Page 9 - Drumul_socialismului_1971_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!

ANUL XXIII. Nr. 5 233 JOI 4 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI -< 30 BANI

Preocupat in pcrmaocii(A de ridicarea calificării sale profesio­
nale, strungarul Gheorghe Stoica, din cadrul atelierului mecanic
al mlnot Barza, obţine zl dc zi noi succese, cnrc II fac cioate.
PLENARA COMITETULUI CENTRAL Bilanţul rodnic pe 10 luni

în indusfria hunedoreană
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN

Expresie a hotărîrii

Miercuri. 3 noiembrie, au început lucrările Plenarei Co­ rectori ai instituţiilor de invâţâmînt superior din Capitală şi In cursul dupâ-amrezii au început dezbaterile pe margi­
mitetului Central al Partidului Comunist Român. din ţară, conducători ai Consiliului Culturii şi Educaţiei So­ nea expunerii prezentate de secretarul general al partidului. colectivelor muncitoreşti
Plenara are la ordinea de zi: Programul P.C.R. pentru cialiste, ai Ministerului Vnvâţâmintului, ai unor instituţii de Au luat cuvîntul tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Co­
îmbunătăţirea octivitâţii ideologice, ridicarea nivelului gene­ artă şi cultură, ai uniunilor de creaţie, directori de teatre, mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R.,
ral al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru scriitori, muzicieni, artişti plastici, oameni de ştiinţă, redac­ vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Mircea Maliţa, minis­
aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza princi­ tori şefi ai presei centrale, ai presei literar-artistice, directori trul învâţâmîntului, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comite­ de a îndeplini exemplar
piilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. de edituri, lucrători in domeniul cinematografiei şi radiotele- tului judeţean Maramureş al P.C.R., llie Verdeţ, membru al
La lucrările plenarei iau parte — ca invitaţi — şefi de secţii viziunii Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al
la Comitetul Central, membri ai Colegiului Central de Partid, A fost aprobată componenţa Comisiei pentru elaborarea P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Aurel prevederile cincinalului
miniştri, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, cadre din proiectului de hotârîre a plenarei, constituită din tovarăşii Baranga, dramaturg, llie Râdulescu, secretar al Comitetului
conducerile Frontului Unităţii Socialiste, Uniunii Generale a Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Miu Dobrescu, losif Uglar, municipal Bucureşti al P.C.R., Constantin Dâscâlescu, prim-
Sindicatelor, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Vasile Potop, Zaharia Stancu, Ştefan Voicu. secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., Paul Nicu- .# Intensificarea activităţii economice a determi­
Producţie, Uniunii Tineretului Comunist, Consiliului Naţional Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al lescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului nat în luna octombrie depăşirea tuturor indicatorilor
a) Femeilor, ale consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate Partidului Comunist Român, a prezentat Ezpunerea cu pri­ Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Dudaş, prim- de plan.
maghiară şi germană, secretarii cu probleme de propagandă vire (a Programul Partidului Comunist Român pentru îmbu­ secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., Valter .# Valoarea depăşirilor cumulate reprezintă după
ai comitetelor judeţene de partid, conducerile Academiei de nătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al Roman, directorul Editurii Politice, Mihai Gere, membru su­ 10 luni 195,2 milioane lei la producţia globală, a­
ştiinţe sociale şi politice şi Academiei „Ştefan Gheorghiu” cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi
pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. proape 230 milioane lei la marfă vîndută şi încasată,
partid, social-politice, economice şi administraţiei de stat, echităţii socialiste şi comuniste. Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. continuă. peste 1 400 lei pe salariat la productivitatea muncii.'

încheierea bilanţului pe 10 substanţiale înregistrate la
luni în industria hunedoreană producţia de fontă, oţel, lami­
nate, produse chimice, mate­
se înscrie în contextul vieţii
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU economice .şi sociale a jude­ riale de construcţii etc.
ţului nostru ca un fapt cu
Intensificarea
ansamblului
Prin
deosebite
semnificaţii
valoarea realizărilor înregis­ activităţii productive a deter­
minat sporirea valorii depăşi­
trate la toţi indicatorii, prin rilor de plan la toţi indicato­
intensitatea activităţii econo­
cu privire la Programul P.C.R. pentru imbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general mice desfăşurate în întreprin­ rii. Aslfcl, după 10 luni de
întrecere, în industria judeţu­
deri. bilanţul pe 10 luni re­
prezintă o puternică expresie lui se consemnează depăşiri de
195,2 milioane lei la produc­
a hotărîrii colectivelor munci­
al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră toreşti din judeţul nostru de ţia globală, aproape 230 mili­
marfă
oane lei la producţia
a îndeplini exemplar prevede­
vîndută şi încasată, peste I 400
rile planului cincinal adoptat Iei pe salariat la productivita­
recent de Marea Adunare Na­ tea muncii.
pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste ţională. pentru economia naţional!
Sînt deosebit de valoroaee
Efectul însufleţitor al acti­
vităţii politice desfăşurate de realizările suplimentare obţi­
organizaţiile de partid din în­ nute la sortimentele de bază
Stimaţi tovarăşi. capătă o tot mai mare însem­ nită pentru făurirea socialis­ Succese de seamă au fost întregii lări şi în lărgirea ori- besc tn mod concludent de- treprinderi s-a materializat ale industriei judeţului După
Transformările revoluţionare nătate. mului în patria comună. obţinute în aceşti ani în do­ zontului general de cunoaşte- spre dezvoltarea cercetării, a în luna octombrie într-o evi­ 10 luni, se consemnează depă­
din societatea contemporană, După cum se ştie, o dată cu Aceste schimbări se reflectă, meniul învăţămlntului, ştiinţei, re. Iată cîteva date care vor- activităţii ştiinţifice. dentă intensificate a eforturi­ şiri de 85 500 tone cărbune net,
j'nclusîv cele petrecute in ţa­ trecerea la înfăptuirea planu­ de asemenea, şi în faptul că literaturii şi artei care au cu­ lor colectivelor de muncă pen­
ra noastră, marile schimbări lui cincinal 1971—1975, Româ­ mai mult de 50 Ia sută din noscut, de asemenea, maiî DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢI! DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA tru îndeplinirea şi depăşirea 253 tone fier în minereu mar­
din viaţa internaţională şi u­ nia a intrat intr-o nouă etapă forţa de muncă activă lucrea­ schimbări. Revoluţia culturală, sarcinilor de plan, superioare fă, 2 265 tone cocs, 22 818
riaşa revoluţie tehnico-ştiinţifi- a evoluţiei sale economico- ză în industrie şi în celelalte începută o dată cu instaurarea 1938 1970 tone fontă, 31 413 tone oţel,
că mondială produc mutaţii sociale — etapa făuririi socie­ ramuri neagricole, iar în puterii oamenilor muncii, s-a Numărul unităţilor de cerceta­ lunilor precedente. Ca urma­ 10 700 «tone laminate finite,
radicale in gindirea maselor tăţii socialiste multilateral dez­ cursul acestui cincinal forţa desfăşurat cu succes. re ştiinţifică 5t 303 re, în cea de-a 10-a lună a 140 tone produse din mase
largi de oameni ai muncii, au voltate. Am vorbit în cîteva de muncă ce va continua să Total personal din unităţile de primului an al cincinalului, plastice, 9 320 mp dale mo-
puternice repercusiuni asupra rînduri despre caracteristicile lucreze în agricultură se va Este cunoscută starea de cercetare ştiinţifică 5 000 37 000 planul producţiei globale s-a zaicate, 9 500 mc prefabricate
întregii dezvoltări economico- acestei etape noi şi nu doresc reduce la circa 40 la sută. Ca înapoiere în care se găsea realizat in proporţie de 103,5 din beton şi alte produse.
sociale a umanităţii. să mă opresc acum (a acesle urmare a avintului puternic al România in timpul regimului la sută, la marfă vîndută si Este meritorie contribuţia
Se poate afirma, fără nici o probleme. Voi menţiona nu­ întregii economii naţionale, a burghezo-raoşieresc. precum si Dar în afară de cifre, care sociale şi politice, care este încasată 100,9 Ia sută. iar la deosebită pe care numeroase
rezervă, că trăim o epocă in mai faptul că în noile condi­ crescut continuu venitul naţi­ moştenirea grea pe care am sini prin ele însele grăitoare, chemată să joace un rol im­ productivitatea muncii 101,9 la
care dezvoltarea tumultuoasă ţii de dezvoltare a ţării noas­ preluat-o în această privinţă. trebuie menţionat că astăzi aciî* portant în întreaga activitate colective o aduc şi de această
a forletor de producţie care tre activitatea ideologico-edu- onal care in 1970 s-a realizat Pentru partidul şi statul nos­ vitatea ştiinţifică joacă un rol ideologică şi educativă din sută Sînt demne de consem­ dală la depăşirea prevederilor
dinamizează întregul progres cativă devine o puternică for­ in proporţie de peste 60 la su­ tru socialist s-au impus ca o de mare însemnătate în asigu­ România. nat în acelaşi timp depăşirile planului.
social esle tot mai mult ţă, că formarea omului nou, tă în industrie. Aceasta a per­ necesitate obiectivă lichida­ rarea progresului rapid al eco­
determinată de avlntul ştiin­ cu o înaltă conştiinţă socialis­ mis atlt alocarea unor însem­ rea rapidă a acestei situaţii, nomiei româneşti. Voi menţiona, de asemenea,
ţei, al cunoaşterii umane tn tă, cu un laig orizont de cul­ nate mijloace materiale şî fi­ înfăptuirea într-un timp cît Au cunoscut, de asemenea, cîteva date privind creaţia li-
general. Producţia de bunuri tură reprezintă un factor de nanciare în scopul reproducţi­ maî scurt a măsurilor menite o puternică dezvoltare ştiin­ lerar-artîstică, îndeosebi tn ce
materiale, care înregistrează prim ordin în întreaga activi­ ei socialiste lărgite, al creşte­ să ducă la ridicarea nivelului ţele sociale ; nu de mult a fost priveşte literatura, teatrul, mu­ 0 acţiune care reclamă maximă urgenţă
o puternică dezvoltare, şi acti­ tate de transformare revoluţio­ rii avuţiei naţionale, cît şi re­ de cultură al întregului popor. înfiinţată Academia de ştiinţe zica, cinematografia.
vitatea ştiinţifică de lărgire a nară a societăţii, de edificare partizarea unei părţi însemna­ Încă de atunci — şi viata a
orizontului cunoaşterii — la­ a socialismului şi comunismu­ te din venitul naţional pentru confirmat acest fucru — apă­ T A B E L
turi esenţiale, inseparabile ale lui. fondul de consum. Pe această rea cu toată claritatea că dacă
activităţii omului — exercită Pornind de Ia aceste consi­ bază s-a asigurat sporirea con­ nu vom reuşi să lichidăm sta- privind dezvoltarea culturii <I creaţiei literar-artistice
o puternică înrlurire asupra derente, plenara Comitetului tinuă a veniturilor oamenilor jca de înapoiere culturală, să TREIERATUL
conştiinţei sociale a tuturor Central al partidului este che­ muncii, care în cincinalul creăm cadrele necesare de Nr. unitatea
popoarelor. mată să analizeze activitatea 1966— 1970 au fost de circa specialişti şi de muncitori pen­ crt. Indicatori de măsură 1938 1970
Masele populare înţeleg tot polilico-ideologică şi educati­ 2.5 ori mai marî decît în cin­ tru toate domeniile de activi­
mai mult rolul hotăritor pe vă, să stabilească măsurile ne­ cinalul 1951—1955 tate, însăşi dezvoltarea econo- 1. — Teatre şî instituţii
care il au în procesul produc­ cesare In vederea îmbunătă­ Pentru a Înţelege mai bine mică-socială a tării nu se va muzicale TRIFOLIENELOR
ţiei materiale şi spirituale, in ţirii acestei munci, ridicării ei putea înlăptui cu succes. — unităţi număr 18 143
întreaga dezvoltare a socie­ la nivelul cerinţelor noii e­ preocuparea partidului şl sta­ — spectatori ş» auditori mii. 1.6 12,0
tăţi? contemporane. In acest tape de dezvoltare în care a tului privind creşterea conti­ Sint cunoscute eforturile de­ 2. — Cinematografe
context, activitatea ideologică intrat ţara noastră, a uriaşe­ nuă a veniturilor oamenilor puse in direcţia aceasta. Ca — unităţi număr 338 6 275 In calendarul de termene al ale S.M A. să ia măsuri hotă-
şî politico-educativă de lârgî- lor schimbări din -lumea con­ muncii, voi menţiona un sin­ urmare, am ajuns astăzi la în- — spectatori mit. 41,4 198,7 Direcţiei agricole judeţene pri­ rîtc pentru terminarea grab­
Te a orizontului cunoaşterii temporană. gur fapt, şi anume că numai văţămîntul de 10 ani — care 3. — Cămine culturale, clu­ vind executarea lucrărilor a- nică a acestei acţiuni, urmă­
sporul veniturilor reale pe o va fi generalizat in următorii buri şl case de cultură număr grîcole de toamnă, intre alte­
persoană în 1975 faţă de 1970 2—3 ani — obligatoriu şi gra­ 4. — Formaţii artistice 3 467 7 744 le. sc prevede ca treieratul rind folosirea ta întreaga ca­
r e a l iz ă r il e r e g im u l u i n o str u va fi aproximativ egal cu în­ tuit pentru întregul tineret, la de amatori număr 3 500 24 543 trifolienelor să se ineheie pînă pacitate, pe bază de grafice,
tregul venii mediu anual pe o cuprinderea In învătămîntul 5. — Activitatea editorială la începutul lunii noiembrie a batozelor şi combinelor echi­
PE PLANUL DEZVOLTĂRII SOCIALE persoană realizat în primul liceal şi în şcolile profesiona­ a) titluri de lucrări a.c. Fireşte, dala fiind sca­ pate cu aparate de treier. Lu­
cincinal. le de meserii a celei mai mari total număr 2 300 3 879 crarea se află într-un stadiu
ŞI RIDICĂRII NIVELULUI DE CULTURA Toate marile realizări obţi­ părţi a tinerelului, la dezvol­ din care: dentă de cîteva zile, se pune total nesnlisfâcâtor în unităţi­
întrebarea : care este stadiul
le agricole din raza consiliilor
nute în domeniul dezvoltării tarea si diversificarea învălă- — lucrări originale număr 1 900 2 998 de realizare a acţiunii de tre­ intercooperatiste Haţeg. Câlan
AL POPORULUI economico-sociale, în ridicarea mîntuluî superior care poate — traduceri număr 400 881 iera re a trifolienelor ? şi Toleşli, existînd unele coo­
bunăstării materiale şi spiritu­ fi astăzi comparat cu cel din b) tiraj total mii. exempl. 8,0 59,3 La sfirşitul Junii octombrie,
ale a poporului, demonstrează ţările cele mai avansate. Cred din care: perative, cum sînt cele din
| Tovarăşi. cele maî înalte ritmuri de justeţea liniei generale mar- că este indicat să ne referim — lucrări originale mii. exempl. 6,5 40.7 în cooperativele agricole ră­ Silvaş, Unirea. Ciula Mare. Vîl-
Analiza activităţii polilico- creştere economică. xist-leninîstc a partidului nos­ în această privinţă la unele — traduceri mii. exempl. 1,5 18,6 măsese de treierat lucerna şi celc, Bretea Slreiuiui, Bâieşti
educative trebuie făcută in Dezvoltarea impetuoasă a tru care a ştiut să aplice ade­ date comparative spre a înţe­ 6. — Biblioteci publice trifoiul destinate producerii etc care, deşi au suprafeţe
strinsă legătură cu mersul forţelor de producţie, diversi­ vărurile generale la condiţiile lege mai bine eforturile depu­ — unităţi număr 3 100 8 142 de seminţe de pe o suprafaţă mari destinate producerii se­
construcţiei noii societăţi In ficarea şi perfecţionarea pro- se si marile schimbări ce s-au — volume existente mii. exempl. U 47,6 de circa 000 hectare, ceea ce minţelor, nu au trecut încă
general. Numai aşa vom pu­ ducliei materiale precum şi concrete din ţara noastră, să produs in domeniul învăţămîn- 7. — Ziare, reviste şl alte reprezintă peste C0 la sulă In executarea treieratului. Se­
tea înţelege mai bine atlt suc­ amplasarea raţională a noilor asigure mersul ascendent at luluj şi culturii în tara noas­ publicaţii periodice oin prevederile planului. rioase râmîncri în urmă se
cesele, cit Şi neajunsurile care unităţi industriale şi social- construcţiei socialiste. tră. — tiraj anual mii. exempl. 650 1 333 Există numeroase unităţi in constată, de asemenea, la
s-au manifestat în activitatea culturalc pe teritoriul ţării au 8. — Muzee care, datorită organizării ju­ C.A.P, Mârtineşli. Berîu, Gu-
noastră în anii făuririi orln- produs mari schimbări în DEZVOLTAREA ÎN VAŢAMlNTULUI — unităti număr 83 293 dicioase a muncii, întreaga rasada, Pcşlişu Mare .şi în
dujrîi socialiste. structura socială a României. — vizitatori mii 875 8 772 cantitate de sămîntă se a- nlle unităţi.
După cura se Ştie, în anii Aceste schimbări se reflectă număr de elevi şi studenţi 9. — Radio şl televiziune flâ decuscutată şi înmagazi­
construcţiei socialiste, poporul in caracterul nou al clasei Nr. crt. 1938/1939 1970/1971 — abonamente radio nată. Printre cooperativele a- Deoarece trifolienele sînt
român a obţinut succese isto­ muncitoare — clasă conducă­ şi radioficare mii 252 3 075 gricole ale căror consilii de plante furajere care asigură
rice pe calea dezvoltării sale toare a societăţii noastre so­ 1. — Invălâmînt obligatoriu 1 575 477 2 941 265 — abonamente la conducere s-au preocupai obţinerea unor cantităţi spo­
economico-sociale. Au fost li- dc cullură generală televiziune mii t 484 I cu răspundere do treieratul rite de substanţe nutritive la
chîdale pentru totdeauna cla­ cialiste —, în caracterul nou 2. — Invăţămînt liceal 49 287 505 801 hectar, în proiectul de lege
sele exploatatoare burghezo- al ţărănimii cooperatiste a cărei In ce priveşte producţia ci­ la timp al trifolienelor se pentru organizarea producerii
numără cele din Bretea Mu-
moşiereşti, proprietatea capi­ alianţă cu clasa muncitoare 3. — învălămînt profesional. nematografică. după cum se Din toate acesle dale. din şi folosirii raţionale a resur­
talistă asupra mijloacelor de constituie forţa de granit a de specializare posti i- 1 ştie, ea s-a dezvoltat de fapt comparaţia situaţiei de astăzi reşanâ, llia, Boz, Brânişca, selor dc nutreţuri s-a prevă­
producţie. întreaga putere po­ orînduîrii socialiste, în trans­ ceală şi de maiştri 39 250 317367 în anii construcţiei socialiste. cu cea din trecui, reiese cu Bâcia, Simeria, Tîmpa, Cris- zut ca leguminoasele şi gra-
litică şî economică trecînd în formările adinei pe care le-i 4 — Invătămint superior 26 489 15 L 885 In anul 1970 au fosl produse loată claritatea că, in anii con­ tur, Buituri, Pclreni şi al­ minecle perene să ocupe o
mîinîle clasei muncitoare în cunoscut intelectualitatea pa­ tele, singura problemă nerc- pondere tot mai însemnată în
alianţă cu ţărănimea şi cele­ triei noastre care a devenit de T o t a l 1 6*0 503 3 916 408 în tara noastră 39 de lil- strucţiei socialiste, o dală cu a- zolvală în unele din acesle u- structura suprafeţei arabile
metraj,
me de lung şi scurt
lalte forţe sociale; oamenii fapt o intelectualitate cu to­ vînlul puternic al forţelor de nitâţi fiind doar trimiterea prevăzute pentru baza furaje­
muncii au devenit cu adevă­ tul nouă, legală prin toate li­ Pînă la sfirşitul actualului tineretului tării noastre cu ce­ circa 160 de filme documenla- producţie. s-au Înregistrai seminţelor la deeuseutare Cu- ră. Materializarea acestui dezi­
rat stăpiniî mijloacelor de pro­ brete ei de clasa muncitoare, cincinal se prevede ca numă- le mai noi cuceriri ale ştiinţe! re şi ştiinţifice, precum şi 76 velului general de cultură al I noscind deficienţele semnala­ derat obligi conducerile uni­
ducţie, ai întregii avuţii na­ de ţărănime, de întregul popor. ru! elevilor şi studenţilor să şî tehnicii constituie unul din jurnale cinematografice; exis- mari succese în ridicarea ni­ te în anii trecuţi privind în- tăţilor agricole şi cadrele teh­
ţionale, ai propriului lor des­ Aceste profunde transfor­ depăşească 5 milioane, repre- factorii primordiali ei progre­ lă o bază bună care ne poale tîrzierea semănatului trifolie­ nice să pregătească dc pe a­
tin. mări cît şi politica naţională zentînd aproape un sfert din sului rapid al României pe întregului nostru popor. nelor din cauza tărăgănării cum condi|ii în vederea re­
lnlr-un timp istoric scurt a marxist-leninistă a partidului populaţia ţării. Cred că acesle calea dezvoltării economico- permite ca In scurt timp să Se poate afirma cu deplin dccusculării seminţei, sc im­
fost făurită economia socia­ nostru au produs, de aseme­ date vorbesc de la sine despre sociale, unul din factorii esen­ realizăm o producţie de filme pune ca în ccl mai scurt timp alizării integrale în primăva­
listă unitară, bazată pe două dezvoltarea pe care a cunos­ ţiali pentru victoria socialis­ superioară, alit din punct de temei că a avut loc o puter­ posibil întreaga producţie re­ ra viitoare a sarcinilor de
forme de proprietate socialis­ nea, schimbări importante în nică revoluţie culturală care zultată do la treierat să fie tri­ cultivare a trifolienelor, îr.
ta — de slat şi cooperatistă, relaţiile dintre oamenii mun­ cut-o in aceşti ani invăţămîn- mului in România. vedere cantitativ cît şi calita­ prin complexitatea şi impli­ misă la centrele caic execută acest sens o deosebită impor­
cii români şi de site naţiona­
tul din tari noastră.
fn cei peste 20 de ani de e­ Este de înţeles că realizări­ O atenţie deosebită s-a o- tiv, astfel ca cinematografia caţiile ei ocupă acelaşi loc operaţiunea respectivă tanţă avînd-o încheierea grab­
conomie planificată s-au obţi­ lităţi ; s-a întărit şi se dezvol­ cordat, de asemenea, dezvol­ şă-şi îndeplinească In condiţii nică a treieratului producţiei
nut succese remarcabile în tă continuu colaborarea şi le obţinute in domeniul învă- tării ştiinţei, factor tot m)i lot mai bune importantul rol de trifoi şi luccrnâ pentru sâ-
dezvoltarea industriei şi agri­ prietenia dintre cei ce mun­ ţămintului, al formării cadre­ important In asigurarea pro­ (Continuare în pag. a 2-a)
culturii socialiste, România, cesc, fără deosebire de naţio­ lor necesare tuturor domenii­ care îi revine tn societatea mînţâ şi decuscutarea ei din
situindu-se printre ţările cu nalitate. în munca şi lupta u­ lor de activitate. în înarmarea gresului economic şj’ social al noastră socialist!. ţimp.
Restanţele îngrijorătoare
semnalate la treieratul trifoiu­
lui şi lucernei obligă conduce­
rile cooperativelor agricole şi