Page 96 - Drumul_socialismului_1971_11
P. 96
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
DOUA MARI prin muncă patriotică, lu
COMBINATE DE CIMENT crări edllitar-gospodăreşti tn
valoare de 25,5 milioane lei,
IN construcţie
depăşindu-şi încă de pe a
La Clmpulung-Argeş şi cum, cu pesle 3 milioane lei,
Hoghiz-Braşov se află In angajamentele asumate pc
plină construcţie două mari Întregul an,
combinate de ciment — o-
blective majore ale indus CETĂŢENII RAPORTEAZĂ
triei materialelor de con ÎNDEPLINIREA
strucţii, din actualul cinci ANGAJAMENTELOR
nal. ANUALE
Caracteristica noilor uni
tăţi o constituie marea ca SATU MARE. — Dntc cen
pacitate a liniilor tehnologi tralizate la Consiliul popular
ce concepute şi realizate de judeţean Satu Mare arală că
specialiştii noştri. Fiecare angajamentele în întrecerea
din cele cinci linii are o pro patriotică pe întregul an au
ducţie anuală de 1.2 milioa fost îndeplinite şi depăşite.
ne tone de ciment — perfor Cu ajutorul celâlenilor au
mantă care le situează la ni fost realizate lucrări in va
velul celor mai productive loare de 61 500 000 lei. cu 19
utilaje de acest gen pe plan milioane leî mai mult decit
mondial. angajamentul anual. Printre
Procesul de producţie la atlete, au fost executate con
aceste mari agregate este strucţii de străzi şi trotuare
ANUL XXIII. Nr. 5 255 MARTI 30 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI complet automatizat, fiind pe o suprafală de 465 000
coordonator
condus de un
electronic. In comparaţie cu mp, reparaţii şi întreţineri de
spat ii verzi pe 571 ha. S-mi
liniile tehnologice existente plantai, de asemenea, 128 600
In tară, ele vor asigura o de arbori şi arbuşti orna
Tirmniiiiiiu mu iiiiiiniiii tunmrmiiii îmi ini onnimrniiTnmmmi produdivitate superioară cu mentali şl s-au amenajat 60
68,5 la sută, un consum de
combustibil redus cu 15 la de baze sportive şi terenuri
de joacă pentru copii.
DE MÎ1NE INTRĂM IN CINCINALUL EDIFICĂRII sută, şi un preţ de cost al
tonei de ciment mai mic cu
7 fa sută fală de cel din a
nul trecut. mm
ULTIMA LUNÂ A ANULUI va fi obţinut o dată cu in VREM EA
Sporul anual de ciment ce
MULTILATERALE A PATRIEI treaga capacitate, a combi Vreme fnchlsA, cu corul mal
/ trarea tn funcţiune, la în
PENTRU 24 ORE
natelor de la Clmpulung şi
CUM ATI ASIGURAT Hoghiz depăşeşte întreaga mult acoperit. Vor cAdea pre
cipitaţii sub formA dc ploaie,
anul
producţie a ţârii din
lapoviţA şl ninsoare. Vlntut va
In vastul program de dez cursul acestui an au fost o- m 1966. sufla potrivit din nord-vest.
Tcmpci-nlura minimă va fl cu
voltare a -industriei chimice Creşterea, diversificarea şi mologale peste 50 repere din M PENTRU CA LOCALITATEA prinsă Intre minus I şl zero
grndc, Iar cea maximă Intre
in ţara noastră, care In ul
APROVIZIONAREA TEHNICO- mică de creştere superioară utilizarea maselor plastice- mase plastice pentru frig»- H SAPIE CÎTMAI FRUMOASA S şl 2 grade.
timii ani a cunoscut o dina
dere, autoturisme „Dacia" şi H
FOCŞANI. — Clşligâtori,
celorlalte ramuri industriale, alte utilaje, fiind în cura de M în anul 1970, al premiului PENTRU URMĂTOARELE
proiectele
definitivare
DOUA ZILE
de |f
un rol important revine şi cerinţă a economiei moderne execuţie a unul număr de M. III pe ţară In activitatea de
MATERIALĂ NECESARĂ sectorului de mase plastice. peste 280 de repere pentru || gospodărire şi înfrumuseţa bil. Vor . cAdca precipitaţii
Vreme rece, cu cerul varia
re a oraşelor, cetăţenii din
Proprietăţile lor variate, ga
Indicaţiile preţioase ale se
ma largă de sortimente si cretarului general al partidu ne anual, faţă de numai 3 700 autoturismele şl aulocamtoa- §| municipiul Focşani s-au stră temporare sub formă do la
poviţA şl ninsoare. Violul va
tone cit s.au prelucrat In ul
nele produse In ţară.
posibilităţile uşoare de pre lui reprezintă pentru colec timul an al cincinalului pre Solicitările din ce în ce = duit şl tn acest an să facă sufla potrivit din nord-vest.
minimă va fl
din Iocalitalea lor una din
Temperatura
pătrundă
lucrare le face să
PRODUCŢIEI VIITOARE ? alături de materialele clasico tivul Fabricii chimice Orâş- cedent. mai mari pentru produsele M tre cele mai frumoase aşe cuprinsă Intre mtnua 5 ţi mi
nus i grad. Iar cea maximă
tie căi sigure de ridicare ca
în loate domeniile economi litativă a întregii activităţi Produsele realizate tn pre din mase plastice determină j§j zări. Astfel, el au realizat, Intre minus 2 şl 1 grad.
ei moderne, creează posibi economice, mijloace prin ca zent fac parte dlntr-o gamă o creştere rapidă a diverşi- g
lităţi noi de întrebuinţare, foarte variată, numărul sorti licării acestora. Cu ocazia §
Cel de-al doilea an el cincinalului pune In fata Cen re se va asigura In acest mentelor rldictndu-se la pes analizelor făcute de specia
tralei minereurilor neferoase din Deva sarcini deosebit dc schimbînd radical structura cincinal înlocuirea diverselor te 800, cifră care este In liştii din întreprindere, sprl- g
mobilizatoare privind dezvoltarea bazei de materii prime, balanţei de materii prime. materii prime şi materiale continuă creştere. Dintre a jiniti de cei din centrala In- §
creşterea producţiei şl valorificarea superioara In circuitul* Aşa după cum sublinia to mai deficitare pentru econo cestea fac parte fn primul dustrială coordonatoare, e-au M
economic a resurselor de substanţe minerale utile. îndepli varăşul Nicolae Ceauşescu, mia naţională. Fabrica dispu rînd ambalajele de diverse desprins o serie de sarcini g ÎN PAGINA A III-A j
nirea acestor sarcini de o considerabilă însemnătate econo masele plastice capătă o pon ne astăzi de mijloacele teh tipuri pentru industria de majore pentru întregul corn- g
mică depinde nemijlocit de o serie de factori, dintre care dere lot mai mare în înlocu nice şl materiale necesare medicamente, fitinguri şi pie partiment de mase plastice, jj
nu se poate neglija aprovizionarea lehnico-materială, dat irea unor materii prime şi atingerii capacităţii de pro se de legătură din policloru- Pentru satisfacerea cerinţelor = i a I ? v . a,.. ■ l v •
/Aaunari qe aari
fiind importanta acesteia In asigurarea unui ritm susţinut materiale deficitare. Deşi ducţie proieclale, urmlnd ca ră de vinii destînale construc beneficiarilor sînt In curs de #
al muncii de ila nivelai abatajelor şl plnă Ia procesul desfa s-au înregistrat progrese In pe parcurs, prin înfăptuirea ţiilor civile şi industriale, asimilare noi navete de trans. g
cerii produselor miniere. producţia de mase plastice, amplului program de ânves- navete şi cutii din polietile port pentru pline, legume şl M de seamă în
— Aşadar, pornind de la necesitatea nnei aprovizionări totuşi ne aflăm încă la un • titii stabilit pentru întreaga nă pentru transportat pline, fructe. In perioada scursă din g Sport
tehnico-materlate în concordantă deplină cu sarcinile de nivel redus, In comparaţie cu perioadă a cincinalului, să se sticle şi diverse bunuri de acest an au fost omologate M organizaţiiie
plan ale producţiei anului viitor, care este stadiul aprovi alle (ări. De aceea, trebuie larg consum. In vederea pre
zionării plnă la ora actuală? — adresăm întrebarea ingine făcute eforturi suplimentare atingă la sflrşitui perioadei noi produse de uz casnic ca : =1 de partid a !
rului Mihal Cunea, director economic din cadrul C.M.N. pentru o mai bună acoperire un nivel de prelucrare a gătirii şi diversificării pro
Deva. a nevoilor în acest domeniu maselor plastice de 9 700 to- ducţiei viitoare, numai In (Continuare fn pag. a 2-a) M
— La Incepnt, ctteva cuvinte despre aprovizionarea cu nartniitiitimmittiiiiunmiiumiuju I! llMIIIIIIllIIIIIIIIII I .............IHHlfc
materiale şi obiecte de Inventar. Din necesarul pentru 1972
avem contractat plnă In prezent doar 36.3 la sută, ceea ce
bineînţeles este foarte puţin. Sînt materiale pentru care nu m ANUL 1975 PRODUCŢIA DE MASE PLASTICE CHEMAREA
am contractat declt 0,28 ila sută sau 11 la sută din necesar,
cum este cazul otelului laminat, al conductorilor pentru bo- LA F.C. ORAŞTIE VA FI DE PESTE 2,62 MAI MARE Breviar
binaj etc. La tablă subţire, ţevi pentru Instalaţii, acumula DECIT IN ANUL 1970
tori auto, n-am reuşit să contractăm decit mai puţin de ju
mătate din cantităţile ce ne sînt absolut necesare pentru Organizaţiei de partid a judeţului Argeş către
asigurarea producţiei viitoare. Singura „poziţie'* unde — ce-i
drept, după unele divergente — avem contractarea efectua cultural
tă aproape tn întregime, este lemnul de mină.
. Desigur, această situaţie nu se poate pune In întregime, toate organizaţiile judeţene ale Partidului
pe seama activităţii centralei, deşi slntem conştienţi că nu
am desfăşurat o activitate susţinută In această direcţie. MANIFESTĂRI CULTURAL-
Insă pentru motivul că nu am primit nivele pentru anve
lope, benzi de transport, unii sulfaţi şl acizi precum şi alte Comunist Român, către to ţi oamenii muncii
materii şl materiale enumerate, activitatea aprovizionării EDUCATIVE IN
tehnico-materiale nu putea fi -mai bună declt se prezintă la
ora actuală. Din situaţia contractărilor pentru materii şi ma din agricultură ÎNTREPRINDERI
teriale din producţia internă reiese clar că sini unele mi
nistere cu care n-am reuşit să conciliem declt 15—20 la BBAD. - In cadrul acţiuni
sută din necesarul nostru, deşi am făcut solicitări. Este ca Comitetul judeţean dc perlid locale, simple, la Indemlna — Pentru mărirea permea lor culiural-educatlvo Iniţiate
In Incinta unltAţlIor economi
zul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini cu care Argeş, pe baza sarcinilor sta oricui, a apei ce bălteşte pe bilităţii solului cu exces de ce din oraş, Caaa de cultura
n-am putut contracta materii, materiale şi piese In valoare bilite de cel de-al X-lea Con ogoare, pentru combaterea e umiditate, se vor executa lu din Brad a organizat la în
de pesle 32,9 milioane lei, Ministerului Industriei Metalur gres al partidului, a prevede roziunii solului, pe suprafeje crări de desfundare pe o su- treprinderea de Industrie loca-
IA un montaj audlo-vlzuaJ, pe
gice cu care mai avem de con tractat materiale in valoare de rilor .Programului Naţional cit mai mari, pentru Înlătura praiaţă de 2 000 hectare. tema „Arhitectura pop ul ar A
64,6 milioane lei etc. privind gospodărirea raţională rea efectelor negative ale ex — Vor fi luate măsuri pen ro m A n e a s c A C u acest prilej,
oelor prezenţi le-au fost înfă
— In anii trecut!, ca şl pentru acest an, aii avut de a resurselor de apă. extinde cesului de umiditate. In acest lru decolmatarea canalelor de ţişate aspecte de artA arhitec
întlmpinat unele greutăţi In asigurarea utilajelor din dotare rea lucrărilor de irigaţii, În sens, organizaţiile de partid evacuare existente pe o . lun turali romAncascA, ■ubllnlln-
cu piese, de schimb. Situaţia In acest an prezintă amelio diguiri, desecări şi de com vor desfăşura o largă aclivitate gime de 14 km. du-se specificul el Inimitabil.
Iniotlle
Explicaţiile au fost
rări 7 batere a eroziunii solului", a politică şi organizatorică în — Vor fi executate lucrări cu protecţii de diapozitive.
— Nu, Plnă la ora actuală, din necesarul de piese de analizat recent, în cadrul u- rîndul maselor, vor antrena de amenajare pentru irigaţii
' chimb — In valoare de pesle 30 milioane lei — necesare neî adunări cu activul din a- organizaţiile de sindical, tine în sisteme locale, pe o supra La secţia din Gurabarza a
producţiei anului viilor, n-am puiuţ încheia nici un contract. gricullură, măsurile necesare ret şi femei, consiliile popu faţă de I 590 hectare. cooperativei „Moţul" a avut
pcnlru creşterea producţiei a lare, deputaţii, conducerile u — Vor fi executate lucrări loc evocarea peraonallt&|ll Iul
Avem In schimb avizări trimise pentru două treimi din ne nităţilor agricole, Întreaga Nicolae Crlstea, cu prilejul
gricole la nivelul prevăzut de de combatere a eroziunii solu Împlinirii a 65 do ani de la
cesar. Cauza unei astlel de situaţii se poate observa din planul cincinal. populaţie de la oraşe şi sale. lui pe o suprafaţă de 3 950 naşterea sa. Prezentarea . face
Cu acest prilej s-a subliniat
ILIE COJOCARU 1970-1975 faptul că In judelui Argeş sînt la muncă patriotică In vede hectare. De asemenea, prin parte din cleiul Intitulat „Mi
rea realizării In 1972 a urmă
al mlşcArU
litanţi dc seamA
participarea voluntară a popu
comuniste şl muncitoreşti".
(Continuare |n pag. a 2-a) importante suprafeţe care, fie toarelor obiective : laţiei se‘ vor realiza economii
din cauza băltirii apelor, fie — Executarea, In sisteme lo băneşti la efectuarea lucrări PROGRAM ARTISTIC
din cauza fenomenului dc ero cale, a unor lucrări de dese lor antierozionale pe 1 200
ziune, nu asigură obţinerea, u care menite să elimine exce hectare prevăzute In plan a SUSŢINUT DE ELEVI
După o „trecere în revistă" de verificare nor recolle stabile, la nivelul sul de umiditate pe 3 500 hec M executate cu fonduri de la
buget ţ vor fi împădurite 500
Peste 700 000 lei polenlialului productiv al le- tare situate In bazinele Muri hectare şl vor fi terasate 200 CER BAL. — In prezenta u
renului de care dispune, al in lor Argeş, Doamnei, Teleor hectare. nul număr mare de apecla-
tori, elevii Şcolii generale din
vestiţiilor masive pe care le
BRIGĂZILE MISTICE venituri din fac stalul şi unităţile agricole man şi Neajlov, unde, datorită obiectivelor stabilite, a calită CcrbAI au prezentat un reu
Pentru verificarea realizării
şit program artistic, Intitulat
băltirii apei, producţia este
„Te 9l&vlm partid, pArlntc”.
De
o deosebită
npreclere
ţii lucrărilor, propunem să se
piesele
corale,
zootehnie cooperatiste, în vederea ex mult diminuată. Iar In anii cu organizeze control la faţa lo s-au bucurat agitaţie Intitulat
precipitaţii abundente — este
tinderii mecanizării şi chimi
recitările şl programul brigăzii
cului, tn Junile mal şi decem
artistice dc
PREZENJE ACTIVE ll\l VIATĂ din Boz. zootehnia reprezin- i zării, a intensificării procesu calamitală în întregime. Pen brie ale anului 1972. ac „Ţara, poporul şl conducăto
BOZ, Pentru cooperatorii !
Mobilizaţi
lru efectuarea acestor lucrări,
rul el".
lui de producţie.
In înfăptuirea acestor
N-au lipsit nici
soliştii de
lâ sectorul dc producţie din j
ţiuni de mare importantă pen
lru economia fiecărei unităţi
les ropote de aplauze, ca şi
mc de pămînt. De pe terenu
care se ' realizează anual j de organizaţiile dc parlîd, lu vor fi dislocaţi circa 600 000 agricole şi a întregului judeţ, muzică populorA, care au cu
crătorii de pc ogoarele jude
pentru
Interpreţii de teatru,
cca mai marc parte a veni- ‘
COLECTIVELOR Dt MUNCĂ lurilor băneşti ale coopera- j ţului Argeş sini ferm holărî|i oh|inc un spor de producţie ne bizuim pe hotârlrea şi con sei: „Un pedagog de şcoală
rile ce vor fl desecate se va
reuşita punere In scenă a pie
să facă toiul, să nu-şi precu
tivel. Şi tn acest an. datori, i
nouă" şl a scenetei „Doi buni
tă muncit depuse pentru a | peţească nici un efort pentru de 10 000 tone cereale, faţă secvenţa cu care populaţia prieteni".
Argeşului traduce tn
viată
asigura hrânirca şl îngriji a da viaţă preţioaselor indica de realizările anului 1971. RECITAL DE POEZIE
O „trecere In revistă" a bri cai# a constat !n expresivi, zică originală în acompania rea raţională a animalelor, ţii ale tovarăşului Nicolae — .Pe Întreaga suprafaţă cul toate sarcinile trasate de con
găzilor artistice de agitaţie o- tatea sa deosebilă, In forţa de ment, cu elemenle de recuzi la această unitate s-au ob Ceauşescu, secretarul general tivată se vor lua măsuri de ducerea partidului, pe hărni
leră prilejul unei priviri de sugestie a secvenţelor, dens, tă pe cit de simple pe atit de ţinut peste 700 000 lei din va-; cia oamenilor muncii de la PATRIOTICA
ansamblu asupra unor stări de plin de originalitate. expresive. Unele formaţii — loriticarea producţiei ani- j al Partidului Comunist Român, combatere a băltirii apei prin oraşe şl sate, pe experienţa
ORAŞTIE. — Casa dc cultu
lucruri dinlr-un domeniu a) Desigur, nu numai echipele fapt lăudabil — au rezolvat maliore — a laptelui şi câr- ! care ne cere să folosim cu deschiderea unor şanţuri de ră a fost gazda participanţilor
activităţii artiştilor amatori amintite au prezentat texte cu finalul înlr-un mod simplu, nli. j maximum de randament' fie scurgere, pe lungime de 150 cîştigată In valorificarea su la expunerea „Rolul poeziei
hunedorenî. un continui bun. Se poate a fără artificii, natural, ca o con Rezultatul amintit este ne- : care palmă de pămînt, să a- km şi săparea de puţuri ab perioară a terenurilor In pan patriotice In educarea tinere
Am asistat sîmbăta treculă firma cu certitudine că majo cluzie firească din lol ce s-a mijlocit legal dc activitatea j tă prin plantarea cu pom! şi lului" susţinută dc profeso
rul Petru Daclu. Expunerea a
la un asemenea „trial" cînd ritatea formaliilor din raza mu petrecu! pe scenă pînă atunci desfăşurată de cooperatorii ‘ sîgurăm sporirea rodniciei a sorbante. In urma acestor ac viţă de vie, pe forţa mobiliza fost urmată de un recitat de
pe scena Casei de cultură din nicipiului Hunedoara au venit (O.S.M. II}. care lucrează în sectorul 7,o- cestuia. ţiuni se vor scoale de sub toare, a organizaţiilor noastre poezie patriotică susţinur dc
creatori locali. Şi-nu dai con
Hunedoara s-au prezentat un pe scenă cu un bagaj textual Analizind evoluţia brigăzilor olchnic. Din rîndul accslo- Adunarea cu activul din a efectele băltirii circa 18 000 cursul Adriana Cristca, Dlana
mare număr de formaţii ■— bine pus la punct. Faptul că artistice de agitaţie prin op ra se cuvine să amintim pe gricultură a hotârlt să încea ha şi apreciem că vom obţine de partid. Danclu, Octavlan Oprcnn, Lu
1 8 ! — cvolulie ce oglindeşte doar unele s-au impus mai tica conlinulului lextului, in David Clsinaş şi Loghln Ur- J pă o largă acţiune patriotică un supliment 'de producţie de cian Pclrlc, Tudosc Werner.
în ultima analiză stadiul ac mult atenţiei s-a datorat şi terpretării şi montării, au re- sa care de zece ani lucrea- j penlru eliminarea cu mijloace peste 5 000 tone cereale. (Continuare în pag. a 2-a)
iuai şi căutările in directiv interpretării, O notă bună es ieşil însă şi alle aspecle. Ma ză în acest sector şl îşi aduc j
perfecţionării activilăţii brigă te aceea că actorii amatori joritatea formaţiilor se afla o contribuţie substanţială la
zii De aici. unele concluzii. s-au ferit de imitaţii după mo încă în căutarea unei persona- sporirea producţiei anima- .
Pentru cela ce urmează, se delele cunoscute, de a copia Ilere. !
impune o precizare : care sînt stilul şl tonul unor cunoscuţi C. DROZD ŢIC MIRON !
criteriile după care o brigadă autori sau clnlăreli. Menţio S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E S E C V E N Ţ E IN T E R N A T IO N A L E
artistică de ogitatie este cota năm deci strădania tuturor ar (Continuare în pag. a 2-a)
tă drept „bună" sau „mai pu- tiştilor amatori spre un joc
1 in bună"? Fără să oferim ne cit mai convingător, mai per.
apărat reţele — acest gen de sonal, ceea ce dovedeşte in ul- Întîlnlrea delegaţiei C.C. al P.C.R. cu Declaraţia juriştilor la Conferinţa
spectacol esle ooale cel mai limă instanlâ popularilatca de
refractar faţă dc reţele imua care se bucură genul brigăzii Âcţiyni cu larg răsunet membri ai Prezidiului Comitetului internaţională în problemele Indochinei
bile — considerăm că criteri In cadrul colectivelor de mun
ile se rezuma In esenţă la trei că hunedorene. director al P.C. German ALGER 29. — Corespon tă regiune", subliniază de
olemenle: conlinut, interpre In ceea ce priveşte modul în rîndul tineretului dentul Agerpres, Constantin claraţia. In conformitate cu
tare şi modul de punere In de punere in scenă, trebuie să KOLN 29 (Agerpres). — Delegaţia Comitetului Cenlral Benga, transmite : In capita dreptul popoarelor de a dis
scenă. remarcăm din nou brigada a- SIMERIA. Continuînd şirul miracolele", iar prof. Florian al Partidului Comunist Român, formală din tovarăşii Leonlc la Algeriei a fost dată pu pune ele însele de destinele
Referitor In, recenta „trece parţinînd serviciului C.T.C. acţiunilor educaţionale în Uriean a „călătorit" cu tine Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi blicităţii „Declaraţia juriş lor. cu principiul neinterven
re in revista" un text cu un precum şi cea de la O.S.M. II. rîndul tineretului. Clubul rii participanţi... prin Cos Ştefan Andrei, membru supleant al CC. al P.C.R., care a tilor la cea de-a doua Con ţiei Sn problemele ce lin de
continui bun am remarcai Ia Totul a fost Intr-o continuă sindicalelor din Slmcria, in mos cu navele cosmice con participai la Congresul de la Dusseldorf al Partidului Co ferinţă internaţională In pro competenţa naţională a sln-
brigada artistică de agilalic a- mişcare, cu scene de ansam colaborare tu cadrele didac struite în ultimii ani. munist German, s-a înlîlnit luni, la sediul Comitetului di blemele Indochinei". „S.U.A. lelor, se arată în declaraţie,
parţinind serviciului C.T.C. blu alternate cu monologuri. tice din oraş, au iniţiat de De remarcat că la „Seara rector al P.C. German, tu tovarăşii Ludwig Muller şi Georg trebuie să înceteze complet „guvernul S.U.A. trebuie să
d*n cadrul C.S.H. Spirit critic, dialoguri, intr-un ritm alert, curînd „Scara ateistului" — ateistului" participă in spe Polikeit, membri ai Prezidiului Comitetului director al P.C. războiul de agresiune în Indo- înceteze complet sprijinirea
salîrir fantezie, despre fapte vioi în permanenţă La brigă o nouă formă de popularizare cial elevi ai liceului, şcolii German. Cu acest prilej, s-a realizat, Intr-o atmosfera prie chîna, politica de „vielnami- guvernelor fantomă din une
culese din pcrimclrul serviciu zile aparlinind grupului şcolar a realizărilor în domeniul profesionale şi ai şcolii de tenească, un schimb de informalli in legătură cu activita zare" a războiului, să-şi retra le lărialc Indochinei, să re
lui respectiv, concret, fără ge- siderurgic, spitalului, aglome- tehnicii Şi ştiinţei. cultură generală cărora, pe tea şi preocupările actuale afe celor două partide şi cu pri gă fără condiţii ţoale trupele nunţe la loale angajamentele
neralilăţi, fără „duhul blînde- rotorului II. laminorului dc La ultimele seri ale ateis lingă expuneri şi dezbateri, vire la dezvoltarea în continuare a relaţiilor dc colaborare din peninsula indochincză, să faţă de acestea şi să înceteze
tii". Tot în această direclie se 800 mm. consiliului popular tului profesorul Horaţiu Vul II se organizează vizionări dintre P.C.R. şi P.C German. La înlrcvedere a participai pună capăt tuturor oclivilă- de n se mai servi de ele îm
poale consemn! conţinutul municipal, reparaţiilor electri can ,. organizat un simpozion de filme Şi diafilmc cu con şi tovarăşul Constantin Oancoa, ambasadorul României in lilor militare îndreptate îm potriva voînlei popoarelor din
texluluî prezcnlot de brigăzile ce, FM Ghelnr ele. am re pc tema : „Ştiinţa a învins tinui ateist. R.F. a Germaniei. potriva popoarelor din aceas această zonă".
cooperativelor „Prestarea" $î marcat multă veselie imprima
„Drum nou" din Hunedoara, tă în fiece mişcare, cu o mu