Page 92 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 92

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UNIŢI-VĂ!
                                                                                                                                                                                                Agerpres  relatează


                                                                                                                                                                                                NOI  UNITATI  COMERCIALE  ALE  UNOR  CENTRALE
                                                                                                                                                                                                                    INDUSTRIALE

                                                                                                                                                                                                  La  Bucureşti,  Botoşani.  Lu­  fiinţate  In  lunile  anterioare.
                                                                                                                                                                                                goj.  Satu  Mare,  Făgăraş,  O-   Potrivit   prevederilor,   Ia
                                                                                                                                                                                                dorheiu  Secuiesc,  Suceava  şi   sflrşitul  actualului  cincinal
                                                                                                                                                                                                Sighetu  Marmatiei  s-au  des­  industria  uşoară  va  dispune
                                                                                                                                                                                                chis  recent  magazine   ale   de  150  de  astfel  de  magazi­
                                                                                                                                                                                                centralelor  industriale  de  con­  ne,  prin  intermediul  cărora
                                                                                                                                                                                                fecţii,  tricotaje,  bumbac,  lln^   vor  fi  satisfăcute.  în  condi­
                                                                                                                                                                                                şf  încălţăminte.  Noile  unităţi   ţii  tot  mai  bune,  alit  sub  ra­
                                                                                                                                                                                                comerciale  se  adaugă   celor   port  cantitativ,  cit  şi  calita­
                                                                                                                                                                                                30  de  magazine  de  prezenta­
                                                                                                                                                                                                re  şl  desfacere  ale  Ministe­  tiv,  gusturile  .  cumpărători­
                                                                                                                                                                                                rului  Industriei  Uşoare,  în­  lor.
                                                                                                                                                                                                            CEA  DE-A  1  000-A  INOVAJIE
                                                                                                                                                                                                  PLOIEŞTI.  Uzina  construc­  de-a  1  000-a  inovaţie.  Aproa­
                                                                                                                                                                                                toare  de  utilaj  petrolier  „1   pe  jumătate  din  numărul  ino­
                                                                                                                                                                                                Mai",  din  Ploieşti,  a  consem­  vaţiilor  au  fost  aplicate   tn
                                                                                                                                                                                                nat  în  bilanţul  activităţii  de   procesul  de  producţie,  con­
                                                                                                                                                                                                creaţie  lehnîcă,  desfăşurată   tribuind  la  obţinerea   unor
                                                                                                                                                                                                în  acest  an  de  către  munci­  economii  evaluate  la   peste
                                                                                                                                                                                                torii  şi  specialiştii  săi.   cea  15  milioane  lei.

                                                                                                                                                                                                   REALIZAREA  UNUI  PASAJ  PESTE  LINIA  FERATA
                                                                                                    3IEMBRIE  1971                                               4  PAGINI  -   30  BANI                           ADJU D-CICEU
                                                                                                                                                                                                  GHEORGHE  GHEORGHIU-      înlăturat  un  mare  neajuns  —
                                                                                                                                                                                                DEJ.  A  fost  inaugurat  pasa­  staţionarea  mijloacelor  auto
                                                                                                                                                                                                jul  superior  de  legătură  din­  de  transport  care  se   ridica
                                                                                                      ira a  primului                            Sesiunea                                       tre   municipiul   Gheorghe   zilnic  la  1  800  ore   maşină.
                                                                                                                                                                                                                 platforma
                                                                                                                                                                                                                            Autorii  lucrării  sînt  munci­
                                                                                                                                                                                                Gbeorghîu-Dej  si
                                                                                                                                                                                                industrială  de  In   Borzesli.   torii.  inginerii  si  tehnicienii
                                                                                                                                 Consiliului  popular                                           pasaj  care  traversează  linia   Trustului  de  construcţii  din
                                                                                                                                                                                                                            oraşul  Gheorghe  Gtieorghiu-
                                                                                                                                                                                                ferată  Adjud—Ciceu.  Prin  re­
                                                                                                      i  anului  viitor                                                                         alizarea  acestei  lucrări   s-a  Dej.  ,
                                                                                                                                                judeţean                                                                    nime  vor  oscila  Intre  mlnun
                                                                                                     RJEI                        lucrările  cetei  de-a  XIII-a  se­  ale  Consiliului  popular  Jude­  VREMEA              S  şi  minus  3  grade,  iar  m a­
                                                                                                                                                                                                                            ximele  Intre  7  şl  9  grade.
                                                                                                                                                                din  direcţiile  de  specialitate
                                                                                                                                   Ieri.  au  avut  loc  la  Deva,
                                                                                                                                  siuni  a  Consiliului   popular   ţean,  conducători  de  instituţii                        PENTRU  URMĂTOARELE
                                                                                                                                                                                                                                   DOUA  ZILE
                                                                                                                                  judeţean,  avînd  Ia  ordinea  de   si  unităţi   economice,   pre­  PENTRU  24  ORE       Se  semnalează  o  uşoară  în­
                                                                                                                                 zi  următoarele  probleme :    şedinţi  ai  unor  cooperative  a­  Vreme  frumoasă   dar  rece,   călzire  a  timpului.  La  sftrşl-
                                                                                                      UCRU-                       executive  ale  consiliilor  popu­  gricole  de  producţie,  ziarişti.  mal  ales  noaptea  $i  dimineaţa.   tul  Intervalului   vor   cAdeA
                                                                                                                                                   comitetelor
                                                                                                                                   I.  Preocuparea
                                                                                                                                                                  In  informarea  prezentată  la
                                                                                                                                                                                                Corul  va  fi  variabil,  mai  mult
                                                                                                                                                                                                                            precipitaţii  sub  formă  de  la-
                                                                                                                                                                                                senin.
                                                                                                                                                                                                      Vlntul  va  sufla
                                                                                                                                                                                                                            povlţă  şl  ninsoare.  Vfntul  va
                                                                                                                                                                                                                     slab
                                                                                                                                  lare  municipale,  orăşeneşti  şi
                                                                                                                                                                de  către  tovarăşul  Sabin  Bo-
                                                                                                                                  comunale   pentru  realizarea   primul  punct  al  ordinii  de  zi,   plnă  la  potrivit  din  sectorul   sufla  slab  din  sud-esl.  Tem ­
                                                                                                                                                                                                                            peratura  —  In  creştere.
                                                                                                                                                                                                nord-estlc.  Temperaturile  mi­
                                                                                                                                  lucrărilor  din  contribuţia  vo­  ticiu,  vicepreşedinte  al  Comi­
                                                                                                                                                                tetului  executiv  al  Consiliu­
                                                                                                                                  luntară  In  bani  şi  tn  muncă,
                                                                                                      iŞTEREA                     impozitul  pe  clădiri  şi  acţiuni   lui  popular  judeţean,  s-a  sub­  Consfătuirea  miniştrilor  afacerilor  externe
                                                                                                                                                                                  sporită  a
                                                                                                                                                                liniat  preocuparea
                                                                                                                                  patriolîce.  Organizarea  activi­
                                                                                                                                  tăţii  de  producţie  industrială   consiliilor  populare  municipa­
                                                                                                                                  şi  prestaţii  în  mediul  rural;  le,   orăşeneşti  şi  comunale   ai  statelor  participante  la  Tratatul
                                                                                                                                   2   Concluziile  ce  se  des­  pentru  îndeptinirea  planurilor               de  la  Varşovia
                                                                                                                                                                                    privind
                                                                                                                                                                şi  a  angajamentelor
                                                                                                      I                           prind  ca  urmare  a  controlului   ridicarea  gradului  de  urbani­
                                                                                                                                  efectuat  dc  comisia  permanen­
                                                                                                                                  tă  juridică  şi  pentru  admînîs-   zare,  Înfrumuseţare  si  gospo­  In  zilele  de  30  noiembrie  —   tatul  de  la  Varşovia  pentru
                                                                                                                                  tralin  locală  de  Slot  cu  pri­  dărire  a  tuturor   localităţilor   1  decembrie  a.c.,  va  avea  loc   discutarea  problemelor  legate
                                                                                                                                  vire  la  modul  în  care  se  a-   judeţului.              la  VaTsovia  o  consfătuire  o   de  pregătirea  convocării  Con­
                                                                                                      a1'  Călan.   întreprinderea   piică  Decretul  153/1970  în  ju­                       miniştrilor  afacerilor  externe   ferinţei  general-europene  pen­
                                                                                                       prefabricate  din  beton  De-   delui  Hunedoara;         (Continuare  în  pag.  a  2-a)  ai  statelor  participante  la  Tra­  tru  securitate  şi  colaborare.
                                                                                                       Inireprinderea  de  materia­
                                                                                                      le  construcţii  Deva,  la  care   3.  Informare  cu  privire  Ia
         a  tul                                                                                        cii  de  utilizare  a  fondului   modul  de  aplicare  a  dispozi­
         lui  de til.                                                                                  timp  maxim  disponibil  au   ţiilor  cuprinse  în  hotărîrea  nr.     Tineretul  şi  idealul  comunist  de  viaţă
         pătă  noi Vdi^..,                                                                            igistrat  permanent  lună  de   17  a  Consiliului  popular  ju­
         In  aceste condiţii, u                                                                       ^  creşteri  însemnate.  Indici   deţean,  elaborată  la  30  noiem­
         ne  de  timp are valori  .                                                                   câţi  ai  folosirii  fondului  de   brie  1970,  privind  îmbunătă­  In  cadril)  săptărai-   loc  s-an  bucurat  de   cu   tema  „Tineretul   şi  vitrine   speciale,
         bile  din  ce  în  ce  mai   mari.   un<.                                                    ;>  au  mai  realizat  pe   10   ţirea  ocrotirii  sănătăţii  popu­  nil  „Cărţii  soclal-po-   o  largă  şi  frumoasă   şl  idealul   comunist   la  Clubul  sindicate­
         Numai  la  nivelul  industriei  ju­  maxii.tv..                                                şi  Întreprinderea  de  rele-   laţiei  din  judelui  Hunedoara.  l i li ce  pentru  tineret",   participare.   Prezenta   de  viată"  a  suscitai   lor  din   Simeria  a
         deţului  Hunedoara   tn   anul   surselor  uu,.                                              electrice  Deva,  C.E.I.L.  De-   La  lucrările  sesiunii  au  par­  amplă  acţiune   edu­  tinerelului   şcolar  la   o  vie  şl  interesantă   fost  organizat  un  ca­
         1071,  de  exemplu,  flecare  orS   de  lucru  a  consthu.                                    Industria  laptelui  Simeria  ticipat   deputaţii   Consiliului   cativă  organizată  dc   simpozioane  si  mese   dezbatere   In  rlndul   leidoscop  istoric  cu
         însemnează  o  producţie   in­  la  rezervă  de  ridicare  .                                                             popular  judeţean,  activişti  de   Comitetul   judeţean   rotunde  a  cunoscut  o   adolescenţilor.  In  nu   tema   „Pagini   din
         dustrială  de  aproape  2  milioa­  productive  a  muncii.  De  e.\v..*.                      »  ansamblul  judeţului  —  si   partid  şi  de  stat.  pnm-vicepre-   al  U.T.C.  In  colabo­  caldă   audientă.   la   mcroasc  licee   s-au   lupta  muncitorilor ce-
         ne  lei,  iar  un  minut   peste   piu,  tn  ultimul  cincinal,   mai   •ti...                najoritatea  unităţilor  —  si-   sedinli  si   vicepreşedinţi   ai   rare  cu  Centrul   dc   liceul  „Aurel   Vlai-   constituit   c e r c u r i  feriştl.  sub  conduce-  \
         30 000  lei.  In  1071,  pe  ansam­  mult  de  95  la  sută  din  sporul   /iitoart           ia  este   bunfi  sau   chiar   consiliilor   populare   muni­  librării  Deva.   mani­  cu“  din  Orăştie.  de   ..Prieteni  ai  cărţii  so-   rea  Partidului  Comu-  j
         blul  industriei  judeţului  două   producţiei  industriale  a   fost   S-ar  părea  *a  ,    te  bună.  Aceasta  arată  în   cipale   şi   orăşeneşti,   ca­  festările  cc  an  avut  exemplu,  simpozionul  cial-politice".  precum  nist  Român".   ^
         ore  sînt  mai  valoroase  decll   obtinut  pe  seama   creşterii                          pn,nul  rtnd  că  In   unităţile   dre  cu  munci  de  răspundere
         o  zi  din  anul  1950,  iar  5  minu­  productivităţii  muncii  si  nu­  că  este  o  creştere  •.....j,  dai  respective  comitetele  oameni­
         te  sînt  mai  important*  decit   mai  restul  pe  seama   măririi   in  cifre  absolute  ea  reprezintă   lor  muncii  şi  colectivele   de
         o  oră  din  acel  an.   Industria   numărului  de  salariaţi.  In  10   Ioane  mult,   adică   aproape   muncă  au  acordai  atenlia  eu­
                                                                     300 000  om  ore  timp  ctştigat,
         cocsochimîcă  din  Judeţ  pro­  luni  din  anul  curent  creşte­  în  care  s-a  adus  un  spor  de                          IN   PAGINA  1   III-A
         duce  azi  Intr-o  zi  cit  în  2  luni   rea  randamentului  muncii  n                     .     ZEVEDEI  $TEF
         ţi  jumătate  din  anul  1950,  iar   contribuit  la  depăşirea  planu­  producţie  de  aproape  .30. mili­  directorul   Direcţiei  judeţene
         în  industria  energiei  electrice   lui  dc  producţie,  industrială  cu   oane  lei.  Contribuţii  deosebite   de  statistici
                                                                     Ia  acest  rezultat  dc
                                                                                          ansam­
         o  zi  este  mai  Importantă  ca   110  .milioane  Iei,  adică   mni   blu  nu  adus  întreprinderea  de                         C A L E I D O S C O P
         o  lună  din  1050.  Exemple  mai  mult  de  60  la  sulă  din  depăşi-  electricitate  Deva,  Uzina  „Vic-  (Continuare  In  pag.  a  2-a)
                                                                                                                                                                                                      Produse  peste  plan  în  valoare
                                                                                                                                                                                                                de  7 100 000  lei
                  Extinderi  şi  îmbunătăţiri                                                                                                                                                     ORA.yriE.   Fabrica   chi­
                   de  alimentare  cu  apă                                                                       [ UNUIA                                                                         mică  din  Orăştie.  acolo  unde   duse  din  mase  plastice,  într-o
                                                                                                                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                                                                                             gamă  variată  dc  bunuri
                                                                                                                                                                                                                     valo­
                                                                                                                                                                                                 comuniştii  au  iniţiat
                                                                                                                                                                                                                             larg  consum  şi  piese  pentru
                                                                                                                                                                                                 roasa  acţiune  de  a  face   ca   industria   constructoare   de
             CALAN.  Aii  fost  termina­  Mare  din  oraşul  vechi.  De                                                                                                                          salariaţii  de  aici  să   devină   maşini,  171  tone   pigmenţi
           le  lucrările  de  decolmalare   menţionat  că  sursa  de  finan­                                                                                                                     un  colectiv  model  de  conşti­  metalici  şl  alte  bunuri  ma­
           şi  amenajare  a  unui  put  de   ţare  a  acestor  lucrări  slnt   Retrăiesc  cu  plăcere  cite-   finală.  Şi  era  alit  de  emo­  Suprapunind  chipul  matu­  lucrez  ca  maistru  principal   inţă  socialistă,  cinste,  demni­  teriale.
           captare  a  apel  potabile  pen­  beneficiile   realizate   peste   va  clipe  petrecute  in  com­  ţionantă  această  trăire,  a­  rului  furnalist  de  azi  peste   aici,  la  furnalele  de  1000.  tate  şl  onoare,  înregistrează   Ca  rezultai  al  folosirii  mal
           tru  oraşul  Călan.   Punerea   plan  de  economia   oraşului   pania  maistrului   principal   ceastă  comunicare  între  fiin->   imaginea  adolescentului  de   In  primii  ani  am  locuit  cu   succese  tof  mai  de  seamă  în
           lui  in  exploatare  va  spori   şi  că  munca  nccalificală  e   Nicolae  Mărculescu,  in  una   ţă  şi  agregat  incit,  involun­  atunci,  din  anii  fn  care  Hu­  soţia  intr-o  baracă,  după  ca­  producţie.  Este   concludent   eilcienlc  a  maşinilor  şl  uti­
           debilul  de  apă  al  oraşului   elecluală  la  aceste   lucrări   din  zilele  fierbinţi  ale  au­  tar,  căutai  răspunsul  la  în­  nedoara  nouă  se  năştea  din   re  am  ajuns  intr-o  cameră,   în  această  privinţă  (aptul  că   lajelor  şi  al  întăririi  discipli­
           cu  circa  12  litri  pe  secundă.  prin  participare  cetăţenească.   gustului  din  acest  an.  Pe  a­  trebarea :  „Care-t  taina  a­  te  miri  ce,  i-am  amintit  lui   intr-un  apartament,   pentru   planul  pe  II  luni  a  fost  în­  nei  In  muncă,  s-a  înregistrat
                                                                                                                                                                                                                             de  la  începutul  anului  o  pro­
             Paralel  cu  căutarea  de  sur­  De  altfel,  nici  nu  a  început   cest  om,  suplu  dar  vinjos,   cestei  legături,  sensibil  u­  Mărculescu  de  visele  însăila­  ca  in  1959  să  mă  mut  in   deplinit  cu  mult  (nalnte   de
           se  noi  de  apă,   gospodarii   bine  anul  de  muncă  patrio­  îl  găsisem  dis-de-dimineaţă   manizate ? /"         te  tn  acele  seri,  de  mult.  propria-mi  casă,  construită   termen.  Ca  urmare,  s-au  cre­  ductivitate  mai  mare  cu  2.4
           Călanului  extind  re|elele  de   tică  (se  ştie  că  acesta  înce­  in  preajma  colosului  de  1000   ...Imi  amintesc  de  tinărul   . Făcusem  deja  trei  şantie­  cu  împrumut  de  stat...  Fata   at  premisele  obţinerii   unei   la  sută  decit  era  planificat.
           apă  potabilă.  Au  început  lu­  pe  la  1  octombrie  a  fiecărui   mc  —  furnalul  nr.  7.  —  care   brigadier,  cunoscut  cu  mat   re  naţionale  pină  cind  am   şi-a  întemeiat  familia  ci  la        Au  fost  micşorate  în  acelaşi
           crările  şi  a  iost  achiziţionată   an)  şi  valoarea  muncitor  e-   era  supus  unei  mRK.“,  cum   bine  de  două  decenii  in  ur­  venit  la  Hunedoara.  Cit  de­  Timişoara,   iar  băiatul,  la   producţii  industriale   supli­  timp  cheltuielile  de  produc­
           conducta   pentru  introduce­  fectuale  cu  participarea  ce­  obişnuiesc  sidcrurgişlii   să   mă  în  anii  pionieratului  so­  spre  vise,  oho...  îmi  făcusem   admiterea  din  acest  an,  a   mentare  pină  la  linele  lunii   ţie  şl  a  sporii  eficienta  eco­
           rea  dc  apă  potabilă  în  loca­                           pronunţe  prescurtat  o  repa­  cialist  la  Hunedoara  —  ti-   destule,  ca  unul  care  nu  fu­  intrat,  pe  locul  II,  la  Fa­  noiembrie  In  valoare  de  pes­  nomică   realizindu-se  în   10
           litatea   Streisîngiorigu.   Dc   tăţenilor  se  ridică  deja  la  1   raţie  capitală.  Toate  forţele   năr  care,  în  orele  serilor  de   gea  dc  muncă.  Mai  întii  şi   cultatea  de  mecanică  din  Ti­  te  7 100 000  lei.  luni  mai  mult  de  I  700 000  lei
                                                                                                                                                                                                  Vor  fl  realizate  şi  livrate
           asemenea,  pe  strada  Dealu  milion  de  lei.              constructorilor  si  nlc  furna-   atunci,  cu  amprentă  de  şe­  mai  întîi  imi  doream  o  me­  mişoara...  -         peste  prevederi  130  lone  pro­  economii  ş|  beneficii  supli­
                                                                       liştilor  erau  concentrate  a­  zătoare,  istorisea   crimpeie   serie,  apoi  un  loc  de  muncă   .In  mai  1971  am  trăit  cea                   mentare.
                                                                       supra  importantului  agregat   cu  tîlc  din  propria-i  viaţă.  stabil  şi  un  cămin,  ca  să  fiu   mai  emoţionantă  clipă  din
                                                                        pentru  ca,  în  scurt  timp,  a­  Insurecţia  din  ’44   m-a   in  rlndul  oamenilor".  viaţa  mea  —  imi  mai  spune     Tot  mai  multe  apartamente  pentru
                                                                       cesta  să  reintre  in  frontul   prins  acasă,  în  Bucureştii   Viaţa  i-a  depăşit  eu  mult   acest  comunist  întinerit  par­
                                                                        productiv  al   combinatului   Noi  —  povestea  intr-o  seară   pretenţiile,  imaginaţia.  Zi-  că,  care  de  mai  bine  de  13
                                                                        hunedorean.                  renumitul  furnalist  de  azi.   lierul  de  acum  27  de  ani  a   ani  se  află  in  fruntea  comi­        oamenii  muncii
                                                                         Timp  de  trei  săptămini  in   Munceam  ca  zilier  pe  unde   învăţat  Ineseria  de  furnalist,   tetului  de  partid  de  la  sec­
                                                                       Sir,  maistrul  lucrase  numai   apucam  şi  tocmai  in  preaj­  şi-a  întemeiat  o  familie  să­  ţia  a  11-a  furnale  a  com­  DEVA.  In  rlndul  unităţilor   proprietate  de  stat  şl  perso­
                                                                       in  schimb  de  noapte,  pentru   ma  eliberării  rămăsesem  fă­  nătoasă,  s-a  statornicit  la  un   binatului  hunedorean.   Am   economice  din  judeţul  nostru   nală  prevăzute  pe  acest  an.
                                                                       că  aţa  era  nevoie.  Intra  in   ră  lucru.  Cu  toate  acestea,   loc  de  muncă  şi  a  ajuns  să   primit  inalta  distincţie   d e {   care  au  anunţat  pină   acum   Realizările  de  pină   acum
                                                                       şut  la  ora  19,  dar  niciodată   nutream  mari  speranţe,  vi­  strunească  unele  din   cele   Erou  al  Muncii  Socialiste,   îndeplinirea  şi  depăşirea  sar­  au  creat  posibilitatea  depăşi­
                                                                        nu  pleca  din  secţie  mai  îna­  se,  inspirate  de  un  comunist,   mai  moderne  agregate  side­  personal  din  mina  tovarăşu­  cinilor  de  plan  pe  II  luni  se   rii  planului  valoric  pe  1!  luni
                                                                        inte  de  ora  11.  a  doua  zi.   care  în  cîteva  zile  a  şi  a-   rurgice  —  furnalele  de  ma­  lui  Nicolae  Ceauşescu...“.  numără  şi  colectivul  Trustu­  cu  peste  8 300 000  lei.  Orga­
                                                                        Muncea  in  acele  zile  cu  o   taniat  angajarea  mea  Za  un   re  capacitate.  Cu  cc  au  de­  Aşadar,  împliniri  născute   lui  de  construcţii  din  Deva.   nizarea  judicioasă  a  activită­
                                                                       totală  dăruire,  trăind  parcă   garaj.  „De  acum,  n-o  să  mai   păşit  lumea  nouă  —  pentru   din  muncd  şi  supraimpliniri,   Pînă  acum  constructorii   au   ţii  pe  şantiere  a  condus   la
                                                                        pe  propria-i  fiinţă  transfor­  umblaţi  din  uşă  fn  uşă  după   care  s-a  dăruit  cu  trup  şi   cu  care  patria  l-a  răsplătit   terminat  si  predat  beneficia­  creşterea  productivităţii  mun­
                                                                        mările  prin  care  trecea  fur­  lucru  —  ne  încuraja  el  —   suflet  —  năzuinţele  acestui   pe  acest  * destoinic  siderur-   rilor.  din   prevederile   dc   cii  cu  peste  6  fa  sută  şi   la
                                                                        nalul ;  era  o  legătură  traini­  pentru  că  a  sosit  şi  lumea   om,  dotat  cu  o  înaltă  ţinută   aist,  definit  pentru  tinerii   plan  pe  1971.  peste  1800  de   reducerea  pierderilor  şl  con­
                                                                       că,  ţesută  din  infinite  si  ne­  noastră.  Dar  —  ne  mai  spu­  muncitorească ?   Cu  multe,   din  jurul  său  un  exemplu   apartamente.  Iar  alte  blocuri   sumurilor  de  materiale.  In
                                                                        văzute  fire,  prin  care   se   nea  el  —  lumea  asta  nu  pi­  cu  foarte  multe  bucurii  şi   viu,  demn  de  urmat.  Acesta   sînt  terminate  sl   pregătite   acesf  ici  s-au  economisit  pe
                                                                        realiza,  parcă,  o  adevărată   că  aşa.  din  senin,  ca  un  ca­  satisfacţii.       este  de  fapt  şi   răspunsul,   pentru  recepţie  urmînd  să-şi   ansamblul   trustului   peste
                                                                                                                                                                mai  bine-zis  izvorul  trăini-
                                                                       transfuzie  de  vitalitate  între   dou,  ci  trebuie  ciştigată  prin   „Din  simplu  furnalist  am   ciei  legăturii  statornicite  în­  primească  în  curînd  locata­  120 000  cărămizi  st  mai  mult
                                                                        agregat  şt  om,  intre  om  si   luptă,  prin  muncă,  fără  o­  ajuns  in  scurt  timp  prim-   tre  meşter  şi  coloşii  de  me­  rii.  Colectivele  şantierelor  de   de  110  tone  ciment  sl   fier
                                                                                                                                  topitor,  şef  de  echipă,  decla­
                                                                        agregat,  atunci  cind  contu­  dihnă...,,.  Ce  să  mai  zic,  iacă   ră  el.  retrospectiv.  Am  fă­  tal,  pe  care  ii  struneşte.  locuinţe  din   oraşele   Brad,   beton,  iar  Ia  preţul  de  cost
                                                                                                     acum  trăiesc  pe  viu  —  pre­
                                                                        rurile  acestuia  din  urmă  fă­  zicerile  bujiului  meu  prieten   cut  apoi  trei  ani  şcoala  se­                   Haţeg.  Orăştie  şi  Uricani  au   planificat  s-a  înregistrat   o
                                                                                                                                                                                                 terminat  şi  predat  beneficia­
                                                                        ceau  un  nou  pas  spre  cola  de  atunci.               rală  de  maiştri  şi  din  1966           S.  OLT EA NU       rilor   toafe   apartamentele  reducere  de  peste   I  500 000
                                                                                                                                                                                                                             lei.
                                                                        Fertilizarea ogoarelor—acţiune decisivă
                                                                                pentru  soarta  recoltei  viitoare                                                SECVENŢE  INTERNAŢIONALE
              In  atelierul  I.  M.  Barza,  lâcA tuşul  Viorcl  Oprean  execută  ope­
           raţiunea  de  lipire  a  plăcuţelor  vidia  pe  capetele  detaşabile.
                                                                         Esle  un  fapt  incontestabil   Simeria  şi  In  alte  unităţi  se   sar  ca  tn  această  perioadă  să   0 rezoluţie iniţiată de România, adoptată
                                                                       că  fertilizarea  ogoarelor  are   datoreşte  In  măsură  hotărî-   fie  organizată  în  mod  temei­
                                                                        un rol  decisiv  asupra  soartei   toare  aportului  îngrăşămin­  nic  acţiunea  de  transportare
               Constituirea  Asociaţiei  bucătarilor                   producţiei  fiecărei culturi. Din   telor.  Sini  cooperative  agri­  a  lor  In  cimp,  astfel  puntn-
                                                                       proprie  experienţă  coopera­  cole  unde  învăţămintele  des­  du-se  o  bază  temeinică   re­
                             şi  cofetarilor                           torii  au  constatat  că  pe  sea­  prinse  Îşi  găsesc  materiali­  coltei  viitoare.                        in unanimitate la 0. N. U.
                                                                       ma  aplicării  îngrăşămintelor   zarea  în  practică.  Ca  exem­  Imperativul  respectiv  tre­
             In  Capitală  a  avut   loc.   Reunind  cel  mal  buni  me­  organice  sau  minerale  se  re­  ple  pozitive  (destul  de  puţi­
           simbălă  dimineaţa,  conferinţa   seriaşi  din  acest  domeniu,  a­  alizează  sporuri  de   recoltă   ne  la  număr)  amintim  unită­  buie  sâ-şi  găsească  corespon­
                                                                                                                                  dent  In  fapte,  îndeosebi  (a
            de  conslituire  a   Asociaţiei   sociaţia  Işi  propune  să  con­  de  20—30  sau  chior  mai  mul­  ţile  agricole  cooperatiste  din   cooperativele  agricole   din   NEW  YORK  27.  —  Cores­  gentiilor  specializate  la  edu­  In  încheiere,  rezoluţia  rele­
            bucătarilor  şi  cofetarilor  din   tribuie  la  îmbunătăţirea  ac­  te  procente  fată  de  terenuri­  Cristur,  Dineu  Mare,  Boz  si   Mârtineşti,  Nădâştia  de  Jos,   pondentul  Agerpres,  Constan­  carea  tineretului  in   spiritul   vă  că  „Adunarea  Generală  a
            Republica  Socialistă   Româ­  tivităţii  în  alimentaţia  publi­  le  nefertilizate.  Este  eviden­  altele  în  care  s-au  transpor­  Birsău,  Nandru,  Ruşi  etc.  —   tin  Alexandroaie,   transmite:   păcii,  Înţelegerii  reciproce,  re­  O.N.U.  hotărăşte  să  ia  în  con­
            nia.  organizaţie  obştească,  cu   că.  valorificind  tradiţiile  cu­  tă  deci  necesitatea  ca  în  fie­  tat  şi  incorporat  sub  brazdă,   unităţi  unde  există  suprafeţe   Adunarea  Generală  a  O.N.U,   laţiilor  prieteneşti  si  cooperă­  sideraţie,  cit  mai  curînd  posi­
            caracter  profesional.     linare  din  toate  zonele  ţă.   care   cooperativă   agricolă   o  dată  cu  executarea  arătu­  însemnate  de  teren  pe  care   a  adoptat,  In  unanimitate,  re­  rii  între  popoare,  justiţiei  so­  bil,  însă  nu  mai  ttrziu  de  cea
             Conferinţa  s-a  deschis  In   rii.  Dc  asemenea,  In  colabo­  consiliile  de  conducere,  ca­  rilor  de  toamnă,   însemnate   de  8—10  ani  sau  chiar  mai   zoluţia  iniţiată  de  România  —   ciale,  demnităţii  şi  valorii  u­  de-a  28-a  sesiune  a  sa,  punc­
            prezenţa  unor  membri  ai  con­  rare  cu  direcţiile  comerciale,   drele  tehnice  si  cooperatorii   cantîtâţi  de  îngrăşăminte  or­  mult  nu  s-au  aplicat  Îngră­  „Situaţia   socială   mondială:   mane,  precum  şi   respectării   tul  intitulat  „Tineretul,  educa­
                                        cu  întreprinderile  şl  şcoli­
            ducerii  Ministerului  Comer­                              să  acorde  o  deosebită  impor­  ganice.  Este  de  aşteptat   ca   şăminte  organice.  Este   im­  tineretul,  problemele  şi  nece­  drepturilor  si  libertăţilor  fun­  rea  sa  în  spiritul  respectului
            ţului  Interior,   Ministerului   le  de  alimentaţie  publică,  a­  tanţă  utilizării  judicioase   a   acţiunii  de  fertilizare  a  ogoa­  portant  să  nu  se  scape  din   sităţile  sale,  participarea  sa  la   damentale  ale  omului.  Aduna­  fată  de  drepturile  omului  şi
            Turismului,  Centrocoop.  Uni­  sociaţia  se  va  preocupa  de   îngrăşămintelor,  aplicării   a­  relor  să  i  se  acorde  o  deose­  vedere  că  prin  folosirea  În­  dezvoltarea  socială",  ‘  care  a   rea  Generală,  se  subliniază  în   liberlătile   sale  fundamentale,
            unii  sindicatelor  din  comerţ-   îmbunătăţirea  activităţii   de   cestora  cu  prioritate  pe  su­  bită  atenlie  In  toate  coopera­  grăşămintelor  naturale  se  ob­  fost  prezentata  plenarei  de  că­  document,  cere   secretarului   problemele  si  nevoile  sale  şi
                                        specializare  a
                                                       lucrătorilor
            cooperaţie.                 săi.  cit  st   perfecţionarea   prafeţele  destinate  culturilor   tivele  agricole.  în  acest  sens   ţin  sporuri  substanţiale   de   tre  Comitelui  pentru  proble­  general  a!  Organizaţiei  Naţiu­  participarea  sa  activă  la  dez­
              La  lucrări  au  luat   parte   procesului  de  pregătire  a  ele­  de  legume,  cartofi,  sfeclă  şi   fiind  necesară  folosirea  ju­  producţie,  care  compensea­  mele  sociale  al  Adunării  Ge­  nilor  Unite  să  consulte  guver­  voltarea  naţională  şi  coopera­
                                                                                                                                                                                                                           rea
                                                                                                                                                                                                                                internaţională".
                                                                                                                                                                                             nele  ţărilor  lumii  asupra  mo­
                                                                                                                                                                nerale,  după  re  acesta  a  dez­
                                                                                                                                                                                                                                                Acest
            delegaţi  din  întreaga   tară.   vilor  din  cadrul  complexelor   porumb.              dicioasă  a  mijloacelor   de   ză  cu  prisosinţă  cheltuielile   bătut  $i  aprobat  documentul   dului  In  care  este  transpusă   punct  a  fost  iniţiat  de  Româ­
            aleşi  în  adunările   generale   şcolare  dc  alimentaţie  publi­  Nivelul  ridicat  al  recolte­  transport  şi  manifestarea  u­  ocazionale  de  administrarea   respectiv.  in  practică  Declaraţia  cu  pri­  nia  din  convingerea  că  impor-
            ale  filialelor  judeţene  repre-   că.                     lor  obţinute  in   acest  an  —   nei  maxime  răspunderi  faţă   lor.  Există  deci   suficiente   Rezoluţia,  pe  a  cărei  listă   vire  la  educarea  tineretului  şi   lanta  si  complexitatea  pe  care
                                                                                                                                  motive  ca  problema  fertili­
            zentind  pe  toţi  lucrătorii  din   Ca  preşedinte  al  Asociaţiei   4 000  —  6 000  kg  porumb  In                                               dc  coautori  figurează  numele   promovarea  in  rindurile  tine­  o  prezintă  educarea  tinerei  ge­
            această  branşă,  precum   şi   bucătarilor  şi  cofetarilor  din   cultură  neîriqnlă.  18—20  tone   de  finalizarea  planurilor  de   zării  terenurilor  să  stea  In   a  23  de  state,  subliniază  nece­  rei  generalii  a  idealurilor  dc   neralii  trebuie  să  stea  in  a-
            din  cadrul  instituţiilor  şi  în­  Republica  Socialistă  Româ­  cartofi,  20—25  lone   sfeclă   fertilizare  a  solului.  Deoarece   centrul  preocupării   tuturor   sitatea  intensificării  contribu­  pace,  respect  reciproc  şi  de   tentia  Organizaţiei  Naţiunilor
            treprinderilor  cu  activitate  de   nia  a   fost   ales   tovarăşul   sau  pesle  10—12  tone  legu­  în  unităţi  s-au  acumulat  sto­  conducerilor  de  unităţi,   ca­  ţiei  Naţiunilor  Unite  şi  a  a-  înţelegere  intre  popoare.  Unilc.
            alimentaţie  publică.       Constantin  Berbecea.           me  la  hectar  —  la   C.A.P.   curi  mari  de   îngrăşăminte   drelor  tehnice  şt  cooperato­
                                                                        £oU,  Brlznic,  Ostrov,  ToteştJ,  organice,  este  imperîof  nece­  rilor.
   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97