Page 92 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 92
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Agerpres relatează
NOI UNITATI COMERCIALE ALE UNOR CENTRALE
INDUSTRIALE
La Bucureşti, Botoşani. Lu fiinţate In lunile anterioare.
goj. Satu Mare, Făgăraş, O- Potrivit prevederilor, Ia
dorheiu Secuiesc, Suceava şi sflrşitul actualului cincinal
Sighetu Marmatiei s-au des industria uşoară va dispune
chis recent magazine ale de 150 de astfel de magazi
centralelor industriale de con ne, prin intermediul cărora
fecţii, tricotaje, bumbac, lln^ vor fi satisfăcute. în condi
şf încălţăminte. Noile unităţi ţii tot mai bune, alit sub ra
comerciale se adaugă celor port cantitativ, cit şi calita
30 de magazine de prezenta
re şl desfacere ale Ministe tiv, gusturile . cumpărători
rului Industriei Uşoare, în lor.
CEA DE-A 1 000-A INOVAJIE
PLOIEŞTI. Uzina construc de-a 1 000-a inovaţie. Aproa
toare de utilaj petrolier „1 pe jumătate din numărul ino
Mai", din Ploieşti, a consem vaţiilor au fost aplicate tn
nat în bilanţul activităţii de procesul de producţie, con
creaţie lehnîcă, desfăşurată tribuind la obţinerea unor
în acest an de către munci economii evaluate la peste
torii şi specialiştii săi. cea 15 milioane lei.
REALIZAREA UNUI PASAJ PESTE LINIA FERATA
3IEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI ADJU D-CICEU
GHEORGHE GHEORGHIU- înlăturat un mare neajuns —
DEJ. A fost inaugurat pasa staţionarea mijloacelor auto
jul superior de legătură din de transport care se ridica
ira a primului Sesiunea tre municipiul Gheorghe zilnic la 1 800 ore maşină.
platforma
Autorii lucrării sînt munci
Gbeorghîu-Dej si
industrială de In Borzesli. torii. inginerii si tehnicienii
Consiliului popular pasaj care traversează linia Trustului de construcţii din
oraşul Gheorghe Gtieorghiu-
ferată Adjud—Ciceu. Prin re
i anului viitor alizarea acestei lucrări s-a Dej. ,
judeţean nime vor oscila Intre mlnun
RJEI lucrările cetei de-a XIII-a se ale Consiliului popular Jude VREMEA S şi minus 3 grade, iar m a
ximele Intre 7 şl 9 grade.
din direcţiile de specialitate
Ieri. au avut loc la Deva,
siuni a Consiliului popular ţean, conducători de instituţii PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE
judeţean, avînd Ia ordinea de si unităţi economice, pre PENTRU 24 ORE Se semnalează o uşoară în
zi următoarele probleme : şedinţi ai unor cooperative a Vreme frumoasă dar rece, călzire a timpului. La sftrşl-
UCRU- executive ale consiliilor popu gricole de producţie, ziarişti. mal ales noaptea $i dimineaţa. tul Intervalului vor cAdeA
comitetelor
I. Preocuparea
In informarea prezentată la
Corul va fi variabil, mai mult
precipitaţii sub formă de la-
senin.
Vlntul va sufla
povlţă şl ninsoare. Vfntul va
slab
lare municipale, orăşeneşti şi
de către tovarăşul Sabin Bo-
comunale pentru realizarea primul punct al ordinii de zi, plnă la potrivit din sectorul sufla slab din sud-esl. Tem
peratura — In creştere.
nord-estlc. Temperaturile mi
lucrărilor din contribuţia vo ticiu, vicepreşedinte al Comi
tetului executiv al Consiliu
luntară In bani şi tn muncă,
iŞTEREA impozitul pe clădiri şi acţiuni lui popular judeţean, s-a sub Consfătuirea miniştrilor afacerilor externe
sporită a
liniat preocuparea
patriolîce. Organizarea activi
tăţii de producţie industrială consiliilor populare municipa
şi prestaţii în mediul rural; le, orăşeneşti şi comunale ai statelor participante la Tratatul
2 Concluziile ce se des pentru îndeptinirea planurilor de la Varşovia
privind
şi a angajamentelor
I prind ca urmare a controlului ridicarea gradului de urbani
efectuat dc comisia permanen
tă juridică şi pentru admînîs- zare, Înfrumuseţare si gospo In zilele de 30 noiembrie — tatul de la Varşovia pentru
tralin locală de Slot cu pri dărire a tuturor localităţilor 1 decembrie a.c., va avea loc discutarea problemelor legate
vire la modul în care se a- judeţului. la VaTsovia o consfătuire o de pregătirea convocării Con
a1' Călan. întreprinderea piică Decretul 153/1970 în ju miniştrilor afacerilor externe ferinţei general-europene pen
prefabricate din beton De- delui Hunedoara; (Continuare în pag. a 2-a) ai statelor participante la Tra tru securitate şi colaborare.
Inireprinderea de materia
le construcţii Deva, la care 3. Informare cu privire Ia
a tul cii de utilizare a fondului modul de aplicare a dispozi
lui de til. timp maxim disponibil au ţiilor cuprinse în hotărîrea nr. Tineretul şi idealul comunist de viaţă
pătă noi Vdi^.., igistrat permanent lună de 17 a Consiliului popular ju
In aceste condiţii, u ^ creşteri însemnate. Indici deţean, elaborată la 30 noiem
ne de timp are valori . câţi ai folosirii fondului de brie 1970, privind îmbunătă In cadril) săptărai- loc s-an bucurat de cu tema „Tineretul şi vitrine speciale,
bile din ce în ce mai mari. un<. ;> au mai realizat pe 10 ţirea ocrotirii sănătăţii popu nil „Cărţii soclal-po- o largă şi frumoasă şl idealul comunist la Clubul sindicate
Numai la nivelul industriei ju maxii.tv.. şi Întreprinderea de rele- laţiei din judelui Hunedoara. l i li ce pentru tineret", participare. Prezenta de viată" a suscitai lor din Simeria a
deţului Hunedoara tn anul surselor uu,. electrice Deva, C.E.I.L. De- La lucrările sesiunii au par amplă acţiune edu tinerelului şcolar la o vie şl interesantă fost organizat un ca
1071, de exemplu, flecare orS de lucru a consthu. Industria laptelui Simeria ticipat deputaţii Consiliului cativă organizată dc simpozioane si mese dezbatere In rlndul leidoscop istoric cu
însemnează o producţie in la rezervă de ridicare . popular judeţean, activişti de Comitetul judeţean rotunde a cunoscut o adolescenţilor. In nu tema „Pagini din
dustrială de aproape 2 milioa productive a muncii. De e.\v..*. » ansamblul judeţului — si partid şi de stat. pnm-vicepre- al U.T.C. In colabo caldă audientă. la mcroasc licee s-au lupta muncitorilor ce-
ne lei, iar un minut peste piu, tn ultimul cincinal, mai •ti... najoritatea unităţilor — si- sedinli si vicepreşedinţi ai rare cu Centrul dc liceul „Aurel Vlai- constituit c e r c u r i feriştl. sub conduce- \
30 000 lei. In 1071, pe ansam mult de 95 la sută din sporul /iitoart ia este bunfi sau chiar consiliilor populare muni librării Deva. mani cu“ din Orăştie. de ..Prieteni ai cărţii so- rea Partidului Comu- j
blul industriei judeţului două producţiei industriale a fost S-ar părea *a , te bună. Aceasta arată în cipale şi orăşeneşti, ca festările cc an avut exemplu, simpozionul cial-politice". precum nist Român". ^
ore sînt mai valoroase decll obtinut pe seama creşterii pn,nul rtnd că In unităţile dre cu munci de răspundere
o zi din anul 1950, iar 5 minu productivităţii muncii si nu că este o creştere •.....j, dai respective comitetele oameni
te sînt mai important* decit mai restul pe seama măririi in cifre absolute ea reprezintă lor muncii şi colectivele de
o oră din acel an. Industria numărului de salariaţi. In 10 Ioane mult, adică aproape muncă au acordai atenlia eu
300 000 om ore timp ctştigat,
cocsochimîcă din Judeţ pro luni din anul curent creşte în care s-a adus un spor de IN PAGINA 1 III-A
duce azi Intr-o zi cit în 2 luni rea randamentului muncii n . ZEVEDEI $TEF
ţi jumătate din anul 1950, iar contribuit la depăşirea planu producţie de aproape .30. mili directorul Direcţiei judeţene
în industria energiei electrice lui dc producţie, industrială cu oane lei. Contribuţii deosebite de statistici
Ia acest rezultat dc
ansam
o zi este mai Importantă ca 110 .milioane Iei, adică mni blu nu adus întreprinderea de C A L E I D O S C O P
o lună din 1050. Exemple mai mult de 60 la sulă din depăşi- electricitate Deva, Uzina „Vic- (Continuare In pag. a 2-a)
Produse peste plan în valoare
de 7 100 000 lei
Extinderi şi îmbunătăţiri ORA.yriE. Fabrica chi
de alimentare cu apă [ UNUIA mică din Orăştie. acolo unde duse din mase plastice, într-o
de
gamă variată dc bunuri
valo
comuniştii au iniţiat
larg consum şi piese pentru
roasa acţiune de a face ca industria constructoare de
CALAN. Aii fost termina Mare din oraşul vechi. De salariaţii de aici să devină maşini, 171 tone pigmenţi
le lucrările de decolmalare menţionat că sursa de finan un colectiv model de conşti metalici şl alte bunuri ma
şi amenajare a unui put de ţare a acestor lucrări slnt Retrăiesc cu plăcere cite- finală. Şi era alit de emo Suprapunind chipul matu lucrez ca maistru principal inţă socialistă, cinste, demni teriale.
captare a apel potabile pen beneficiile realizate peste va clipe petrecute in com ţionantă această trăire, a rului furnalist de azi peste aici, la furnalele de 1000. tate şl onoare, înregistrează Ca rezultai al folosirii mal
tru oraşul Călan. Punerea plan de economia oraşului pania maistrului principal ceastă comunicare între fiin-> imaginea adolescentului de In primii ani am locuit cu succese tof mai de seamă în
lui in exploatare va spori şi că munca nccalificală e Nicolae Mărculescu, in una ţă şi agregat incit, involun atunci, din anii fn care Hu soţia intr-o baracă, după ca producţie. Este concludent eilcienlc a maşinilor şl uti
debilul de apă al oraşului elecluală la aceste lucrări din zilele fierbinţi ale au tar, căutai răspunsul la în nedoara nouă se năştea din re am ajuns intr-o cameră, în această privinţă (aptul că lajelor şi al întăririi discipli
cu circa 12 litri pe secundă. prin participare cetăţenească. gustului din acest an. Pe a trebarea : „Care-t taina a te miri ce, i-am amintit lui intr-un apartament, pentru planul pe II luni a fost în nei In muncă, s-a înregistrat
de la începutul anului o pro
Paralel cu căutarea de sur De altfel, nici nu a început cest om, suplu dar vinjos, cestei legături, sensibil u Mărculescu de visele însăila ca in 1959 să mă mut in deplinit cu mult (nalnte de
se noi de apă, gospodarii bine anul de muncă patrio îl găsisem dis-de-dimineaţă manizate ? /" te tn acele seri, de mult. propria-mi casă, construită termen. Ca urmare, s-au cre ductivitate mai mare cu 2.4
Călanului extind re|elele de tică (se ştie că acesta înce in preajma colosului de 1000 ...Imi amintesc de tinărul . Făcusem deja trei şantie cu împrumut de stat... Fata at premisele obţinerii unei la sută decit era planificat.
apă potabilă. Au început lu pe la 1 octombrie a fiecărui mc — furnalul nr. 7. — care brigadier, cunoscut cu mat re naţionale pină cind am şi-a întemeiat familia ci la Au fost micşorate în acelaşi
crările şi a iost achiziţionată an) şi valoarea muncitor e- era supus unei mRK.“, cum bine de două decenii in ur venit la Hunedoara. Cit de Timişoara, iar băiatul, la producţii industriale supli timp cheltuielile de produc
conducta pentru introduce fectuale cu participarea ce obişnuiesc sidcrurgişlii să mă în anii pionieratului so spre vise, oho... îmi făcusem admiterea din acest an, a mentare pină la linele lunii ţie şl a sporii eficienta eco
rea dc apă potabilă în loca pronunţe prescurtat o repa cialist la Hunedoara — ti- destule, ca unul care nu fu intrat, pe locul II, la Fa noiembrie In valoare de pes nomică realizindu-se în 10
litatea Streisîngiorigu. Dc tăţenilor se ridică deja la 1 raţie capitală. Toate forţele năr care, în orele serilor de gea dc muncă. Mai întii şi cultatea de mecanică din Ti te 7 100 000 lei. luni mai mult de I 700 000 lei
Vor fl realizate şi livrate
asemenea, pe strada Dealu milion de lei. constructorilor si nlc furna- atunci, cu amprentă de şe mai întîi imi doream o me mişoara... - peste prevederi 130 lone pro economii ş| beneficii supli
liştilor erau concentrate a zătoare, istorisea crimpeie serie, apoi un loc de muncă .In mai 1971 am trăit cea mentare.
supra importantului agregat cu tîlc din propria-i viaţă. stabil şi un cămin, ca să fiu mai emoţionantă clipă din
pentru ca, în scurt timp, a Insurecţia din ’44 m-a in rlndul oamenilor". viaţa mea — imi mai spune Tot mai multe apartamente pentru
cesta să reintre in frontul prins acasă, în Bucureştii Viaţa i-a depăşit eu mult acest comunist întinerit par
productiv al combinatului Noi — povestea intr-o seară pretenţiile, imaginaţia. Zi- că, care de mai bine de 13
hunedorean. renumitul furnalist de azi. lierul de acum 27 de ani a ani se află in fruntea comi oamenii muncii
Timp de trei săptămini in Munceam ca zilier pe unde învăţat Ineseria de furnalist, tetului de partid de la sec
Sir, maistrul lucrase numai apucam şi tocmai in preaj şi-a întemeiat o familie să ţia a 11-a furnale a com DEVA. In rlndul unităţilor proprietate de stat şl perso
in schimb de noapte, pentru ma eliberării rămăsesem fă nătoasă, s-a statornicit la un binatului hunedorean. Am economice din judeţul nostru nală prevăzute pe acest an.
că aţa era nevoie. Intra in ră lucru. Cu toate acestea, loc de muncă şi a ajuns să primit inalta distincţie d e { care au anunţat pină acum Realizările de pină acum
şut la ora 19, dar niciodată nutream mari speranţe, vi strunească unele din cele Erou al Muncii Socialiste, îndeplinirea şi depăşirea sar au creat posibilitatea depăşi
nu pleca din secţie mai îna se, inspirate de un comunist, mai moderne agregate side personal din mina tovarăşu cinilor de plan pe II luni se rii planului valoric pe 1! luni
inte de ora 11. a doua zi. care în cîteva zile a şi a- rurgice — furnalele de ma lui Nicolae Ceauşescu...“. numără şi colectivul Trustu cu peste 8 300 000 lei. Orga
Muncea in acele zile cu o taniat angajarea mea Za un re capacitate. Cu cc au de Aşadar, împliniri născute lui de construcţii din Deva. nizarea judicioasă a activită
totală dăruire, trăind parcă garaj. „De acum, n-o să mai păşit lumea nouă — pentru din muncd şi supraimpliniri, Pînă acum constructorii au ţii pe şantiere a condus la
pe propria-i fiinţă transfor umblaţi din uşă fn uşă după care s-a dăruit cu trup şi cu care patria l-a răsplătit terminat si predat beneficia creşterea productivităţii mun
mările prin care trecea fur lucru — ne încuraja el — suflet — năzuinţele acestui pe acest * destoinic siderur- rilor. din prevederile dc cii cu peste 6 fa sută şi la
nalul ; era o legătură traini pentru că a sosit şi lumea om, dotat cu o înaltă ţinută aist, definit pentru tinerii plan pe 1971. peste 1800 de reducerea pierderilor şl con
că, ţesută din infinite si ne noastră. Dar — ne mai spu muncitorească ? Cu multe, din jurul său un exemplu apartamente. Iar alte blocuri sumurilor de materiale. In
văzute fire, prin care se nea el — lumea asta nu pi cu foarte multe bucurii şi viu, demn de urmat. Acesta sînt terminate sl pregătite acesf ici s-au economisit pe
realiza, parcă, o adevărată că aşa. din senin, ca un ca satisfacţii. este de fapt şi răspunsul, pentru recepţie urmînd să-şi ansamblul trustului peste
mai bine-zis izvorul trăini-
transfuzie de vitalitate între dou, ci trebuie ciştigată prin „Din simplu furnalist am ciei legăturii statornicite în primească în curînd locata 120 000 cărămizi st mai mult
agregat şt om, intre om si luptă, prin muncă, fără o ajuns in scurt timp prim- tre meşter şi coloşii de me rii. Colectivele şantierelor de de 110 tone ciment sl fier
topitor, şef de echipă, decla
agregat, atunci cind contu dihnă...,,. Ce să mai zic, iacă ră el. retrospectiv. Am fă tal, pe care ii struneşte. locuinţe din oraşele Brad, beton, iar Ia preţul de cost
acum trăiesc pe viu — pre
rurile acestuia din urmă fă zicerile bujiului meu prieten cut apoi trei ani şcoala se Haţeg. Orăştie şi Uricani au planificat s-a înregistrat o
terminat şi predat beneficia
ceau un nou pas spre cola de atunci. rală de maiştri şi din 1966 S. OLT EA NU rilor toafe apartamentele reducere de peste I 500 000
lei.
Fertilizarea ogoarelor—acţiune decisivă
pentru soarta recoltei viitoare SECVENŢE INTERNAŢIONALE
In atelierul I. M. Barza, lâcA tuşul Viorcl Oprean execută ope
raţiunea de lipire a plăcuţelor vidia pe capetele detaşabile.
Esle un fapt incontestabil Simeria şi In alte unităţi se sar ca tn această perioadă să 0 rezoluţie iniţiată de România, adoptată
că fertilizarea ogoarelor are datoreşte In măsură hotărî- fie organizată în mod temei
un rol decisiv asupra soartei toare aportului îngrăşămin nic acţiunea de transportare
Constituirea Asociaţiei bucătarilor producţiei fiecărei culturi. Din telor. Sini cooperative agri a lor In cimp, astfel puntn-
proprie experienţă coopera cole unde învăţămintele des du-se o bază temeinică re
şi cofetarilor torii au constatat că pe sea prinse Îşi găsesc materiali coltei viitoare. in unanimitate la 0. N. U.
ma aplicării îngrăşămintelor zarea în practică. Ca exem Imperativul respectiv tre
In Capitală a avut loc. Reunind cel mal buni me organice sau minerale se re ple pozitive (destul de puţi
simbălă dimineaţa, conferinţa seriaşi din acest domeniu, a alizează sporuri de recoltă ne la număr) amintim unită buie sâ-şi găsească corespon
dent In fapte, îndeosebi (a
de conslituire a Asociaţiei sociaţia Işi propune să con de 20—30 sau chior mai mul ţile agricole cooperatiste din cooperativele agricole din NEW YORK 27. — Cores gentiilor specializate la edu In încheiere, rezoluţia rele
bucătarilor şi cofetarilor din tribuie la îmbunătăţirea ac te procente fată de terenuri Cristur, Dineu Mare, Boz si Mârtineşti, Nădâştia de Jos, pondentul Agerpres, Constan carea tineretului in spiritul vă că „Adunarea Generală a
Republica Socialistă Româ tivităţii în alimentaţia publi le nefertilizate. Este eviden altele în care s-au transpor Birsău, Nandru, Ruşi etc. — tin Alexandroaie, transmite: păcii, Înţelegerii reciproce, re O.N.U. hotărăşte să ia în con
nia. organizaţie obştească, cu că. valorificind tradiţiile cu tă deci necesitatea ca în fie tat şi incorporat sub brazdă, unităţi unde există suprafeţe Adunarea Generală a O.N.U, laţiilor prieteneşti si cooperă sideraţie, cit mai curînd posi
caracter profesional. linare din toate zonele ţă. care cooperativă agricolă o dată cu executarea arătu însemnate de teren pe care a adoptat, In unanimitate, re rii între popoare, justiţiei so bil, însă nu mai ttrziu de cea
Conferinţa s-a deschis In rii. Dc asemenea, In colabo consiliile de conducere, ca rilor de toamnă, însemnate de 8—10 ani sau chiar mai zoluţia iniţiată de România — ciale, demnităţii şi valorii u de-a 28-a sesiune a sa, punc
prezenţa unor membri ai con rare cu direcţiile comerciale, drele tehnice si cooperatorii cantîtâţi de îngrăşăminte or mult nu s-au aplicat Îngră „Situaţia socială mondială: mane, precum şi respectării tul intitulat „Tineretul, educa
cu întreprinderile şl şcoli
ducerii Ministerului Comer să acorde o deosebită impor ganice. Este de aşteptat ca şăminte organice. Este im tineretul, problemele şi nece drepturilor si libertăţilor fun rea sa în spiritul respectului
ţului Interior, Ministerului le de alimentaţie publică, a tanţă utilizării judicioase a acţiunii de fertilizare a ogoa portant să nu se scape din sităţile sale, participarea sa la damentale ale omului. Aduna fată de drepturile omului şi
Turismului, Centrocoop. Uni sociaţia se va preocupa de îngrăşămintelor, aplicării a relor să i se acorde o deose vedere că prin folosirea În dezvoltarea socială", ‘ care a rea Generală, se subliniază în liberlătile sale fundamentale,
unii sindicatelor din comerţ- îmbunătăţirea activităţii de cestora cu prioritate pe su bită atenlie In toate coopera grăşămintelor naturale se ob fost prezentata plenarei de că document, cere secretarului problemele si nevoile sale şi
specializare a
lucrătorilor
cooperaţie. săi. cit st perfecţionarea prafeţele destinate culturilor tivele agricole. în acest sens ţin sporuri substanţiale de tre Comitelui pentru proble general a! Organizaţiei Naţiu participarea sa activă la dez
La lucrări au luat parte procesului de pregătire a ele de legume, cartofi, sfeclă şi fiind necesară folosirea ju producţie, care compensea mele sociale al Adunării Ge nilor Unite să consulte guver voltarea naţională şi coopera
rea
internaţională".
nele ţărilor lumii asupra mo
nerale, după re acesta a dez
Acest
delegaţi din întreaga tară. vilor din cadrul complexelor porumb. dicioasă a mijloacelor de ză cu prisosinţă cheltuielile bătut $i aprobat documentul dului In care este transpusă punct a fost iniţiat de Româ
aleşi în adunările generale şcolare dc alimentaţie publi Nivelul ridicat al recolte transport şi manifestarea u ocazionale de administrarea respectiv. in practică Declaraţia cu pri nia din convingerea că impor-
ale filialelor judeţene repre- că. lor obţinute in acest an — nei maxime răspunderi faţă lor. Există deci suficiente Rezoluţia, pe a cărei listă vire la educarea tineretului şi lanta si complexitatea pe care
motive ca problema fertili
zentind pe toţi lucrătorii din Ca preşedinte al Asociaţiei 4 000 — 6 000 kg porumb In dc coautori figurează numele promovarea in rindurile tine o prezintă educarea tinerei ge
această branşă, precum şi bucătarilor şi cofetarilor din cultură neîriqnlă. 18—20 tone de finalizarea planurilor de zării terenurilor să stea In a 23 de state, subliniază nece rei generalii a idealurilor dc neralii trebuie să stea in a-
din cadrul instituţiilor şi în Republica Socialistă Româ cartofi, 20—25 lone sfeclă fertilizare a solului. Deoarece centrul preocupării tuturor sitatea intensificării contribu pace, respect reciproc şi de tentia Organizaţiei Naţiunilor
treprinderilor cu activitate de nia a fost ales tovarăşul sau pesle 10—12 tone legu în unităţi s-au acumulat sto conducerilor de unităţi, ca ţiei Naţiunilor Unite şi a a- înţelegere intre popoare. Unilc.
alimentaţie publică. Constantin Berbecea. me la hectar — la C.A.P. curi mari de îngrăşăminte drelor tehnice şt cooperato
£oU, Brlznic, Ostrov, ToteştJ, organice, este imperîof nece rilor.