Page 97 - Drumul_socialismului_1971_11

ORUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 8 253 • MARTI 30 NOIEMBRIE 1971

COLECTIVUL DIDACTIC
DOUĂ D E C E N I I PE SCHELE

TOATE EFORTURILE din prezidiu au fost votaţi Ba parcă se incarcă mai trăinicie ţi frumuseţe. De saţim de experienţa ţi vorba
Cei propuşi să facă parte
aceea, oamenii il iubesc, ti
bună a comunistului Du­
mult cu pricepere şl căldu­
in unanimitate şi au luat ră sufletească, pe care i le apreciază munca, cinstea şl mitru Roşu. Calităţile de
loc la masă. Gindul şi pri­ dau munca şi hărnicia. Nu-i corectitudinea, omenia. comunist ţi de muncitor ale
— Te-ai gîndit vreodată,
pare rău că a rămas tn Va­
virea mi s-a oprit in mod
fuf Dumitru Roşu l-au reco­
SOCIALISTĂ deosebit asupra unuia din­ lea Jiului. Se simte bine. tovarăşe Roşu, cite cărămizi membru fn comitetul ales
mandat pentru a fi
ai pus una peste alta in 20
tre e i: zidarul Dumitru Ro­
Are familie, locuinţă bund,
de
şu. Va să zică, acesta era co­ trei copii, care-l aşteaptă de ani de activitate pe partid pe Grupul de şantie­
munistul despre care mi se nerăbdători in fiecare seară schele 7 re . Valea Jiulula, in Comi­
spuseseră atitea lucruri bu­ să-i povestească despre — N-avuset timp să mă tetul municipal de partid
$coala profesională din Cfl- va trebui să vegheze la întă­ ne. Altfel mi-l închipuiam. năzbitiile lor, să afle nou­ gfndesc fa asta. Dar se poa­
Jan pregăteşte cadre calificate rirea disciplinei, la crearea u­ Credeam c<3 e un munte de tăţi de la tăticu. Şi, Dumi­ te calcula înmulţind numd- Petroşani, in comitetul oa­
menilor muncii pe (Frustul
pentru mari unităţi economice Adunări de dări nui climat propice activităţii om care plămădeşte tn pal­ tru Roşu, obosit de munca rul cărămizilor pe care le de construcţii Deva, unde
de profil siderurgic. Rezulta* de creaţie, de concepţie. Pen­ me mortarul şi-l aşează cu
tele obţinute la învăţătură în tru aceasta e necesar ca fieca­ grijă in corpul apartamen­ pune întotdeauna probleme
anul trecut oferă prilejul unul de seamă re membru al colectivului di­ telor. Iluzie falsă. Dumitru importante, legate de mun­
ca şi viaţa muncitorilor con­
bilanţ fructuos. Limbajul cifre­ dactic să-şl dăruiască Întrea­ Roşu nu are alură impună­ A FI COMUNIST DE OMENIE structori din municipiu şi
lor vorbeşte elocvent în acest în organizaţiile ga capacitate de muncă, să se toare. Dimpotrivă, e de sta­ din Judeţ.
sens i au fost şcolarizaţi 600 Încadreze plenar fn viata şco­ tură mijlocie, cu palme as­ — Care-i ultima lucrare
elevi, procentul de promovabl- lii şl cea a oraşului. Obiecti­ pre şi faţa arsă de .şfichiui- predată la cheie, tovarăşe
litate înregistrat este de 98 la de partid vele cuprinse în planul de mă­ rea stropilor reci de'ploaie, zilei, le satisface toate cu­ incorporează un apartament Roşu ?
sută. suri vin să concretizeze aceste lu sei ele dc la biu.andrei de arşiţa verii, de vîntul riozităţile. (clteva zeci de mii) cu nu­ — Blocul nefam iîiţtilor
Ceea oe a constituit însă o* omperative Îndreptate spre se pregătesc bazele viitoarei uscat al toamnei, de zăpada In amil 1957, comuniştii mărul apartamentelor din- din cartierul Aeroport-Pe-
blectul discuţiilor purtate de formarea şl educarea tn spirit recolte de legume, In ansam­ iernii. Căci, In orice ano­ constructori din Valea Jiu­ tr-o lună (In medie — trei), troşani.
un
blul
loc
acestor acţiuni
comunişti cu prilejul adunării dentă organizare a timpului socialist a tinerel generaţii. important ocitplntlu-l Îngriji­ timp, pe vreme bună sau lui l-au primit in rlndul lor cu numărul lunilor dlntr-un — Calificativul comisiei
de dare de seamă in organi­ liber al elevilor. „Consider că rea răsadurilor. rea, el urcă zilnic pe sche­ şi tot atuncJ zidarul Dumi­ an, din 20 de ani. Dacă ar de recepţie ?
zaţia de partid din şcoală, au avem posibilitatea să amena­ M. BODEA Foto t V. ONOIU le şi durează case oameni­ tru Roşu a fost numit şef fi să pun unul Ungă altul — Cel mat bun posibil.
fost mal ales neajunsurile jăm în Incinta şcolii un club lor. De 20 de ani face acest de brigadă. A rămas ace­ apartamentele pe care le-am — Dacd ar fi să te stabi­
semnalate în activitatea pe al lor — apunea tovarăşul Ti- lucru. Şi-l face mereu la laşi om modest, sirguincios, construit din 1950 incoace, leşti intr-un oraş, după cum
care e desfăşoară colectivul berlu Mlndrescu, Aparate cu fel: adică foarte bine, cu stăptn pe cancioc şi pe mis­ ele ar alcătui un cartier cu au dreptul constructorii eu
de cadre didactice, maiştrii şl care să-l dotăm avem. SInt pasiune, cu responsabilitate. trie, preocupat să deschidă vreo 600 de locuitori• B o peste 15 ani de muncă pe
Inginerii pe linia formării şl sigur că acţiunile' pe care le Schimb de experienţa şl expozlfil — Din cei 20 de ani de de mai multe ferestre către cifră... Insă eu nu mă ocup şantier, ce preferinţe ai
educării tînărulul care mtine vom organiza acolo, expune­ muncd In construcţii, cîţi ai soare pentru oamenii Văii. de calcule. Astea are cine avea 7
va păşi In producţie. Din cu­ rile, simpozioanele, vizionarea lucrat In Valea Jiului ? Pe umeri ii apăsau respon­ le face. Eu imi văd de trea­ — Valea Jfuluf, unde, de
vintele participanţilor răzba­ sau audierea unor emisiuni cu — Păi, 20 lucrai. De cind sabilităţi mai mari. Era co­ bă, de oamenii cu care lu­ fapt, slnt stabilit. B la doi
tea înalta responsabilitate ce teme educative vor fi extrem de artă culinară venii de la şcoală de la Cra- munist şi şef de brigadă. De crez. împreună făcurăm to­ paşi de Oltenia mea. Vreau
trebuie să caracterizeze edu­ de utile". iova, numai aici lucrai, In acum il interesa şi ceea ce tul să dau cit mai multe apar­
catorul comunist, ale cărui Programul educaţional al HUNEDOARA. Municipiul Hunedoara a găzduit sim- Valea Jiului. Pe toate $an- fac alţii, cum lucrează, tre­ Zidarul Dumitru Roşu tamente pentru aceşti oa­
trăsături sînt atlt de strălucit partidului nostru llxează sar­ tlerele> De la Lonea la Uri- buia să le dea sfaturi, $ă le este un om calculat. Şi la meni harnici, in mijlocul
reliefate în programul educaţi­ cini precise şcolii, oare impli­ bătă un amplu achlmb de experienţă la care au parti­ cani. Am băut. apă din Jiu coordoneze munca, să fie vorbă, şi la faptă. Spune cărora mă simt attt de bine.
onal al partidului nostru. că o Intensă participare a tu­ cipat cofetari şt bucătari din toate unităţile de alimen­ şi rămăsei aici. Da’ nu-mi mereu alături de ei cu ini­ multe in cuvinte puţine. Va să zică, acesta era co­
In darea de seamă, biroul turor slujitorilor el la forma­ taţie publică din Judeţul nostru, reprezentanţi al Dlrec. pare rău. ma, cu vorba bună. Şi a Spune multe mai ales de­ munistul Dumitru Roşa de­
organizaţiei de partid atrăgea rea şi educarea !n spirit so­ ţlel Judeţene comerciale şl conducători ai T.A.P.L, Pe­ In 20 de ani, Dumitru Ro­ făcut-o întotdeauna cu plă­ spre alţii, despre tinerii pe spre care mi se spuseseră a-
atenţia asupra atitudinii unor cialist a tinerel generaţii. Se şu a ajuns de ta lucrătorul cere, conştient că-i ajută pe care i-a avut in brigadă şi tltea lucruri bune. U nom o-
cadre didactice care nu acordă drapune cu deosebită acuitate troşani. Deva şl Hunedoara. Cu ace9t prilej au fost or­ timid, începător, la şeful oameni, convins că aşa tre­ care au învăţat foarte bine bişnuit, altfel, dar cu cit su­
suficientă atenţie pregătirii ca profesorii, maiştrii Instruc­ ganizate 8 expoziţii la restaurantele şl cofetăriile din de echipă cu înaltă califica­ buie să procedeze comuniş­ meseria, azi fiind ei înşişi flet ! Un comunist ca attfla
re, care toarnă zilnic, din
lecţiilor, întlrzle la ore sau tori, Inginerii să acţioneze mal Hnnedoara. care au cuprins aproape 500 de produse de priceperea şi căldura lui su­ tii adevăraţi, constructori de nădejde. Lu­ alţii şl totuşi cu ceva in
cian Petru, Mthai Ilie, Au­
A împrumutat din calită­
lipsesc nemotivat, nu partici­ mult pe linia educării prin plu s! Ceva care spune
pă la iniţierea şl organizarea muncă şi pentru muncă a ele­ bucătărie, cofetărie şl patiserie, multe dintre acestea fletească, in fiecare aparta­ ţile elementelor de construc­ rel Bitu, Gheorghe Ouatu, mult, mai mult decit cuvin­
unor acţiuni cu valenţe edu­ vului, pentru ca aceştia să În­ fiind preparate după reţete originale. ment, 1n fiecare lucrare ţie care unesc puternic că­ Mihai Socacl sfnt doar clţi- tele.
nouă. Şi nu se mai termină.
întregului
rămizile, dind
va dintre constructorii mfini­
caţionale. S-a înregistrat, de drăgească meseriile cu profil DUMITRU OHEONEA
asemenea, o slabă preocupare siderurgic pe care şl le-au ales. V
pentru verificarea şi notarea Pentru aceasta, in planul de
ritmică, în urmărirea frecven­ măsuri al organizaţiei s-a pro­
ţei. Această stare de fapt a pus extinderea şl la alte me­
generat lipsa de la ore, la rin. serii a lucrului în brigadă al Eficienţa depinde de calitatea articolelor, C H E M A R E A
dul lor, a elevilor, diverse alte ucenicilor aplicat în cadrul u-
abateri, lucru ce a necesitat zinel „Victoria", la anii 11 şl
luarea unor măsuri disciplina­ 111 turnătorie. De asemenea,
re care s-au soldat chiar şl cu s-a propus de către vorbitori
exmatriculări. ca aprecierea muncii cadrelor^ Organizaţiei de partid a judeţului
didactice să se facă după re­
Pe bună dreptate, partici­ zultatele obţinute de elevi atlt de îndrumare competentă şi controi exigent
panţii la discuţii au arătat ne­
cesitatea stringentă a unei mal în şcoală, cit mal ales în pro­ Argeş
atente urmăriri a elevului, attt ducţie, „Ar 11 utile înttlnlrl
la clasă dl «1 în afara orelor mal dese ale profesorilor, Comitetul de partid al E.M. slabe, cei direct răspunzători ne spunea tehnicianul Mircea turla Modoiu, maistru NIcolae (Urmare din pag. 1) grlculturâ, organizată de Co­
de curs, în timpul practicii tn maiştrilor şl Inginerilor din LupenI acordă atenţia cuveni? sînt invitaţi să explice la ga­ Suba. Mergem cu curaj, direct Jurca, muncitor Pavel Beke) mitetul judeţean Argeş al
în producţie, în uzină sau ale- şcoală, pentru rezolvarea la tă gazetei de perete şi celei zeta de perete cauzele nerea- la obiect, Indiferent de per­ desfăşoară o Intensă activita­ Angajtndu-ne In numele co­ P.C.R., In cadrul căreia au
llerele-şcoală (director Gheor- timp a problemelor care ne satirice — mijloace eficiente lîzării sarcinilor de producţie, soană. Frecvent, afişăm la ga­ te. El nu colege doar mate­ muniştilor, al întregi! popu­ fost dezbătute pe larg proble­
ghe Durlescu, prof. Mioara Ra- frămîntă, tn special cele lega­ în activitatea de producţie, tn pentru ca ceilalţi ortaci să nu zetă lista cu Intimaţii zilei". rialul, 11 pregăteşte şi îl afi­ laţii argeşene să înfăptuim e­ me privind ridicarea gradului
coţf, Ing. Mlhal Andrei). Se te de îmbunătăţirea efectuării educarea comunistă a oameni­ le repete greşelile. Prin caricaturi şl epigrame, şează la gazetă, cl urmăreş­ xemplar ceea ce ne-am pro­ de utilizare a terenurilor agri­
Impune, în acelaşi timp, o practicii productive şi autodo­ lor muncii. Ediţiile apar lunar, „Pe lingă alte probleme — „Sfredelul" tămăduieşte multe te şi eficienţa lui, modul In pus, chemăm Ia întrecere toa­ cole. Participanţii au enalî-
mal activă partldpare a cadre­ taşi şcoli!" — propunea mais­ după Iernatici dinainte stabi­ ne spunea tovarăşul Ioan Rac- rele din activitatea colecti­ care cel criticaţi primesc aju­ te organizaţiile Judeţene ale zat ca spirit de răspnndere
torul şi Îşi revizuiesc atitudi­
lor dldactice-lnginer! la viaţa trul Giurgiu Damian. lite, în forme îngrijite, $1 tra­ zek, secretarul comitetului de vului minei, lasă urme pozi­ nea. Membrii eotectivului de Partidului Comunist Român, rezultatele obţinute plnă acum
şcolii, la îndrumarea şl con­ Adunarea de partid a consi­ tează cele mai acute proble­ partid al minei — de Ia gaze­ tive în conştiinţa celor criti­ redacţie merg la locurile de pe toţi oamenii muncii din a- de către oamenii muncii din
trolul elevilor în producţie. derat că sînt necesare măsuri me care frămîntă colectivul ta noaslră de perete nu lip­ caţi. De exemplu, minerul muncă ale celor care au apă­ grlculturâ, convinşi fiind că agricultura Judeţului în direc­
Activitatea Lor nu trebuie să eficiente în vederea înlătură­ de salariaţi, munca şi viata sesc articole despre protecţia Constantin Jitaru, de Ia sec­ rut la gazetă, ee interesează o asemenea acţiune va pnne ţia înfăptuirii sarcinilor ce le
se limiteze doar la predarea rii de urgenlă a tuturor lacu­ lor. De multe ori ae publică de activitatea lor, îi readuc tn şi mal bine In valoare rezer­ revin din programul naţional
lecţiilor. In acest caz sprijinul nelor care mai frlnează activi­ ediţii speciale care prezintă „atenţia generală" dacă per­ vele importante de care dis­ pentru gospodărirea raţională
lor ar apare unilateral. Faptul tatea inslructlv-eriucallvă din evenimente deosebite din via­ sistă în greşeli sau informea­ pune agricultura României so­ a resurselor de apă şl extin­
că fao parte din colectivul de şcoală, lacune ce se manifes­ ta minei. Ultima ediţie, îectu- G A ZETELE DE PERETE: ză cititorii despre Îndreptarea cialiste, va conduce la înde­ derea lucrărilor de Irigaţii, în­
cadre didactice Ia solicită nu tă tn primul rlnd tn planifica­ rată nu de mult la faţa focu­ îor. In felul acesta, „Sfredelul" plinirea hotSrlrilor Congresu­ diguiri, desecări şî combaterea
numai o muncă de Instruire ci rea şî organizarea muncii. lui, aduce tn atenţie proble­ ajută nemijlocit procesul de lui al X-lea, la înflorirea eroziunii şl, pe baza expe­
me diverse, Interesante. Citi­
şl de educare propriu-zîsă, de Planurile de activitate n-au torii iau cunoştinţă despre ÎN C O N C U R S producţie, contribuie la înlă­ acumpel noastre patrii. rienţei acumulate pînă acum,
îndrumare permanentă, ceea Îmbrăcat întotdeauna caracte­ realizaiea sarcinilor de plan turarea lipsurilor, la educaţia Comitetul Judeţean Argeş au adresat prezenta chemare î
ce presupune certe cunoştinţe rul cuvenit, nu fiecare mem­ lunare pe sectoare j despre salariaţilor. al Partidului Comunist Român la întrecere către toate orga­
pedagogice şl psihologice (Vasl- bru al organizaţiei a avut sar. muncii şi calitatea cărbune­ torul V, a săvîrşlt un scandal ★ nizaţiile Judeţene ale Partidu­
Gazetele de perete şi cele
le Petru— secretarul organizaţi­ cinî bine conturate. S-a subli­ combaterea prafului eilJcogen/ lui, de popularizare a expe­ In timpul serviciului, a refu­ salirice îşi îndeplinesc rolul La Casa de cultură a sindi­ lui Comunist Român, către
despre pregătirea şl desfăşu­
ei de bază). E necesară, de ase­ niat, de asemenea, faptul că rarea adunărilor generale de rienţei înaintate sau combate­ zat să execute unele dispo­ în organizarea şl mobilizarea catelor din Piteşti, a avut loc toţi oamenii muncii din agri­
menea, o mal raţională şl efi- biroul organizaţiei de partid dări de seamă. Nu lipsesc re­ re cu fermitate a lipsurilor. ziţii, iar maistrul miner Petru colectivelor de muncă la rea­ o adunare cu activul din a- cultură.
feriri la N.T.S., precum şi In­ Noi apreciem ca foarte sub­ Apostol a permis puşcarea In lizarea sarcinilor de produc­
formaţii asupra sarcinilor cin­ stanţial sprijinul gazetei de abataj fără să fie verificat in ţie, ia transpunerea In viaţă
cinalului 1971—1975. In felul perete $i, mai ales, al celei prealabil transportorul. EI au a hotărîrllor partidului nostru,
acesta, gazeta de perete „Mi­ satirice, în procesul de pro­ fost criticaţi la gazeta satiri­ acolo unde există preocupare O Inlflaflvă a cadrelor medicale
CUM ATI ASIGURAT realizări, fapte de muncă, via­ ducţie şl de educare a sala­ că .Sfredelul" şl, cu toată su­ şl Interes, unde sînt contro­
nerul" nu popularizează doar
părarea, au Înţeles ajutorul,
riaţilor".
late şl îndrumate cu compe­
ţa economică şl politică a mi­ Apreciind rolul gazetei sati­ si-au revizuit atitudinea faţă tentă de către organele şi or­ din Deva -„Sandeva"
nei, cl mobilizează, în acelaşi rice „Sfredelul", comitetul de de muncă. De notat o altă In­ ganizaţiile de partid. La E.M. DEVA. Din dorinţa de a ducaţlonal al partidului «1 a
tervenţie recentă a „Sfredelu-
APROVIZIONAREA TEHNICO- timp, salariaţii la îndeplinirea partid pe mină î-a reactlvizat lui". Muncitorul Alexandru Lupen! există o asemenea pre­ cultiva o valoroasă tradiţie ITotărlril plenarei Comitetu­
şi depăşirea sarcinilor, Inten­
ocupare.
Tocmai de
colectivul de redacţie, numind
aceea
a cadrelor medicale hunedo-
lui Cenfral. Pe prima coper­
sificarea Întreceri! între sec­ in fruntea sa un comunist e­ Bombo şl maistrul miner Va- mijloacele de agitaţie scrise rene. comitetul de partid din tă. ca o chemare, 6Înt repro­
toare, brigăzi, oameni, promo­ nergic, priceput, intransigent sile Chuda au fost satirizat! de aici pot fî date exemplu. sectorul medico-sanltar Şl duse cuvintele secretarului
nemotivate,
pentru absente
vează critica deschisă, fermă.
Activitatea lor însă nu tre­
MATERIALA NECESARA Aceste elemente de agitaţie fată de lipsurile de orice na­ respectiv, Inactivitate In ser­ buie să se oprească aici. Exis­ comlfetele sindicale din In­ general al partidului noslru.
tură. Este vorba despre tehni­
stituţiile sanitare ale muni­
cuvinte cu o mare încărcă­
viciu. Nu le-a convenit de fel
scrisă se realizează în forme
să devină mai bună. Nu tre­
l-am găsit tocmai pregătind o
inedite. Ingineri, tehnicieni, cianul Mircea Suba, pe care postura şi. drept urmare, au tă forme şl posibilităţi ca ea cipiului Deva au hotârtt.să tură de semnificaţii pentru
reia publicarea periodică —
maiştri, şefi de brigadă scriu nouă ediţie a gazetei. „Absen­ făcut cereri tn scris către buie uitat că gazeta de pere­ o dată pe lună — a foii vo­ munca de zt cu zl a celor
PRODUCŢIEI VIITOARE la gazetă despre tehnica nouă te nemotivate şl întîrzieri de vina şi s-au angajat să nu te „Minerul"" şi cea satirică, lante Intitulată „Sandeva". puşi fn slujba vieţii şl sănă­
„Sfredelul",
şi-au recunoscut
în minerit, despre metodele
„SfredeluT, se află In con­
la serviciu, avarii şi deranja­
tăţii oamenilor: „Poporului
folosite fn muncă, prin care mente djn vina personalului, mal săvîrşească abateri. curs cu gazete 6imilare din Intllul număr, din noua se­ să-l închinăm întreaga noas­
rie a foii volante, este în­
(Urvnar* din pag. 1) se dan producţii suplimentare nerespectarea N.T.S., neparti- Colectivul de redacţie al ga­ municipiul Petroşani şl din Ju­ chinat In întregime traduce­
de cărbune, despre hărnicia ciparea la viata politică şî ob­ zetei (a cărui componenţă me­ lră activitate, întreaga noas­
unor oameni. De asemenea, a- ştească, manifestări antisocia­ rită s-o cităm : tehnician Mir­ deţul Hunedoara. rii In vlafă a programului e- tră viaţă0.
procentul de «cădere al Importului de malerll şl materialo
cea Suba, miner şef de bri­
şl procentul de creştere ce se Înregistrează la importul de tune! clnd unele sectoare, bri­ le — prin toate pătrunde vi­ gadă Vaslle Ruşltoru, Ing. Ve- GH. DUMITRAŞCU
piese de schimb. găzi, schimburi au rezultate guros „Sfredelul" nostru —
Desigur că multe din problemele relatate de directo­
rul economic al centralei puteau găsi rezolvare pînă la baiimmnimmnrramnmimmmmnrt iimiimim i imtiiiittţiMtuuiii minimii
sflrşitul acestei luni dacă s-ar fi depus eforturi mal sub­
stanţiale In vederea executării contractelor, dacă s ar fl Turismul hunedorean în faţa unui fenomen de sezon
corut mai Insistent sprijinul ministerului de resort, pentru Creşterea, diversificarea şi utilizarea maselor
că din cele relatate şl din situaţia existentă se observă cfi
aprovizionarea tehnico-materială este „deficitară" in cadrul Pe lîngâ oţel. minereuri ţi te şl telescaunul de la Partng. eşte foarte tngreunatâ pe tim­
C.M.N. Deva, tocmai la produsele dirijate, plastice—cerinfă a economiei moderne cArbune, hunedorenll ma: au o Acesta porneşte de la podul pul Iernii, s-a asigurat deja un
mlndrie : munţii I De fapt. a- Maleia şl trece pe9te munte, pe stoc variat dc alimente şi bău­
— Pentru ca producţia anului viitor să nu aufere din ceştla sint şl purtătorii „aurului un traseu de 2 100 metri, plnă turi, Cantităţile importante de
cauza bazei materiale ce trebuie să 1 se asigure, ce ma­ (Urmare din pag, 1) zările anterioare. Noile insta­ mice vor fl aplicate noi me- m negru" şl al minereurilor din care deasupra cantonului pastoral produşe agroallmcnatre pc care
suri aţi iniţiat şl vetl iniţia ? — adresăm întrebarea ingine­ laţii care vor prelucra mase­ tode de lucru moderne. Vor g se naşte oţelul. Dar, oamenii numit „Căsuţa din poveşti". La le-om transportat la aceste ca­
Judeţului nostru iubesc nu nu­
bane aint, după părerea mea.
rului Ioan Dineş, director tehnic din cadrul centralei. p îighene dreptunghiulare, na- le plastice pe lingă faptul că fi adoptate In acest sens so- || mai adîncurilc munţilor cl ţl punctul terminus al telescaunu- suficiente pentru a face faţă
lul se aflâ In plina construcţie
— Pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie, pentru H vete pentru legume $1 fruc- vor crea posibilitatea Îmbu­ luţjî constructive noi, pri- M Înălţimile lor. Munţii Şurlanu- o cabanâ — tabArA de larnA ~ unor condiţii, chiar îndelunga­
munţii
lul.
Partngulul, cel al
respectarea unul ritm de desfacere a produselor miniere g te, găleţi şl altele. nătăţirii continue a calităţii vind confecţionarea matriţe- p Vllcanulul sau vestiţii munţi al pentru studenţii de la I E .F S . te. de Inzăpezlre a căilor dc
acces. . Celelalte cabane — Gura
— Ce alte lucrArl s-au fAcul
nemetalifere în concordantă cu termenele prevăzute In con­ 1!- Un loa de fmnte din planul produselor, vor contribui la lor necesare maşinilor de In- § Retezatului constituie pentru el, la cabane privind spaţiul de ca­ Zlata, Gura Apel, Costeştt. Că­
tractele încheiate cu beneficiarii noştri, se Impun bineînţe­ B pe anul 1971 ce de altfel al creşterea productivităţii mun­ jecţie, contribuindu-se prin §| ca şi pentru mulţi oameni din zare ? prioara — mu pun probleme din
les, unele măsuri. N-am să insist declt asupra unora, care se §f întregului cincinal 11 ocupă cii. Bineînţeles că In acest aceasta şi la reducerea con- § Întreaga ţară. adevărate „che­ — NumArul locurilor de ca­ acest punct de vedere.
mări", Vlrfurl golaşe $1 tancuri
fac resimţite de ma! mult timp. O problemă care na fră- = elementele de eficienţă. S-a sens s-au luat măsuri pentru sumului specific de materie g peste care domnesc caprele ne­
mintă este lichidarea stocului de pirită de la E.M. Zlatna, J ţlnnt cont ce în planul de încărcarea cit mai raţională primă. Reorganizarea şl In- g gre. iezere, păduri de molid şl
creat încă de la începutul anului. Va trebui găsit cel mal P dezvoltere a fabricii să fie a liecărei maşini, precum şi tărirea laboratorului uzinal g de brad. ape repezi In care scli­
pesc păstrăvii... Numârul celor
rentabil beneficiar căruia să-l livrăm pirita stocată pentru p asigurate toate condiţiile re- folosirea optimă a timpului vor permite In viitor continua j| care vor sa cunoască „la fata
ca la rlndul său beneficiarul,, să ne înapoieze cenuşile re­ Ş allzăril anei game cit mal de lucru. Pentru creşterea ca­ Îmbunătăţire a tehnologiilor § museţi sporeşte continuu. Vara. P O T E C I L E
locului" acesie Inegalabile fru­
zultate. O altă problemă o ridică Atelierele centrale Crlş- de prelucrare a maselor plas- g aceşti „colindători" al munţilor
cior. Producţia acestor ateliere nu reuşim să o acoperim în B largi de produse la un preţ lităţii matriţelor, în cadrul ticc precum şi calîtntea pro- M Işl pot organiza odihna foarte
întregime cu comenzi. Dacă avem asigurate comenzi pentru § de cost redus fată de reali­ atelierului de tratamcnle ter­ duselor. H uşor; pe un pat de cetini, la
umbra unul brad. Iarna, Insâ.
piesele de schimb şi deci pentru aceste produse lucrăm ta SimTiiîfmiiiiîirrifiiTmmnmiHjiiiiiimiimiiimrtiifiîi clnd potecile devin ptrtil de zâ- A L B E !
capacitate, rămîn în schimb capacităţi disponibile, pentru padâ, earclna aceasta este pre­
confecţii metalice, alte utilaje, reparaţii capitale etc. luata In totalitate de bazele tu­
ristice. Cabanele devin punctul
fapt ce creează mari greutăţi In dirijarea şi asigurarea unei de pornire el sosire al tuturor
aprovizionări tehnlco-materiale corespunzătoare. Pentru re­ Brigăzile artistice excursiilor organizate In munţi. zare este cel cunoacut de mulţi — In afarâ de „un pat bun"
zolvarea acestor situaţii, precum şl a altora care apar tn Este firesc, dccl, sâ ne Intere­ ani, nu a-au fAcut extinderi. şl o „masă bunA", co gAscsc
seze modul cum au foet pregă­
cadrul exploatărilor noastre, ne-am gîndit la lărgirea activi­ tite pentru sezonul rece caba­ Dar, cu sprijinul Consiliului turiştii la cabanele noastre ?
— Se ştie cA o mare parte din
tăţii de producţie de piese de schimb prin autodotare. Acest Intilnire I nele din Judeţul nostru. Am popular Judeţean, care ne-a alo­ eabane au In apropiere plrtii
cat o Importanta sumA de bani,
purtat în acest sens o discuţie
lucru va duce şi la scăderea procentului de piese Impor­ de agitaţie cu tovarăşul Vaslle Furlr, dlrec- ' am fAcut multe lucrArl de Îm­ de schi pentru InccpAtorl şi
tate, creînd premise serioase ca Ia sflrşitul anilor viitori să t torul Oficiului Judeţean de tu­ bunătăţire a confortului. Astfel, pentru profesionişti, aş enume­
nu ne prezentăm cu astfel de situaţie la capitolul aprovizio­ rism. am cumpArat diverse obiecte de ra aici cabanele : Pietrele, Ba­
inventar ca: cearşafuri, paturi,
lela, Rusu, CImpu Iul
Neag,
nare tehnico-materîală. Ptnă In prezent, noi am produs pie­ ir pahare, prosoape etc. Toate ca­ Buta, Prislop, Vulcan şl Straja.
— Ce s-a fAcut peniru Înles­
se de schimb în atelierele proprii în valoare de 9 milioa­ educativă (Urmare din pag. 1) actualitate. Consideraţiile (ca­ nirea accesului turiştilor, pe banele existente pe raza Jude­ Deci, cel mal Important sport
ţului nostru au fost zugrăvite
de larnA poate fl practicat In
ne lei. Este un start bun, care sperăm să ne acopere „go­ re ar trebui să stea în atenţia timp de lamA, citre cabanele şl pregătite pentru sezonul re­ multe locuri din munţii noştri.
lurile" pe care le Intlmpinăm In prezent. De asemenea, am autorilor de texte) presupun, din Judeţ ? ce. S-au reparat uşile, ferestre­ In acest scop s-a luat măsura
insistat pentru asimilarea unor piese de schimb pentru ma­ litâli propiii, cît mai apropia­ înainte de orice, cunoaşterea — mcâ din vara acestui an, le. sobele şi, la unele, chiar a- ca la aceste cabane să existe şi
co perl şui. Tn staţiunea Geoaglu
şinile de Încărcat cu siloz propriu şi pentru perforatoare, CALAN. Din Iniţiativa tă de formele de spectacol profunda a realităţii. Altfel, In colaborare cu Biroul de tu­ a fost pusA tn funcţiune o cen- echipamentul necesar: schiuri,
cabane
săniuţe etc. Celelalte
rism pentru tineret, am fAcut
care la ora actuaLă se confecţionează în atelierele Crişcior Comitetului orăşenesc specifice acestui gen. Altele se va ajunge iarăşi la acele marcajul Intre diferite locali­ tralâ termlcA pentru lncAlzlrea pot fl folosite dc turişti numai
şl In cele ale Întreprinderii miniere Barza. au prezentat, de fapt, nişte texte scrise la modul general tăţi şl cabane pentru o mat bu­ a douA pavilioane dc cite 120 pentru odihnă şl recreere. A­
U.T.C. Călan. la liceul montaje literare (secţia I fur­ na orientare a turiştilor. Astfel, locuri flecare. Se lucreazâ In­ colo. s-au fAcut dotări cu şa-
Activitatea de asigurare a bazei tehnico-materlale este nale), iar altele au relatat care, prin înlocuirea numelor, au fost executate asemenea tens la construoţla motelului da hurl, rummy şl alte Jocuri „de
o acţiune care urmăreşte crearea In anul viitor a unor con­ din localitate a avut monoton, Intr-o versificaţie se „lipesc" la cîteva brigăzi marcaje intre Pul şl Balela. In­ la Petroşani, la Intrarea pe de­ interior".
fileu. La motelul de la Valea
— Pe co număr «Ic turişti con­
diţii optime de desfăşurare a activităţii economice de an­ loc Joi, 25 noiembrie, o aproximativă, lapte mai pulin deodată... Curăţate de balastul tre Ctrnlc şt Pietrele, intre B a­ de Peşti — construcţie nouâ, tai! In sezonul rece ?
lela şl Gura Zlata (peste mun­
samblu. Acest deziderat este posibil de realizat o dată cu Intilnire a elevilor cu concludente (Şantierul IV inutil al banalităţilor, domina­ te). In aceaslâ operaţie destul modernâ — s-au luat toate m a­ — Nu ştim exact numârul. dar
înfăptuirea măsurilor de perfecţionare a conducerii şl pla­ scriitorul şl publicistul j construcţii I.C.S.H., industria te de idei artistice ce pot ge­ de grea am fost ajutaţi de câ- surile ca pînA la 1 decembrie ne-am gîndit şl la această pro­
a c .
şâ fie terminate lucrArtle
blemă. La toate cabanele din
nificării economiei, stabilite prin Legea cu privire Ia orga­ nera spectacole atrăgătoare şi tre un grup do elevi foarte Ini­ Interioare. Cabana Costeşt! va Judeţ 6e vor organr/.a tabere
moşi. Tot în privinţa accesului
nizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, adoptată Şfefan Popescu, membru ; locală). o adresă exactă a textului vor aş menţiona prelungirea dru­ fl legată la reţeaua de curent pentru elevi, in vacanta de Iar­
la recenta sesiune a M.A.N. de partid din ilegalitate, j Ceea ce ar trebui să stea tn duce la creşterea nivelului şi mului carosabil dc la Cirnic câ- electric, ceea ce înseamnă ia­ nă, de cile 7 zile. Prima seric
de
răşi o sporire a gradului
de elevi va fl prezentă acolo
Faptul că ministerele, centralele şl întreprinderile cu­ Dialogul scriitor — j continuare în atenlia brigăzi­ eficientei brigăzii artistice. ire cabana Pietrele cu Încă confort pentru turişti. Intre 2-1—no decembrie 1371. iar
1 fino metri. Timpul necesar pen­
nosc de la începutul perioadei sarcinile ce le revin pentru lor şi instructorilor este, în „Trecerea in revistă", prin tru a ajunge la cabană este — Au fost aprovizionate caba­ a doua serie Intre 3—Q lănuartc
fiecare an al cincinalului, creează premise pentru luarea din elevi a avut o tematică j primul rlnd, conţinutul textu­ eforturile artiştilor din a face nrA şl JumAlate cit cra Înainte. nele şl cu alimentele necesare 1372. Lucrurile sint dejn perfec­
acum de 35 minute. faţA de o
tate. Pentru adulţi. In nfura or-
timp a măsurilor ce se impun in vederea lichidării unor deosebit de bogată şl un ! lui. Este nevoie de un text să­ din brigadă un emisar nl opi­ A mal fost prelungită şoseaua pentru pregătirea unor mliu-A- Ciml/ăni revelionului la caba­
rurl variate şl gustoase ?
anomalii. pronunţat caracter edu- i nătos, patos în prezentarea niei publice a fost. in ansam­ asfaltată spre cabana Costeşu. — Pot răspunde afirmativ. La ne. vom face sAptAminal ex­
Realizările C.M.N. Deva în direcţia asigurării bazei ma­ catîv. ! realizărilor de la locul rie De asemenea, la cabana Că- cabanele Buta. Straja. Pietrele cursii. In orice caz. mulţi tu­
rişti nc vor fl oaspeţi iu a­
teriale a producţie» anului viilor, care puteau fi cu mult muncă, curaj in combaterea blu, un spectacol agreabil, con­ prloara. din zona Devei, se va unde transportul se face snmn- ceastA iarnă. îşi rlatorlu noastră
mai bune pînă acum, trebuie grabnic supuse unei analize Acţiunea se înscrie în i unor lipsuri, abordarea cu tă­ tribuind In mare măsură la putea ajunge in curlnd pe un rlzat. ca şl la cabanele Baleln, — intrată în fimia Ininedorrni-
nou drum carosabil, care por­
CImpu Iul Neag, Rusu, Volevo-
majore şi responsabile de către toti factorii răspunzători, programul de activităţi ! rie a celor mai slringente pre­ trezirea din starea de letar­ neşte din Mintia şi la amena­ du. Lunca Florii. Vulcan şl lor — este dc a fl gazde ospi­
îndeamnă spre acest lucru timpul scurt care a rămas pînă pentru educaţie socia­ ocupări de i oducţie, militan­ gie în care căzuseră, In ulti­ jarea câruia se lucrează în pre­ Prislop unde. de asemcnco. fo­ taliere I
zent. Tot peniru a înlesni de­
la startul producliei anului viitor. listă a elevilor. tism pentru o atitudine avan. ma vreme, multe din formaţii­ plasarea turiştilor se construieş­ losirea mijloacelor de transport MARIN NEGOIJA
sată Sn muncă, ancorarea In le de acest gen.