
„Rezultatele munclU-construc- altor lucrări, că se lucrează mai bune de muncă şl de via­ Babicl. Spectacolul a fost două unităţi, din discuţiile
torilor din Valea JiiuTui sînt de multe ori în salturi — ne- tă lucrătorilor, de buna gos­ presărat cu versuri, cînte- purtate pe marginea activi­ fducăm elevii in
considerabile — au spus comu­ glijlndu-se calitatea —, că se podărire a materialelor, de or­ ce, ghicitori, glume prezen­
niştii Marin Dragu, $ef echipă trece prea uşor peste unele a­ ganizarea muncii pe fiecare tate de Cornelia Goian, Iu- tăţilor desfăşurate Ia nivel
zugravi la şantierul Vulcan, bateri disciplinare — iată alţi şantier, la flecare Ioc de mun­ llana Berceanu. Elena Mo- de detaşamente, unităţi şl
ling. Dumitru Ţurnă, -directorul factori de indisciplină a mun­ că, raru, Erlca Szekely (din De­ în cercurile pe materii, des-
Grupului de şantiere „Valea cii aduşi în discuţie de unii Constructorii Văif Jiului se prinzîndu-se preţioase în­
Jiului", Jng. Dumitru. Albescu, vorbitori. însuşi directorul Gru­ mtndresc cu realizările înre­ va) şl Carollna Vlaicu, Ma- văţăminte. tradiţiilor artei noastre populare
şeful sectorului I.P.SÎP. — dar pului de şantiere „Valea Jiu­ gistrate în acest an. Dar, aşa rloara Olteanu. Maria Feş-
pe noi, In calitate de comu­ lui", ing. Dumilru Ţurnă, a trebu­ cum le stă bine comuniştilor, teu (din Hunedoara). M. CONSTANTINESCU
nişti, nu trebuie să ne carac­ it să recunoască o apreciabilă ei şi-au exprimat nemulţumi­
terizeze laudele uşoare, auto- parte din lipsurile aduse In rea faţă de cit au realizat, raa- Educaţia prin muncă şi toate că este destul de uni­ gfitîrea specificul ni zonei Ha­
mulţumirea, cl spiritul de exi­ discuţie. „Este deficienta noas- nifestîndu-şi hotărîrea de a pentru muncă a tinerei ge­ tară în privinţa artei popu­ ţegului. Important este însă
gentă şi autoexigenţă, dorinţa Iră a luluror, a mea personal, munci mal cu spor, de a ob­ neraţii constituie o condiţie lare, totuşi imaginaţia vie a faptul că fetele lucrează cu
de mai mult şi mai bine, de că am ajuns in situaţia să o­ ţine succese tot mai substan­ primordială in formarea vii­ localnicelor a dus la apariţia multă plăcere şî rtvnă. In
auto depăşire. Succesele se cu­ prim lucrările la un bloc (13 ţiale. Spiritul lor de principia­ Prin munca torilor cetăţeni, participant! unui mare număr de modele. felul acesta am reuşit să con­
fecţionăm un mare număr de
nosc, sini apreciate ca atare, Vulcan — n.n.) penlru a-i re- litate. combativitatea sinceră, activi la opera de desăvârşi­ Intre acestea cele mai multe feţe de masă, prosoape, şer­
dar să vedem ce nu arr^ reali­ consolida temelia. Această ne- deschisă, afirmaţiile directe la re a construcţiei societăţii so- le-am colectat din satele Sil- vetele etc.
zat din oe ne am propus, să permisă superficialitate trebuie ceea ce le-a frînat sporul ac­ cişliste multilateral dezvolta­ vaşu de Sus şi de Jos. Aici.
luăm măsuri speciale, concre­ să dispară definitiv din munca tivităţii — lată mărturii grăi­ patriotica a sâtenilor te. Aceştia trebuie să fî.e, în în ornamentaţia Încăperilor se Din dăruirea cu care . Iu-*
te, de Îmbunătăţire a muncii". noastră. Ne-am mulţumit să toare în această direcţie. Se acelaşi timp, oameni cu un folosesc mult prosoape, tin- crează stnt convinsă că mul­
Pe bună dreptate au fost re­ fim inspectori ocazionali, să aşteaptă numai transpunerea larg orizont spiritual, aşa dee, în care domină culorile te dintre fetele pe care le
marcate, In tendinţa vădită de întrebăm de la distanţă dacă lor în fapte. Şi constructorii DEVA. In acest an. lo­ maluri, construirea, repara­ cum arăta secretarul general roşu şi negru, modelul pro- conduc, la absolvire se vor
din
priu-zis fiind compus
a le lichida, unele aspecte dis­ lucrurile merg bine, să ne mul­ nu obişnuiesc să se dea în­ cuitorii satelor şl comune­ rea şl întreţinerea de dru­ al partidului în expunerea la încadra în secţiile de arti­
ciplinare cum ar fi : absenţele ţumim cu răspunsuri formale, vinşi. Munca lor, de loc uşoa­ lor din judeţ au muncit cu muri. construirea de trotua­ plenara C.C. el P.C.R., dar şi flori stilizate. In altă parte, zanat ale cooperativelor meşr
memolîvate, întlrzierile de la să nu anticipăm repercusiuni­ ră, si asperităţile vremii i-au deosebită hărnicie la exe­ re şi poduri, marea majori­ cu temeinice cunoştinţe prac­ la Ocolişu Mare, predomină teşugăreşti din judeţ. Un
serviciu, calitatea slabă a unor le, Aşa e uşor să conducem învăţat dîrjî, activi, temerari. cutarea unor lucrări de în­ tate a acestor lucrări fiind tice. doar negrul. Din această zo­ exemplu concludent II consti­
Pornind de îa acest dezide­
tuie absolventa de anul tre­
fost aduse
nă au
costume
lucrări, fluctuaţia accentuată pe — din fuga maşinii I Dar un- DUMITRU GHEONEA diguire şl consolidări de executate din materiale rat am căutat ca la orele populare şl fete de masă cu­ cut, Ileana BIrlea, pe care
prqcurate pe plan local. Pe de atelier pe care le con­ sute în modele ce ilustrează am întîlnit-o recent, cu pri­
judeţ. în sate şl comune duc să sădesc în sufletul e­ figuri geometrice. lejul unei vizite, la coopera­
s-au efectuat lucrări de în­ levelor mele dragostea pen­ tiva „Retezatul", ca salarială
In munca noastră din ate­
lungime de
diguiri pe o s-au taluzat tru munca fizică, pentru arta lier a urmat apoi perioada a acestei unităţi. Conducerea
PROGRAMUL DE EDUCAŢIE SOCIALISTĂ Li ACTiUKE 156,9 mii mp maluri, s-au noastră populară, trezîndu-!e cînd s-a trecut la executa­ cooperativei are doar cuvin­
139,5
km.
te de laudă Ia adresa muncii
rea cusăturilor de către ele­
construit 221 km şi s-au puternice sentimente patrio­ .şi comportării sale. Faptul că
tice. Pentru aceasta le-am a­ ve. La început a fost mai
reparat 2 384,2 km drumuri, rătat şi explicat în mai multe greu, dar cu timpul s-au elevele au posibilitatea să.
(Urmare din pag. 1) S-a format aici un colectiv ţa, Elena Susan, Mariana — Nu vă spune nimic can­ au fost construiţi 277.7 mp ore, la începutul anului şco­ obişnuit, întrucit mareo ma­ înveţe meseria de -artizan in
de redacţie care şi-a luat în Romcea, loan Văcaru, Ion titatea mică de produse rea­ trotuare, 672,5 ml poduri. lar, diverse modele de cusă­ joritate a elevelor sînt de la şcoală oferă în acelaşi timp
Ci ţi dintre salariaţii fabricii, primire, cu responsabilă ma­ Bordeanu, I. Grccu — primul lizate ? 628 podeţe şl altele. Cele turi naţionale (pe costumele, sat, fiind oarecum familiariza­ avantajul ca atunci cînd sa
comunişti sau fără de partid, turitate, sarcina încredinţată. colectiv organizat să susţină, — ? I mai bune rezultate au fost prosoapele etc. procurate per­ te cu lucrul pe care-l aveau încadrează în producţie sl>
nu s-au regăsit printre eroii Inginera Zamfira Huţa, res­ prin jurnalul vorbit al emisi­ loan Socaciu cheamă o obţinute de către locuito­ sonal), în special din zona de executat. Ceea ce a fost se poată califica intr-o pe
emisiunilor locale alături de ponsabila colectivului, găseş­ unilor, chemarea spre împli­ practicantă. Pe Lia Pop. atît de bogată a Haţegului, cu adevărat mai greu s-a do­ rioadă extrem de scurtă.
cei mai harnici şi destoinici te zilnic cîteva minute pen­ nirea înaltelor trăsături ale — Ştii să lucrezi Ia maşi­ rii comunelor Vaţa de Jos. dezvoltîndu-le în acest sens vedit obligativitatea de a
muncitori, maiştri şi ingineri, tru ca faptele culese din sec­ omului societăţii noastre so­ nă I Iată, de la ora 9 la 11, Zam, Balşa. Dobra. Bălţa, gustul pentru frumos. Eleve­ munci melodic, să compună LAURA LORI TABACU
ori printre sutele de partici­ ţiile fabricii să îmbrace o cialiste. \ Crişcior, Teliucu Inferior. le au putut observa cu acest ele înşele modele, contri­ prolesor-maistru la Liceul
panţi la ampla acţiune pa­ formă redacţională care să dumneata treci în locul to­ Gurasada, lila. prilej că în zona Haţegului, cu buind, la rtndul lor, la tmbo- Haţeg
triotică organizată In agricul­ atragă plăcut atenţia audito­ varăşei Borza. încearcă să fo­
loseşti maşina la întreaga ei
tură I Citi nu au primit tu riului. Mariana Roncea s-a „Tovarăşi, capacitate.
emoţie mulţumirile pe care aclimatizat bine pe „postul"
colectivele secţiilor în care de crainic, iar dactilografa medita^ I" La ora 11,00 cantitatea de RECITAL
lucrează le adresau, prin in­ Elena Susan nu-şi dezminte piese injectate era de 16 kg.
termediul emisiunilor, pentru înclinaţiile în asigurarea în­ Aproape de două ori mai DE POEZIE
dăruirea şi abnegaţia cu care registrării şi transmiterii pro­ Inginerul loan Socaciu, şe­ mult decît în primele două N ic i o u n ita te economică
răspundeau chemărilor I Poa­ gramelor în cele mai bune ful secţiei mase plastice, tre­ ore. PATRIOTICA
te numai acei — puţini la condiţii tehnice. Harnică, cum cu de cîteva ori pe lingă ma­ înainte de sfîrşitul senim-
număr, e drept — care şi-au s-a dovedit mereu în cei-a- şina de injecţie în preajma buluî I, la „Panoul ruşinii",
ascuns privirile cînd şi-au au­ proape 20 de ani de cînd lu­ căreia nu se afla nici un o­ instalat chiar în dimineaţa a­ DOBRA. Căminul cultural
zit numele printre cei certaţi crează în fabrică, Elena Susan perator. Aşteptă cinci minu­ celei zile în hala maşinilor, fo ca lă să nu greueze b u g e tu l din Dobra a găzduit un re­
cu disciplina, nu aşteaptă cu a găsit în transmiterea emisi­ te, zece. începu să-şi piardă apăru o caricatură. Doricăi cital de poezie patriotică
liresc interes emisiunile sta­ unilor locale o preocupare răbdarea. In sfîrşit, apare ope­ Borza nu i-a fost greu să se organizat de către Centrul
ţiei de amplificare. voluntară căreia ii acordă ratoarea Dorica Borza. recunoască. Cuvintele ce În­ judeţean de îndrumare a
creaţiei populare şl mişcă­
La fiecare sfîrşit de decadă responsabilitatea unui adevă­ — De ce nu folosiţi maşi­ soţeau caricatura îi aprinseră
programele locale le aduc rat comunist. na la capacitatea ei ? însă obrajii de ruşine. „To­ cu d e fic ie n ţe le p ro p rii rii artistice de masă. In j
prezenţa unui mare număr
veştile aşteptate din întrece­ — Mă ocup de peste patru — Păi, acum am fost du­ varăşi, meditaţi 1 Iată cit se de cetăţeni si elevi a( Şco­
rea muncii şi nu-i emisiune ani de transmiterea emisiuni­ pă... saci. Dar am folosit ma­ poate pierde Intr-o lună prin lii generale din localitate,
în care $S nu se vorbească lor, dar înainte le organizam şina la maxim. nefoloslrea Ia maximum a au citit din creaţiile tor
despre o secţie sau alta, des­ săptămtnal. De cînd ne-am Cînd s-a verificat, Insă, timpului de lucru*. Valoarea (Urmare din pag. 1) stocuri mari de materii prime şi produselor realizate de eco­ poeţii Aurelian Sîrbu, Eu­
pre o echipă sau formaţie de angajat însă să ne unim e­ cantitatea de piese injectate, produselor pierdute în cele şl materiale. Din Alte motive nomia locală. Deşi s-au luat o gen Evu, Ion Radu igna şi
lucru, despre fapte care apro­ forturile pentru a deveni un operatoarea n-a mai avut glas două ore. raportată la o lună, Un balast greu, pentru mul­ se acumulează stocuri mari de serie de măsuri în acest sens, Eugen Sefer.
pie toi mai mult colectivul colectiv al onoarei şi demni­ în faţa celor 6 kg de produ­ se ridica la 100 000 lei. te întreprinderi locale, 11 con­ produse finite. La 1 noiembrie, nu s-a făcut atît cît este posi­
de
bil şi necesar. Producţia
fabricii chimice de acel nu­ tăţii, ştiu că ceea ce fac aici se realizate în primele două Apelul: „Tovarăşi, medi­ stituie imobilizările nejustifica­ industria locală avea imobili­
cleu unit ce va putea fi ca­ e o contribuţie modestă dar ore de muncă. taţi...* se adresa, de fapt, tu­ te de mijloace circulante, a­ zări de mijloace circulante de var gros de la I.I.L. Brad e
racterizat prin onoare, dem­ sigură la împlinirea Idealului turor oamenilor din secţie. .Şi ceastă întrerupere costisitoa­ 12 987 000 lei. Nu contestăm fost planificată cu beneficii,
nitate muncitorească, abnega­ propus. — De cînd lucraţi ca opera­ este doar una din formele re a procesului normal de cir­ faptul că aceasta problemă re­ dar aduce mari pierderi. Co­
ţie, dăruire în muncă, cinste, O contribuţie modeslă, dar toare ? vii, oportune, ale muncii po- culaţie a valorilor materiale. tine atenţia direcţiei judeţene voarele produse la I.f.L. Hu­ „TRIBUNA
coreclitudine. sigură. O aduc Elisabeta Hu­ — De trei ani. litîco-educallve. Sub pretextul unor „supape de şi a conducerilor de între­ nedoara se realizează cu pier­ TÎNĂRULUI
siguranţă1' pentru cazuri de prinderi, dar măsurile luate deri, deşi ar trebui să fie ren­
pentru rezolvarea ei n-au dat tabile. Sînt alte produse care
forţă majoră se acumulează COMUNIST"
roadele aşteptate. La 30 iunie se planifică chiar cu pierderi
fără să mal vorbim despre
DEVA. Continutnd acţiunile
se cunoştea că In industria lo­ din cadrul „SăptăniInU cărţii
cală existau imobilizate mij­ faptul că unele întreprinderi de soclal-polltlce pentru tinerei'1,
A u t o m a t i z a r e a t r a n s• loace circulante de peste 10 gospodărie comunală încearcă Joi, In sala Liceului „Dece­
sâ-si sporească rentabilitatea
p o r t u l u i în s u b te ra n milioane lei. Pînă acum aceste pe alte căi decît eforturi pro­ nal" din Deva, tineri din u-
nllăţlle economice şl Institu­
imobilizări au crescut cu 2,5 prii. ţiile municipiului au realizat
LUPENI. In cabina dispe­ milioane lei faţă de 30 iunie Ar fi bine ca aspectele a­ uii Interesant schimb de opi­
nii pe tema „Programul par­
cerului de la mina Lupenl şi cu 1,76 milioane lei fată de mintite să constituie un serios tidului — program de num-
a apărut de curînd un 1 octombrie 1971. In sectorul îndemn pentru toate conduce­ cA vl de viaţă comunista a li­
nei ei generaţii".
tablou luminos, pe care Acţiunea s-u desfăşurat
sint reprezentate simbolic comercial, imobilizările în măr­ rile unităţilor economice loca­ 6Ub forma de „Tribună a tt-
principalele trasee de trans­ furi şl ambalaje însumează le, care Lrebuîe să analizeze cu nArulul comunist", unde ti­
port din subteran, dotate circa 18 milioane lei. Aceasta toată competenta modul cum neri ca Vaslic lonescu —
secretarul comite­
muncilor,
cu benzi transportoare. Pe este o situaţie care trebuie şe realizează indicatorii finan­ tului U.T.C. de Ia Encrgo-
acelaşi tablou, dispecerul analizată cu toată răspunderea ciari de plan pe anul în curs monţaj Mintia, economistul
poate observa în orice mo­ în fiecare unitate economică Si rezervele care trebuie valo­ Gheorghe Râceu de ia Auto­
baza Deva, eleva Maria Sur­
ment modul de funcţionare rificate pentru creşterea ren­ cel de la liceul pedagogic,
a celor două complexe me­ şi care impune ca In acest tabilităţii şi a eficientei eco­ inginerul Saltar Emil de la
DlrccţlA P.T. Te.,
Gheorghe
canizate. precum şl orice sfîrşit de an să se acjione2e nomice. In acest sens trebuie Crişan — merceolog la
defecţiune a benzilor trans­ competent pentru introducerea să-şi spună cuvîntul adunările I.J.C.O.O.P., muncitoarea Urs
portoare. întreaga cantitate de dări de seamă ale organi­ Elena de la fabrica dc nas­
de cărbune deversată In si­ tuturor valorilor materiale în zaţiilor de partid, viitoarele a­ turi şl arhitectul Eugen Ccr-
nuşcA au arătat pe larg pre­
lozuri fiind cîntărită auto­ circuitul economic normal şi dunări ale salariaţilor $i ce­ ocupările lor, şl-au exprimat
mat. eficient. Volumul mare de lorlalţi factori din unităţi. Şi ataşamentul faţă dc progra­
mul educaţional elaborat dc
După cum nc informa imobilizări de mijloace circu­ în aceste puţine săptămtni secretarul general al Parti­
ing. Constantin Tcodores- lante, la care se adaugă şi al­ dului Comunist Homin, au
cu. şelul serviciului tehno­ care au mai rămas pînâ la fi­ răspuns la Întrebările tineri­
lor din sală.
te lacune, a determinat spo­ nele anului se poate face mult,
logic al minei, sînt in curs Iiuîlnirca s-a Încheiat cu un
de execuţie şi alte lucrări rirea cheltuielilor neeconomî- dar mai ales se pot asigura recital de poezie patriotică,
susţinut de membrii ccuaclu-
de automatizare, care vor coase in comerţ, industrie lo­ condiţii avantajoase pentru lui liiurar „Albatros" al ele- I
asigura funcţionarea in bit­ cală şi alte sectoare. sporirea rentabilităţii in vii­ vilor (lin municipiul Deva. i
; ne condiţii a Instalaţiilor O altă problemă deosebit de tor şi penlru creşterea venitu­ OCTAVIAN BOGDAN j
; de transport. secretar al Corn elului i
importantă o constituie renta­ rilor care trebuie să ajungă in municipal Deva al U.T.C. j
bilizarea tuturor activităţilor buget.