Page 93 - Drumul_socialismului_1971_11

cxnrwr r-

La fnstitutu! de mine Petroşani,
__ . ____________ t_____r

Acţiuni cu profunde

val@<4e educaţionale

Tn1 cadrul Institutului de mine din Petroşani 6-au des-
lăşi/jat de curind lucrările plenarei Consiliului Uniunii
Asociaţiilor Studenţeşti din institut. Cu acest prilej s-a
stabilit organizarea in perioada următoare a unor ac­
ţiuni cu largi valenţe educaţionale fn care să fie angre­
naţi atlt studenţii cit şl cadrele dldacnce. Printre aces­
tea se numără *j adfnctrea înţelegerii de către studenţi
a unor aspecte» teoretice asupra edificării societăţii so-
clallste multilateral dezvoltate tn ţara noastră, creşte­
rea rolului conducător al partidului in Toate domenii­
le vleţif sociale, cunoaşterea principalelor prevederi ale
planului cincinal prin expuneri, simpozioane, mese ro­
tunde, protecţii de Jllme documentare ; aprofundarea
Snlr-o /nai mare măsură a ultimelor documente de par­
tid In «cadrul disciplinelor sociale şl iu afara acestora. Sporirea valorii r&rbunrlui extras din artincurlle VĂII Jiului are loc in acest modern com-
In vederea realizării temelor propuse, la staţia de ra- plex, dotat cu uliiaje de mare productivitate, care e Uzina do preparare i i cArbunelui do la Co-
roeştl.
dlolicaro a Institutului vor fl prezentate Informări pri­ Foto: I. LICIU
vind politica Internă şl Internaţională a partidului şl
statului inostru ; vor fi înregistrate emisiunile TV. „Ca­
dran4'. ob vor H redate ulterior prin Intermediul staţiei
de amplilflcare. Prin h ă r n ic ia Consfătuire judeţeană de medicină Interi
'k e l e v i l o r
Periodic. Ia nivelul Institutului, vor avea loc con­
cursuri „Cine ştie, clştlgă" pe teme ca ; „Obiectivele TOPLIŢA. Pe Valea Cer- DEVA. Filiala Hunedoara mescu. dr. I. Lupu — Hur,
planului cincinal", „Ia cinstea aniversării semicentena­ nel in sus, dincolo de salul a Uniunii societăţilor de doara, dr. P. Bornemlsa, *
rului organizaţiei U.T.C." ş.a. in care vor II angrenaţi Topliţa, slut multe locuri \ ştiinţe medicale. In colabo­ N. Aldica — Lupenl. dr.
numeroşi studenţi. Concursurile consfltule bune pri­ sterpe, supuse erodării. Pro- j rare cu Direcţia sanitară ju­ Selker — Petroşani.
lejuri de Incursiune tn perspectiva dezvoltării patriei lecţia lor a devenit o nece- : deţeană. a organiza! Ieri. la Pe marginea celor 19 <
In anii următori, tn Istoria organizaţiei tinerelului co­ sllate căreia elevii şcolii ge- ; Deva. o consfătuire cu tenia municări şl referate Ştlin
munist. nerale din localitate l-au j „Pielonefrita cronică". lice prezentate, a avut 1
răspuns cu multă tragere de j La lucrările consfătuirii au un amplu schimb de opl
Pentru lărgirea orizontului de cunoştinţe ale studenţi­ Inimă. Infr-o singură zl de j luai parte u d mare număr privind cauzele care de!«
lor. cunoaşterea fnlr-o mal mare măsură a realizărilor muncă patriotică e! au ptan- \ de medici specialişti din Ju­ mină afecţiunile renale, ţ
obţinute de oamenii muncii din patria noasfră tn anii tat pesle 500 de puleţl de j deţ şl de la marile centre sibllităţlle de explorare
construcţiei socialiste, la nivelul Institutului a iost salciml pentru fixarea solu- j medicale din ţară, printre rinichilor fn această ale<
alcătuit un ciclu de excursii In Judeţ şl In ţară. De Iul. { care: dr. V. Beroniade — une prin procedee moder
curind, pe Itinerarul Petroşani—Bucureşti—Galaţi a avui .* Peste clţlve ani. pe ver- ’ Bucureşti, prof. dr. C. Zosin. de laborator. profilaxia
loc prima excursie la care au participat cel mal meri­ | sântul muntelui va creşte j cont. dr. N. Mănescu. dr. N. tratamentul pielonefritei.
tuoşi studenţi. In viitor urmează să lle vizitate Com­ i o pădurice de salciml, rod j Barbu — Timişoara, dr. M. Prin valoarea lucrări
plexul hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţlle-de- | al hărniciei elevilor. i Manasia, dr. R. Vlaicu. dr. prezentate şl a dezbaterii
M. Rutnaru, dr. A. Văleanu.
Fler. Combinatul siderurgic Hunedoara, precum şl alfe j CONSTANJA TAUŞ dr. T. Holan — Cluj, dr. R. consfătuirea se înscrie ca
obiective Industriale şl aoctal-cullurale. I directooreo Şcolii generalei Rusu, dr. Al. Popa, dr. Fl. manifestare ştiinţifică
Topliţa i Dulca, dr. E. Goia. dr. Gh. prestigiu a medicinii hur
Mocanu — Deva. dr. L. To- dorene.
Sesiunea Consiliului

popular judeţean 0 întrebare pentru bruta •■■■ ■ j

. . . , l şl dnd j
Elena Bo- i
aoinlu.
(Urmare din pag. t) pentru realizarea ritmică a lu­ semnate, de mare actualitate, d a Popa, lullana Dla- :
crărilor din contribuţia volun­ derivate din sarcinile ce stau CIM TĂCEAU CIA MAI SUI ^obrlel Popa, LdorAmloa- i
3n prealabil, comisiile per­ tară In bani, In muncă şi pen­ In faţa organelor locale ale -jte cu- ru .ia, Llllana Armeanca, Lu- :
manente au dezbătut şl avizat tru eleclrlficârl rurale, impo­ puterii de stat, precum şl din -..arul gc- mlnr.a Had, Manuela OlurcA el |
Podi ca Plrvan au rostit legă- :
materialele supuse dezbaterii zitul pe clădiri, a lucrărilor ce cerinţele mereu sporite ale .il, tovar^şu) mlntul pionieresc sub drapelul 2
sesiunii. se execută prin muncă pa­ cetăţenilor. In acest an s-au ,escu, la o doua tricolor spre a deveni fll de :
Organizaţiei plo-
a
La dezbateri tn sesiune au triotică, precum şl pentru executat lucrări de Interes ob­ JIULUI. AŢI PIERDU , vr, într-una din zilele a­ nădejde ol patriei. Moment e- ;
moţlonant a fost şl atunci etnd !
luat cuvîntul tovarăşii Ioan crearea unităţilor productive ştesc Intr-un volum sporit, vi toamne, cind om asistat Llllana Armeanca a fost aleasă i
Păslrârv, secretar al Comite­ şi prestatoare de servicii In attt In mediul rural, cit şl In - :* îa un eveniment memorabil In fruntea noii grupe, reco- i
pentru viaţa şl viitorul
mandată simplu
I
de un coleg j
unor
tului orăşenesc de partid O- mediul rural / concluziile ce cel urban. Angajamentele a­ i şcolari din Deva. Se vor mira sfătos : ,.e disciplinată el Inva- }
răşlie, preşedintele comitetu­ se desprind ca urmare a con- sumate pe această linie de că­ La centrul de pîine nr. 136 schimb arătş puţin mai «iqi sînt poate unii afllnd cft respectivii ţă bine", iar şefa, după ca a j
lui executiv al consiliului Irolului efectuat de comisia’ tre consiliile populare au fost din Uricanl am văzut cea mai Jilă decît cea pe care e , Inlreprin- eroi nu s-au remarcat plnA privit In Jurul el să vadă dacă <
popular al oraşului Gherasim permanentă juridică şi pentru îndeplinite şl depăşite. Aceas­ urltă pîine care se poale ve­ zut-o In magazinul de l , . ... ..iilicaţie din Petro­ acum prin cine ştie ce fapte toată suflarea e pătrunsă do ;
mat ncAtArll. Cel
puţin pSnft
Importanţa
acestei alegeri, a •
Giucean, preşedintele Comite­ adminislratia locală de stat cu ta se datoreşte preocupărilor dea înlr-un magazin al comer­ câni. „De ce — l-am Între­ şani, in secţia de la Lupeni acum. păşit spre banca el cu aerul f
tului executiv al 'Consiliului privire la modul in caje se a- crescînde de care au dat do­ ţului. „Şi dacă numai astăzi ar bat — secţia dumneavoastră chiar, pe care-i doare sufletul Şcolarii de care pmlntlm au unei mari căpetenii. Şl chior i
flecare şopte ant, adlcA exact
popular al comunei Balşa ; plicâ Decretul 153 din 1970; vadă organele noastre locale. arăta aşa, Ireacă-meargă — ne livrează comerţului pline de o pentru marca fabricii. Nu pot : cit prevede bAtrlneasca zlealA oşa era.
Apoi, tn faţa asistenţei a fost •
Pavel Turcu, preşedintele aplicarea hotăririi Consiliului In activitatea consiliilor popu­ spunea vlnzăloarea Maria calitate atlt de Îndoielnică determina ei conducerea teh- • câ e bine sA-l at de-acasâ ca etalat un plan de acUvItate. :
C.A.P. Toteşti | Dumilru Grun- popular judeţeon privind Îm­ lare Insă se mal fac simtlte Pescaru — dar de săptămîni de „Dîn cauza neglijenţei şl a lip­ nică-adroinistralivă a întreprin­ i sâ nu te fad de ocara lumii, 6crls mare şl citeţ — să se :
Cel zece şcolari — efl zece sin»
jă, vicepreşedinte al Comite­ bunătăţirea ocrotirii sănătăţii unele neajunsuri. Se încheie zile primesc astlel de pline". sei de disciplină cu care 6e derii si secţiei să disciplineze i ; — au devenit pionieri. Pionieri vadă şl 6& sc ştie că aici se :
tului executiv al Consiliului populaţiei, modificarea progra­ anul iar unele lucrări nu vor De fapt cum arăta plinea 7 lucrează pe unele schimburi" procesul tehnologic de fabri­ j ta şapte ani a fost o hotârtre va lucra după o anume ştlin- •
tă. cu
seriozitate şl simţ al j
popular al oraşului Petrila ; mului de îmbunătăţiri funcia­ Ţintea fl încheiate şl aceasta In crăpăturile de pe fată poţi — a venit răspunsul însoţit de caţie a plinii ? Brutarii din ; chtbzultâ a recentei Conferinţe măsurii lucrurilor. Ca eâ fie :
i Naţionale a Organizaţiei de Plo­
Dumitru Cojan, preşedintele re şi de gospodărire a ape­ pentru că In unele locuri n-au băga palma pe dungă. Denive­ o grimasă de mlhnire şi leii Lupeni făceau cîndva cen mal i nlerl. drept pentru care. ln- clor l...
Dar, dincolo de buna dtspo- •
Cooperativei de consum 11 ia ; lor, pe perioada 1971—1975, fost stimulate Iniţiativa şi po­ lările de pe valră sînt şi ele mite a omului vădit sttnjenit bună pfine din Valea Jiului — i tr-una din zilele trecute, şcolo- zlţle a momentului, nl s-a dez- j
Leontin Blăjan, preşedintele înfiinţarea întreprinderii de sibilităţile locale. Pe de altă în înălţime de dimensiuni de o întrebare pe care am în­ asta o spune unul care a mîn­ î rli noştri, ce strgulese pe bAn­ vâlult un univers. Un univers ■
U.J.C.M. i Victor Zaharco, vi­ gospodărie comunală şi loca- parte, unele direcţii de spe­ egale cu crăpăturile de pe ţeles că sî-o pusese şi el de cat mult din acea pîine. Au ! cile Liceului pedagogic din De- al copilăriei fericite la a cărei j
investiţi cu acest
i va, au fost
cepreşedinte al Comitetului e- tivă In oraşul Simeria ; ratifi­ cialitate ale Consiliului popu­ fată. Cit despre miez — să multe ori. „Am discutat a­ uitat sau au pierdui ei retela ţ titlu, ceea ce, trebuie sâ recu- linişte veghează părinteşte par- |
tidul. Şl ca să înţelegi acest :
Kecutiv a! Consiliului popular carea unor decizii ale comi­ lar judeţean nu dovedesc su­ fim iertaţi — nici gospodinele ceastă stare de fapt in adu­ plinii bune şi gustoase pe care | noaşiem. este cu totul dcosc- univers trebuie să trăieşti, să :
al municipiului Hunedoara i tetului executiv,* revocarea şi ficientă îndrăzneală, înlâtu- care coc pentru prima oară în nările organizaţiei de partid — o făceau cîndva ? Asta e Între­ j bit. Ceva deosebit, care se ln- te transpul o ctlpâ In această -
i
tlpArcşte in memorie toaiâ vla-
Adrian Costa, preşedintele alegerea unor membri In Co­ rînd cu prea putină energie viaţă pline nu o coc astfel. spunea tovarăşul Mitu — s-au barea adresată brutarilor din : ţa, aşa cum alţii ţin minte, sâ lume a pionierilor căutător» de •
basmele cu )
comori. In core
Comitetului executiv al Con­ mitetul execuliv al Consiliu­ anumite aspecte de forma­ Aşa sllnd lucrurile, am Încer­ luat hotăriri pe care conduce­ Lupeni. Pentru conducerea în­ ■ zicem, cft pe vremea dnd b­ feţl-frumoşt se leagă cu visuri- •
siliului popular al comunei lui popular judeţean. lism. cat să căutăm cauzele lenome rea secţiei trebuia să le aducă treprinderii de panilicatie din : veau şapte nnl, pârlnţll lor se le zborurilor spoţlale, să te )
şo-
i
numeau dnd grevişti, etnd
Dobra; Viorel Ocoş, pre­ In încheierea lucrărilor se­ Referîndu-se la aclivilalea nului la secţia Lupeni a între­ la Îndeplinire, clar au rămas Deva avem alia şi anume : • meri, pelagra venea de la mâ- gtndeştl că eşti pionier şl să , •
dai onorul clnd trece drapelul
şedintele U.J.C.A.P. i Alexan­ siunii a luat cuvîntul tovară­ desfăşurată de către coopera­ prinderi» de panificaţie Petro­ consemnate pe hîrtio. Se fac Nu cumva e prea mult că ne î mâllga cea de toate zilele. Iar detaşamentului l
dru Popa, directorul Direcţiei şul Ioachim Moga, prim-se- ţia meşteşugărească, primul şani. „O pîine urîlă şî de probe de laborator din cocă, fnlttnim de două ori in acelaşi i comunişti» stOleau prin temnl- ★
• ţe pentru singura vlnâ de a fi
judeţene teii nic3-in vest iţii j le- cretar al Comitetului judeţean secretar al Comitetului jude­ proastă calitate cum se face la din făină, nimeni nu respectă an cu aceeaşi problemă in fa­ } fost omcnoşl... Am ţinut neapărat să con- ■
ronim Grecu, preşedintele Co­ de partid, preşedintele Comi­ ţean de partid a arătat că in Lupeni, n-am mîncat nicăieri". nici o recomandare a labora­ ţă — a calilălli produselor ca­ i . La festivitate, au venit oos- semnăm evenimentul acesta al i
debutului celor de şapte ani fn •
mitetului execuliv al Consiliu­ tetului executiv al Consiliu­ atenţia acesteia trebuie să Remarca o făcea — stupoare — torului. Moara din Lupeni n-o re pleacă din secţiile dumnea­ • peţl. cadre didactice, colegi din ptonlerla hărniciei şl ambiţiilor •
şl. fireşte, pâ-
• clasele vcctnc
lui popular al comunei Boşo- lui popular judeţean, care, re- stea Intre altele diversifica­ chiar o salariată a secţiei, ma­ putem învinui că ne-ar da fă­ voastră ? Mai ales că se spu­ j rlnţt Învoiţi pentru vreun ceas de devenire. De ce ? Din era- ■
de la slujbe. Flori,
rod. lerindu-se la problemele dez­ rea permanentă a prestărilor gazinera Elena Bularca. ină proastă, pentru că plinea e | i vlnt&i'l, dntcce, felicitări, cere- dinţa că. peste ani, poate In- •;
daruri, cu­
tr-o
bună zl II vom aminti •
Sesiunea a adoptat holSrlrî bătute, a subliniat că sesiu­ de servicii către populaţie, La ora 15,30 in serviciu se necorespunzătoare din cauza ne un lucru ; pe la Lupeni teh­ j montatul cu tot protocolul Iul iorâşl pe cel zece pionieri. Ne- \
privind măsurile ce se impun nea a analizat probleme în­ precum şi dezvoltarea acestor modului In care lucrăm noi". nicienii întreprinderii nimeresc • şi lumea aceea multă ce de-abla greşit 11 vom aminti, deoarece •
forme de activităţi în comu­ afla schimbul condus de bri­ E răspunsul unui lucrător care cam rar. I a IncAput In clasa a II-a. De- viaţa şl faptele comuniştilor de :
plămădesc Inceplnd j
mltne se
ne si sate. Aceasta se referă gadierul Alexandru Mitu. Ce-i simte responsabilitatea pentru I spre emoţia sărbătoriţilor, ce sft de la vtrsta de azi a plonlerlel. j
Mal ales atunci
j mal vorbim.
de fapt alît la organele coo­ drept, plinea labricală de acest marca fabricii în care lucrea- ION CIOCLEI : dnd comandantul — Instructor,
peraţiei meşteşugăreşti şi de i învăţătoarea Doina Drăgan. le-a C. DROZD
consum, cit şi Ja cele ale co­
operativelor agricole de pro­
ducţie.
O problemă de mare însem­
tivităţii de producţie indus­ CATALIZATOR AL CONŞTIINŢELOR - MUNCA PUNĂ DE ABNEGAŢIE
nătate pentru dezvoltarea ac­
trială şi de prestaţii de servi­
cii esle descoperirea şi valo­
rificarea pe scoră mai largă a
posibilităţilor locale — mate­ Privită din exterior, Uzina Am stat de vorbă cu secre­ şeful de brigadă Nicolae Sîn- şi-a aniversat tn acest an un tru pentru îmbunătăţirea acti­
rii prime, materiale, mină de „Victoria" Călan Iţi lasă im­ tarul comitetului de partid al ziană. cu formator-turnălorul secol de existenţă, şeful uneia vităţii ideologice, ridicarea ni­
lucru calificată etc. presia de gigantism, de imen­ secţie» — Iulian Drăghici, cu Ioan Sebestyn, cu locţiitorul din secţiile ei de bază — tur­ velului general al cunoaşterii
Condiţiile dc care dispune sitate. Te convingi că-i aşa de preşedintele comitetului de secretarului comitetului U.T.C. nătoria de lingotiere — nu a şi educaţia socialistă a ma­
judeţul noslru, cerinţele me­ indată ce-i treci pragul, spre sindicat din acelaşi colectiv — pe secţie — Vasile Andreescu. împlinit încă 30 de ani. A pri­ selor. pentru oşezarea relaţii­
reu crescînde ce sc pun în coşurile înalte ale turnatelor, Liviu Budiu, cu şeful secţiei cu maiştrii Fîorea Maga, Nico­ mit botezul ingineriei în 1966 lor din societatea noastră pe
privinţa gospodăririi şl înfru­ In care focul nu se stinge 24 — îng. Mihaf Demjdov, cu lae Şontu(iu, Petru Cucoş, cu pe platforma de oţel a Galn- baza principiilor eticii şi echi­
museţării localităţilor pun în de ore din 24, spre halele u­ tăţii socialiste şi comuniste ?
faţa consiliilor populare sarci­ riaşe — adevărate planete ale cîţiva muncitori. Am discutat mulţi, foarte mulţi alţii. Toţi tîuluî. De doi ani lucrează la
na de a asigura o Jargă par­ giganţilor, populate de omu­ — Pentru noi, acest program
ticipare a tuturor* oamenilor leţi. Am forţat cu bună ştiin­ a vibrat la unison ca pentru
muncii la acţiunile întreprinse. întregul popor şi acţionăm în
ţă Imaginea, tocmai pentru a consecinţă. încă în urma mii-
reliefa mal pregnant strădani­ surilor din iulie, propuse de
ile şl rezultatele oamenilor tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
de atei. De altminteri, pentru
noi am iniţial acţiuni concrete
UTILI!» raţionala a tortei D! MCA a scrie despre toţi oamenii u- SUDURA UNEI CEIUEE de îmbunătăţire a activităţii
succesele
ztnei, despre toate
politico-ideologice şi educati­
lor, ai îl necesare multe pa­
gini, ar trebui multe ore de ve a salariaţilor, pe care le-am
adoptarea
după
amplificat
trudă deasupra hîrtiei — poa­ programului. în plenara C.C.
uzina UNIM UZINA CENTENARA
CI»TIM1III DE IDCRO te mii de ore. Dar asa ceva Sc observă deja o substanţială
al P.C.R. din 3—5 noiembrie,
nu-i esle cu putinţă reporteru­
schimbare In bine a
întregii
y lui care trece într-o zi, sau activităţi: s-a întărit discipli­
numai In cîteva, prin
(Urmare din pag. 1) munca a pe6te 600 muncitori, prinde concluzia că organele centenară din Călan. na fn muncă, nu se mai ivesc
care ar fl putut realiza o pro­ de decizie din unităţile eco­ De aceea, ne-ara oprit mal refuzuri de sarcini, a scăzut
venită problemei valorificării ducţie suplimentară de cel pu­ nomice nu s-au ocupat şi nu mult, zilele trecute, doar tn- numărul absenţelor nemotiva­
tr-una
dîn
la maximum a forţei produc­ ţin 90 milioane le 1. Este foar­ cunosc toate laturile economi­ din secţiile secţii, într-una te, al Inifrzierilor Jo serviciu
du­
fruntaşe,
tive a muncii prin utilizarea te curios fenomenul că tocmai ce, tehnice, sociale ţl morale pă cum ne-o recomandase şi al penalizărilor pentru rebu­
cit mai bună a fondului de unităţile care folosesc Incom­ ale utilizării raţionale şl efi­ tovarăşul Ionel Hodorog, se­ despre oameni şi despre mun­ comunişti. Toţi oameni de nă­ Călan, în decembrie 1970 pri­ turi, se manifestă o grijă mai
uzină,
dejde în secţie şi In
ca lor, despre rezultatele
în
mind girul de şef al unei sec­
timp disponibil. plet forţa de muncă pe care o ciente a forţei de muncă. Nu­ cretarul comitetului de partid producţie, despre componen­ exemple de seriozitate in ţii cu mare pondere In uzină. mare pentru întreţinerea uti­
lajelor, cu prelungirea timpului
Dacă deplasăm însă puţin au, unde pierderile de timp mai astfel se poate explica pe uzină. Am In-ttlnlt aici, lu- tele acestei puternice celule a muncă, de slrguin|ă şi modes­ dc funcţionare şi la randamen­
faptul că în unele locuri gra­
analiza in spatele cifrelor ge­ sini mari, atunci clnd nu reali­ dul de utilizare a forţei de crind laolaltă, aproape 400 de uzinei. Am notat frlnturi de tie, de corectitudine In întrea­ Dar ziua cea mai dragă pentru tul maxim, sc lucrează mai
zează planul de producţie, a­
nerale situaţia ne apare şi în- muncă scade de la o perioadă oameni — români, maghiari, biografie care dau cu adevă­ ga lor activitate şi viaţă soci­ tinărul inginer Mihai Demidov mult, mai bine, mat conştiin­
tr-o altă lumină. Se poate ob­ duc ca justificări chiar lipsa la alta şl că fenomene ca'‘In­ germani, de alte naţionalităţi, rat personalitate şi unitate co­ ală. este alta, pe care n-o va uita cios. Toţi salariaţii secţiei, fă­
serva că In unele unităţi gra­ forţei de muncă. In această disciplina In^frnuncă, absente­ împreună, el fac zi de zi un lectivului de la turnătoria de niciodată. Clnd partidul nostru ră deosebire — avind in frun­
— Ce calităţi caracterizează
aniverseze
dul de utilizare a timpului de situaţie, ca să dăm un singur le nemotivate, fluctuaţia, deşi lucru, în aparenţă nu prea lingotiere. Mihai Buner: co­ colectivul secţiei turnătoria de se pregătea să-şi el a primii te comuniştii — acţionează la
exemplu, se află Centrala căr­
semicentenarul,
lucru a scăzut, o serie de bunelui Petroşani, unde, lună cunoscute de factorii de con­ complicat, dar attt de impor­ munist, secretar de organiza­ lingotiere, tovarăşe inginer fel. In virtutea aceloraşi legi
neajunsuri grevează tncă asu­ ducere, nu au fost înlăturate tant pentru industrie ; utilaj ţie de bază. In primele 10 Mihai Deminov ? cornelul roşu, tnrolîndu-se cu scrise şl nescrise ale societăţii
pra utilizării raţionale a forţei de lună, decadă de decadă de sau reduse la maximum posi­ de turnare, care ia drumul ce­ tuni ale anului, brigada de intreaga-t fiinţă In marele de­ noastre, călăuziţi unitar de
Ia începutul anului se invocă
15
taşament ai comuniştilor.
de muncă. Nici Jntr-un caz nu ca un laitmotiv lipsa forţei de bil. lor trei mari combinate side­ turnători condusă de el a avut — Cred că, In primul rind, aprilie 1971 e ziua aceea. politica partidului, spre ace­
poale fi apreciată pozitiv sltu- rurgice din ţară: Galaţi, Hu­ cele mai bune rezultate din unirea, sudura sufletească a leaşi împliniri.
aţia de la Combinatul siderur­ muncă. Din cele cîteva cifre pre­ nedoara, Reşiţa. Sudat în clo­ secţie. Pe octombrie, a reali­ tuturor membrilor săi, indife­ f-am creionat In citeva cu­
gic Hunedoara, Fafrlca chimi­ Un all fenomen care a-a zentate se desprinde concluzia cotul activităţii zilnice, la cea zat planul Tn proporţie de rent că se numesc- Sînziană, vinte profilul acestui Inginer De bună seamă, colectivul
că Orăştle şi întreprinderea manifestat cu multă intensi­ că sînt necesare măsuri ur­ mai înaltă temperatură a IOD la sută. Mircea Drăgan ; Sebestyn, Schiffler, Andreescu pentru că este un pion de ba­ secţiei turnătoria de lingotiere
de la Uzina „Victoria"
Câ-
minieră Hunedoara unde in­ tate In acest an şi a influen­ gente care să repună In aten­ muncii, colectivul turnătoriei comunist. Muncitor formator, sau altfel. Apoi înţelegerea şi ză în secţie şi In uzină, un
dicii de folosire a fondului de ţat negativ utilizarea raţiona­ ţia conducerilor unităţilor pro­ de lingotiere — aceasta este organizator de grupă sindica­ colaborarea, spiritul de iniţi­ neasttmpfirat căutător a) nou­ lan se poate mîndri cu rezulta­
timp au scăzut faţă de peri­ lă a timpului de ilucru a fost blema utilizării raţionale a for­ denumirea secţiei în caie am ativă şi întrajutorarea cu a­ lui, un meseriaş harnic şl pri­ tele sate, plămădite de braţe­
oada corespunzătoare din anul circulaţia mare a forţei de ţei de muncă şi a tuturor ca­ zăbovit mar mult zilele trecu­ lă, priceput şî conştiincios în devărat tovărăşească. La în­ ceput, un bun îndrumător şi le şi mintea celor aproape 400
trecut. G> situaţie de aseme­ muncă de <la un loc de lucru - tegoriilor de personal. Credem te — activează ca un tot uni­ serviciu, Agitator energic, tocmirea unor planuri de prieten al oamenilor pe care-i de oameni pe care deosebirea
nea necorespunzătoare se în­ ia altul şi de la o unitate la că nu este admis ca acum tar, după nişte legi scrise si lullu Klsner: comunist, secre­ muncă, de măsuri, ne consul­ conduce, liant extrem de ma­ de naţionalitate nu-i îndepăr­
tează ci, dimpotrivă, îi apro­
registrează şi la minele din alta, Pe Judeţ, mai mult de 44 cind fiecare minut costă zeci nescrise, oare au devenit re­ tar de organizaţie de bază, tăm cu toţii, la lansarea unor leabil tn sudarea celulei de la
Valea Jiului, la „Vîscoza" Lu- la sută din muncitori au la de mii sau chiar milioane, flexe permanente pentru fie­ iniţiative ort chemări la În­ turnătoria de lingotiere. Apre­ pie mai mult sub acelaşi roşu
trecere slntem toţi o
inîrrjă
penî, întreprinderea de indus­ actualele lor locuri de muncă clnd orice încetinire de ritm care om. Deşi este alcătuit din Foarte bine pregătit politic şi şi-un gînd, la realizarea sar­ cierile aparţin tovarăşului Io­ stindard al Partidului Comunist
Însemnează rămînere în urmă,
trializare a cărnii Deva şi Fa­ o vechime mai mică dc 10 să irosim timpul. Orice minut zale de compoziţii diferite, an­ profesional, exigent şî autori­ cinilor de plag contribuim cu nel Hodorog, cel mai autori­ Român. E o unitate durată
brica „Vidra" Orăşlîe. La aces­ luni. Instabilităţi mai pronun grenajul acestui colectiv are tar în întreaga-i activitate. zat să remarce calităţile co­ de^a lungul multor ani. pen­
te unităţi sînt încă loarte late s-au înregistrat In aceas- pierdut e sle nerecuperabil, in multă coeziune şi tărie, fieca­ Irimia SchIIHer ; comunist, totii deopotrivă, deşi există — muniştilor din uzină.
mari pierderile de timp dato­ lă perioadă al minele din Va­ linat, orice pierdere de timp re za în parte tncorporînd o membru al organizaţiei de ba­ nici nu se poate altfel — o înainte de plecare din uzi­ tru libertate şi drepturi egale,
atinge dezvoltarea economică
între
permanentă competiţie
rate absentelor nemolivate, lea Jiului, Centrala minereuri­ a tării şi nivelul de trai al apreciabilă forţa şi maleabili- na centenară, cu allţia oameni amplificată considerabil in con­
învoirilor si întreruperilor 1n lor neferoase Deva. C.E.l.L. tate. Este forţa comuniştilor, a ză nr 1. Harnic muncitor for- sectoare, brigăzi, oameni. minunaţi, l-am întrebat pe to­ diţiile societăţii noastre socia­
Deva, U.M.MR. Simeria etc. poporului, de aceea avem da­
producţie. Pe judeţ, tn 10 luni. Faţă de rezervele şi defici­ toria cetăţenească să folosim tuturor salariaţilor secţiei, am­ mator-turnător. Agitatov neo­ Să adăugăm citeva date şi la varăşul Iulian Drăghicî : liste.
s-a pierdut numai din aceste entele existente in acest do­ cu maximum de randament fi­ plificată zl de zi pe frontul bosit, convingător. profilul acestui tfnăr inginer. — Ce ecou a găsit In secţia
cauze un fond dc timp egal cu meniu de activitate se des­ ecare fracţiune de timp. muncii însufleţite comune. Lista ar putea continua cu Dacă Uzina „Victoria" Călan dv. programul partidului nos­ DUMITRU GHEONEA