Page 1 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 1
- 1# I# f Ştidinţa Comitetului Executiv
PROLETARI DIN T O A T E T A R IL E. U N IŢ I-V A j
al C.C. al P.C.R.
In ziua de 30 noiembrie 1971 cu privire Ia asigurările de activităţii centrelor de repa
a avut loc şedinţa Comitetului stat şl la organizarea şl func raţii în acest domeniu,
Executiv al C.C. al P.C.R.. pre ţionarea Administraţiei Asigu Comitetul Executiv a mai
zidată de tovarăşul Nfcolae rărilor de Stat. care urmează adoptat hotărîri cu privire la
Ceauşescu, secretar general al să fie supuse spre aprobare principalii indicatori lehnico-
Partidului Comunist Român. Consiliului dc Stat al Repu economici ai unor lucrări de
Au participat, ca Invitat!, blicii Socialiste România. investiţii care urmează să lie
miniştri şl alţi conducători ai Comitetul Executiv a ho- puse în funcţiune în actualul
unor organe centrale. lârit reducerea, cu Începere cincinal şl a stabilit măsurile
Comitetul Executiv al C.C. de la 1 decembrie 1971, a ce trebuie luate de către mi
al P.C.R. a examinat proiectul preţurilor cu amănuntul la nistere. centrale industriale şi
dc lege privind gospodărirea aparatele de radio din produc întreprinderi pentru folosirea
apelor fn Republica Socialis ţia internă In medic cu 22 la mai bună a capacităţilor de
producţie, pentru
preqătirea
tă România şl proiectul de sută şi la televizoare în me forţei de inuncă necesare şi
die cu 18 la sută. Comitetul
lege cu privire la regimul de Executiv a trasat Ministerului asigurarea condiţiilor tehnico-
stabilire a preţurilor şl tarile- Industriei Construcţiilor de organizatorice pentru extinde
lor. Ambele proiecte vor fi Maşini sarcina de a elabora rea schimbului doi şl trei de
supuse dezbaterii publice şi lucru în Industrie.
prezentate spre legiferare Ma un program de măsuri pentru In încheierea şedinţei. Co
reducerea
preţului- de cost.
ANUL XXIII. Nr. 5 256 MIERCURI 1 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI rii Adunări Naţionale. diversificarea producţiei de a mitetul Executiv al C.C. al,
Au lost examinate, de ase parate dc radio şi televizoare, P.C R. a soluţionat unele pro
menea. proiectele de decret pentru mal buna organizare a bleme ale activităţii curente.
Agerpres relatează
PROGRAMUL DE EDUCAŢIE SOCIALISTA IN ACŢIUNE ! Silvicultorii au îndeplinit
Succese ale şcolii muzicale
a , planul anual de Împăduriri
! Instruirea şi educarea prin muncă - îndreptar pentru româneşti
Acţiunea de reîntregire a directe cu sămîntă de stejar. Soprana Horîana Brăniş- proaspeţi absolvenţi ai con
patrimoniului forestier din Colectivele unităţilor silvi
1 factori necesari şi obiectivi ai masivele Parlng şl Retezat, ce din judeţ au executat de leanu, solista a cunoscutului servatoarelor, solişti ai unor
comportarea noastră etică din Munţii Poiana Ruseăl şi la începutul anului lucrări de ansamblu folcloric „Rapso corale — s-au făcut remar
lealre lirice sau ansambluri
Apuseni şl din alte zone ale dezvoltare şi refacere a fon dia Română", a obţinut pre caţi, obţinînd diferite dis
miul II la concursul muzical
bunăstării, ai progresului uman Judeţului solicită in fiecare dului silvic, de fnfreţlncre a internaţional „Francisco Vi- tincţii. Sopranele Magdalcna
Studiind cu alentîc expune In procesul dezvoltării con- ţ an un volum sporit de muncă arboretului tînăr. de amelio nas" de la Barcelona. Noua Cononovicî şi Maria Slâti-
rea prezentată de tovarăşul ştiinţei se înregistrează insă l şi de investiţii. Desfăşurînd o rare a terenurilor degradate şi laureată a acestei importan naru, violoniştii Mariana
Nieolae Ceauşescu la plena şi unele rămineri în urmă fa- muncă rodnică pentru îniăp- corectarea torenţilor în va Sîrbu, Angela Gavrilă şi An
. Relerindu-s« la cultivarea şl er pe altul — din motive mai tulrca sarcinilor ce le revin loare de peste 9.7 milioane te manifestări muzicale esle
' dezvoltarea Tespectulul faţă de mult sau mai puţin obiective ra C.C. al P.C.R. din 3-5 no |3 de dinamica creşterii for- \ in această privinţă, silvicul lei. In acelaşi timp au asi la al doilea succes al său. drei Agoston, baritonii E-
\ muncă al tuturor cetăţenilor — şi nu toţi se preocupă In iembrie a.c., privind progra (elor de produclie, a condi- 1 torii din judeţul nostru au gurat punerea In valoare a u Anul 1971 a adus şcolii duard Tumagenian sî Lucian
i patriei noastre, Ia educarea li- suficientă măsură de mai bu mul partidului de îmbunătăli- l îi lor materiale de existenţă ) indeplinit şi depăşit planul a nor însemnate cantităţi de muzicale româneşti noi lauri. Marinescu, balerinul Glieot-
J nerelului prin muncă şi pen- na lor pregătire, de auloperfec- re a activilă|iî ideologice, ri ale societăţii. Ce înseamnă a- \ nual de împăduriri. El au subproduse de pădure. Prin La prestigioasele concursuri ghe Căciulcanu, oboistul Ra
dicarea nivelului general al ceasta, care sînt implicaţiile l
1 tru muncă, tovarăşul Nieolae tionare. cunoaşterii şi educaţia socia sociale ale decalajului dintre plantat în acest prim an al centrele dc valorificare şl internaţionale de la Geneva, du Chîşu se numără printre
1 Ceauşescu sublinia în expune — Intr-adevăr, instruirea si listă a maselor, pentru aşeza dezvoltarea materială şi con- ^ actualului cincinal 1 810 ha prelucrare s-au pregătit şl in Toulousc. Barcelona, Vcr- laureaţi
. rea h plenara C.C. al P.C.R. educarea tineretului prin mun rea relaţiilor din societatea ştiinţa socială ? Din cauza cu ră.şinoase şl foioase. în viers, Rio dc Janelro, Herto- Intr-un labei publicat de
t din 3-5 noiembrie a.c,: „Să e că şi pentru muncă este o no noastră pe baza ^principiilor reminiscenţelor unor mora- \ ! marea majoritate specii de dustrializat peste 1 300 tone genbosch, Koln, 14 tineri Federaţia concursurilor mu
’ ducăm pe toţi cetăţenii, şl In ţiune de mare actualitate, că elicii şi echităţii socialiste şi vuri, a nivelului ideologic, po- i j marc valoare economică : zmeură, afine, mure, măceşe români — studcnli sau zicale internaţionale. în cla
samentul
celor 33 de ţări
\ special tinerelul, în spiritul reia trebuie să i se acorde deo comuniste, am reţinui din litic şi educativ redus, a hia- brad, pin, molid etc. Pe alte şl coarne destinate îndeosebi participante la concursurile
^ cultului faţă de muncă, faţă de sebită atenţie — a fost de pă* nou marea grijă pe care o tuşurilor care se produc în ) : 210 ha s-au lăcut însăminţărl exportului. Astăzi, în Divizia internaţionale de interpretare
poartă partidul destinelor po conştiinţa unora, pe plan so- L din anul trecut, România se
1 porului. Am reţinut în mod cial, apar unele încălcări ale ) A la fotbal situează pc locul III cu 15
deosebit eforturile pe caro normelor juridice, etice, mo- ' premii, după Uniunea Sovie
D lscujle colectivă partidul nostru le-a făcut şi ralc, care iau forma infrac- ) Astăzi, In derbyul etapei tică şi Franţa.
le face în permanenţă pen Hunilor, contravenţiilor, con- l a XII-a a campionat ului di
tru asigurarea unui nivel de cepllilor retrograde, atitudini- ’ viziei A la fotbal pe stadio
Iroi tot mni ridicat, faptul că lor nesănătoase. Este vorba. )
rcre tovarăşul Petre Găvan, desigur, dc o minoritate infi- l nul din Şoseaua Ştefan cel
maistru, preşedintele comitelu- veniturile oamenilor muncii mă de indivizi cu astfel dc / Marc se înlîlnesc, cu înce VREM EA
recent
au fost în cincinalul
lui sindicalului pe grup. manifestări, dar nocivitatea ) pere de la ora 14, echipele
— La concret, cine anume încheiat cu 2,5 ori mai mari fenomenului nu poale fj şi l burureşteno Dînamo şi Stea
trebuie să acorde această „de decît în cincinalul 1951-1955. nu trebuie subestimată. De / ua. In |ară au loc următoa PENTRU 24 ORE
osebită atenţie" ? Aceasta esle o dovadă eloc aceea, socielatea şi-a luat, fi- » rele partide : Crişul Oradea
ventă. a permanentei preocu — Politehnica Iaşi ; U.T. A Vremea vn l l relativ cAtdu-
— In primul rind, fiecare pări o parlidului pentru con resc, măsurile de apărare, \ roasA, cu cerul ichlmbAtor.
viniui vr suria slnb plnA la
salariat în parie, chiar dacă tinua îmbunătăţire a vielii sancţionînd prompt — înlr-o i rad — Universitatea Croin- potrivit din vest şl sud-vest.
va ; A.S.A. Tg. Mureş — F.C.
are vechi slalc de serviciu în noastre, preocupare care ne formă sau alta — încălcarea î Argeş; Farul Constanţa — Temperatura minlmA va osci
construcţii sau lucrează de obligă pe toţi -să ne sporim normelor de conduită. \ Rapid Bucureşti; C F.R. Cluj la Intre minus 2 şl 2 grade,
puţin timp pe şantiere. Este eforturile la locurile noastre In contextul celor arătate, i — Petrolul Ploieşti ; Steagul iar maxima Intre 4 şl R gra
precipitaţii
de.
Vor cAdea'
vorba de conştiinţa fiecăruia, de muncă. să privim, din interiorul coo- / roşu Braşov — Sport Club slabe sub formA dc ploaie Şl
de gradul lui de înţelegere a Expunerea prezentată de către pcratîei meşteşugăreşti, im- i Bacău şi Jiul Petroşani — U- lapoviţA.
fenomenelor din preajma sa, de tovarăşul Nieolae Ceauşescu portanţa problemei aplicării l nîversitatca Cluj. înaintea
înlelegere a muncii si a vieţii constituie pentru noi un mo tarifelor şi preţurilor în rc- ^ etapei a Xll-a, în clasament PENTRU URMĂTOARELE
aşa cum ni se înfălişează ele del de analiză creatoare, pă laliile cu populaţia, în uni- • conduce ochipo U.T. Arar! DOUA ZILE
astăzi. Este, apoi, de datoria trunsă de un puternic suflu tăţile noastre de servire. Vom ^ cu IG puncte, urmată dc c-
Vreme schimbfitoarc, eu ce
noastră — a organizaţiilor de comunist, revoluţionar, în porni de la premisa că înves- i chipetc Spori #Club Bocău 15 rul temporar noroi. Vor râ
parlid, ale U.T.C. si de sindi spiritul celor mai înalte prin lirea conducătorilor de centre > punclc. Universitatea Cluj K dea precipitaţii slabe sub for-
nvî (le ploaie şl lapoviţA. Tem
cal, a conducerilor de între cipii ale ideologiei partidului cu dreplul de a determina ţ punrle, Dînamo Bucureşti 13 peratura stnţlonarA. Diminea
prinderi şi instilutiî — de a ne noslru. Am desprins din pro contravaloarea pe caro cotă- ^ puncte. ţa — ceaţA locali.
creşte oamenii, de a-i pregăti gramul de educaţie socialistă leanul trebuie s-o plătească (
cit mai bine in meseria pe că munca politico-cducalivă
MIHAI DODA \
trebuie să pună pe primul
DUMITRU GHEONEA plan apărarea proprietăţii so şef serviciu la U.J.C.M., ^
cialiste — de sini şi coopera organizator de grupă sindicală ^
tiste —, respectarea legalită IN PAGINA « M-A Excursii
(Continuare în pag. a 2-a) ţii socialiste. (Continuare în pag. a 2-a) \
l ■ Serial instructiv-
educative
TAcStuşul Ilie Corogaru de la F.C. OrAşMo lucrtnd la o ma ■ Foileton
şinA radialA de gAurit Îşi depAşcşte lunar sarcinile dc pinn In
ORAŞTIE. 80 de pionieri
9 Suportul sigur j medic cu 5-6 la sutA. Foto : V. ONOIU şl elevi de la Liceul „Au
IN PAGINA A ll-A rel Vlaicu" au participat la
al unui angajament! o excursie instructiv-educa-
Funcţionarea ireproşabilă a agregatelor siderurgice impune tîvă organizată la Lupenl.
mobilizator | oraşul minerilor, locul unde
în 1929 a izbucnit flacăra
HUNEDOARA. Secţia I j grevei care a evidenţiat
furnale a Combinatului si- ; forţa clasei muncitoare în
derurgie Hunedoara va săr- j Diversificarea producţiei frunte cu comuniştii, ca
bători anul viitor împlini- j pacitatea ei de organizare.
rea a două decenii de la j Aici, elevit au depus co
punerea în luncţiune a pri- j roane de flori la monumen
de organizare mului furnal (nr. 6) meca- j pieselor de schimb tul „Lupenl ’29" ridicat în
nizal din (ara noastră. In ; semn de omagiu penlru
a „întrecerii vederea acestei sărbători j eroii mineri căzuţi.
colectivul de furnalişţi ai j
secţiei s-a angajat de cu- ; In virtutea unei ierarhizări firmă Candîn Marîncescu de tere nu numai tn cadrul com
brigăzilor rînd să realizeze peste ; mai vechi, cele două ateliere la serviciul utilaj siderurgic şi binatului cl şi pe plan naţio Sub conducerea prolesr-
mecanice ale
Combinatului
tehnologic al C.S.H, — au a
plan 2 700 tone fontă cu ; siderurgic din Hunedoara figu dus In prim plan problema a nal, explicaţia trebuie căutată rilor Eugen Popa şl Elisabe
artistice cocs eronomisit. i rează printre nşa-numitele sigurării pieselor de schimb. In consecventa preocupare, ta Văideanu. elevii clasei
Garanţia îndeplinirii a- i „secţii auxiliare”. Justificată Secţia prelucrătoare a înţe manifestată dc-a lungul ani a Xl-a de la acelaşi liceu
cestui angajament se află i clndva, o asemenea categori les această sarcină la dubla ei lor, penlru diversificarea pro au organizat o excursie la
de agitaţie în realizările de pînă acuin ; sire si-a pierdut treptat conţi dimensiune : de a oferi repere ducţiei, asigurarea şi introdu Muzeul Unirii din Alba Iu-
ale harnicului ..nucleu" de nutul deoarece exigenţele me le necesare intr-o gamă largă cerea în fabricaţie a unor pie lia. Cu acest prilej, elevilcr
ti s-n vorbit. în cadrul ri
furnalişţi : peste 4 500 lo-
de la oraşe ne fontă produsă în întregi reu sporite ale producţiei au şi în canlilălile solicitate, se de mare complexitate. O nei emoţionante lec(ll de
conferit secţiei o importanţă
Măsurile luate pentru orga
istorie în aer liber, despre
me cu cocs economisit şl toi mai mare. Existenta combi nizarea secţiei, cum sînt: ela actul istoric al Unirii Tran
şi sate, aproape 10 milioane lei e natului fără un sector prelu borarea unui sistem de urmă AL. SANDULESCU silvaniei cu România. efe<
t conomii Ia preţul de cost. crător bine pus la puncl a de rire a producţiei, execuţia lu (Continuare in pag. a 2-a) tuat la 1 decembrie 1918.
efectul
stnt
Realizările
I din judeful preocupării organizaţiilor de venit de neconceput, îar reali crărilor In baza unor progra
zările remarcabile obţinute in
me lunare, dotarea atelierelor
bază pentru o bună repar ultimii ani, care fac mîudria cu maşini de înaltă tehnici
Hunedoara —
l munca liberă, despovărată de tizare a comuniştilor pe siderurgiştilor hunedoreni, n-ar tate, precum şî frecventele a
, exploatare din societatea noas- locurile chele ale produc fi fost posibile fără aportul nalize la care a fost supusă SECVENŢE INTERNAŢIONALE
i tră, singura sursă a progresu- ţiei care au asigurat contro substanţial al muncitorilor de activitatea din acest sector
decembrie
\ Iul şl prosperităţii poporului lul de partid la locul de Ia atelierele mecanice. constituie o dovadă elocven
i nostru, a naţiunii noastre so- muncă, duclnd In rindul — Creşterea parcului de u tă a importanţei ce i se a
' ci.iliste. mijlocul principal de De la Începutul anului, la ovelâriilc C.S. Hunedoara s-au ela furnal işt ilor cuvîntu! orga tilaje, înfiinţarea de secţii noi, cordă Dacă se poate afirma Politica de apartheid a regimului din
II
1971-mal 1972
nizaţlei lor.
\ afirmare a talentului şl forţei borat peste prevederi aproape 34 000 tone otel. efectuarea reparaţiilor mijlocii că secţia $i-a cişlîgat persona
1 creatoare ate tuturor cetăţent- la agregatele mai vechi — a- litate, că ea s-a afirmat cu pu
' lor, de manifestare a perso- Republica Sud-Africană condamnată
1 nalilăţll şl autoperfecţlonare
ţ morală a fiecăruia",
i Cuvintele secretarului gene. de 0. N. U.
Cinstea,
ral al parlidului au găsii larg atribute esenţiale
\ ecou în colectivele de salarî- NEW YORK 30. — Cores
\ aii din Întreprinderi şi institu- pondentul Agerpres, Constan naţionale să sprijine înarma
rea Republicii Sud-Africanc şi
ji ţii, care se preocupă să le ma tin Atexandroaie, transmite ; întărirea sistemului ei poliţie
în activitatea preşedintelui
r terîalizeze cit mai repede şi Plenara Adunării Generale a nesc, rezoluţiile cer Consi
1 cit mai eficient în fapte. Pe i agricole O.N.U. a adoptat, cu majori liului de Securitate să ia mă
\ lema instruirii şi educării ti- tate covârşitoare de voturi, o suri pentru respectarea de
l nerelului muncitor om purtat o serie de rezoluţii prezentate către toate statele a hotărî-
’ discuţie cu dliva salariaţi de Înţeles că preşedintelui coope materializarea in fapte, unde muncii cooperatorilor, sînt dîndu-le lunar indemnizaţii bă ratori, adunările generale pro- de Comitetul politic special rilor privitoare la sancţiunile
In amplul şi complexul pro
ces de dezvoltare a coopera
’ la Grupul de şantiere „Valea rativei agricole i se cere să principiul conducerii colecti nemijlocit legate si de activi neşti din fondurile centralizate. nuntîndu-se cu fermitate împo «îl Adunării, referitoare la po aplicate de O.N.U. regimului
\ Jiului". Am ales acest colectiv fie un model de cinste şi co ve a treburilor este realmente tatea desfăşurată de preşedin Din păcate, există insă şi u triva comiterii unor astfel de litica dc apartheid a regimu apartheidului.
tivei agricole, de consolidare
a avuţiei obşteşti, de creştere rectitudine, un exemplu de o practică curentă, preşedin ţii acestor unităti, de aportul nii oameni care, stăpiniti de abateri care lezează Interesele lui rlin Republica Sud-Afri
\ deoarece in construcţii lucrea- Alte rezoluţii condamnă
a veniturilor unîtSţîî şi a ni conduită în societate, de res ţii se bucură de stima, respec lor la buna organizare $i con interese meschine si de dorinţa obşteşti. Evident, aceste grave cană.
^ ză un mare număr de tineri, strămutarea forţată a popu
velului retribuţiei membrilor ponsabilitate faţă de interesele tul încrederea cooperatori- ducere a treburilor obşteşti. Ca de căpătuială, după ce au reu neajunsuri, cu repercusiuni ne Rezoluţiile, redactate în laţiei de culoare în rezerva
• dar mullî dintre ei se transle- obşteşti si de avuţia dobîndită şit să se cocoţeze in funcţii de gative asupra activităţii eco- principal de tarile afro-osia- ţii, roafîrmînd, totodată, drep
cooperatori, prin valorificarea
cit mai deplină a resurselor
| ră cu uşurinţă de pe un şanti- prin munca în comun a coope răspundere, respectiv ca pre nomico-financiare a C.A.P., lice, condamnă politica de a- lul sacru al poporului sud-
de sporire a producţiei agrico ratorilor. Este îmbucurător fap Intransigenţa faţă de interesele şedinţi ai cooperativelor agri sini sancţionate cu asprime, parlheid ca pc o crimă îm african de a acţiona pentru c-
le, un Ioc de seamă îl ocupă tul că marea majoritate a pre cole, „uită'1 subit îndatoririle neadmiţîndu-se nimănui, indi potriva umanităţi şi cer tutu libcrarca sa naţională, fn a-
activitatea desfăşurată de pre şedinţilor de cooperative agri ce Ie revin, pun mai presus ferent de funcţia pe care o în ror guvernelor să respecte colaşi timp. se adresează un
şedintele C A P . - omul care cole se încadrează în aceste interesele personale docil pc embargoul asupra livrărilor apel guvernelor pentru a a
esle investit cu puterea si sar imperative, pun la inimă inte meschine şi tendinjele de căpătuială! cele obşteşti si încalcă cu bu deplineşte, să nesocotească le rle armament către Pretoria.
cina de a asigura ducerea la resele majore ale unităţilor, se nă stiinlă normele elementare gile statului, normele scrise şî Deplorînd acţiunile acelor gu corda ajutor material, politic
îndeplinire a hotărîri lor adop- preocupă cu întreaga răspun care stau la baza conducerii nescrise aflate Ia temelia so verne ale ţărilor N.A.T.O. ca şi moral poporului sud-afri-
1 ate de adunarea gendîală a dere şi competenţa de organi lor, care an dc an )e încre urmare, recunoscîndu-Ie meri activităţii C A P. Fie că nu lin cietăţi noastre socialiste. re au permis unor companii can în lupta sa juslă.
cooperatorilor $i de consiliul de zarea muncii si de urmărirea dinţează mandatul dc a sc si tele, cooperatorii i.nu ales de seama de hotăririle adoptate
conducere, precum şî realiza zilnică a îndeplinirii sarcinilor tua în fruntea ob.ştei, de a G-8-10 sau chiar mai mulţi de adunările generale ale coo Dintre cazurile care îndeam
rea exemplară a planului de economice ce stau în faţa conduce destinele unităţilor pe ani ca preşedinţi, iar ei se peratorilor sau ale consiliului nă la serioase reflecţii se im Data vizitei preşedintelui
producţie si financiar al coor C.A.P., veghează ca la ochii calcă progresul"; şi prosperită străduiesc să nu dezmintă de'conducere al C A P., că to pune atenţiei cel oferit de fos
peralivei. Desemnînd pe cel din cap asupra modului de uti ţii. Fără îndoială, succesele încrederea ce li se acordă, mun lerează abuzurile şi necinstea, tul preşedinte al C A.P. Nuc
mai harnic şi destoinic om să lizare si păstrare a bunurilor doblndîte de cooperativele a- cind cu dăruire şi abnegaţie nu veghează cu deplină răs şoara, Trandafir Herţeg. Con-
conducă destinele cooperativei obşteşti, acordă întreaga a- gricolc din Simerin. Ostrov, penlru traducerea neabătută în pundere la bunul mers al ac Nixon în China
agricole, cooperatorii îşi pun tenţîc respectării drepturilor Boz, Băcia, Geoagiu, Boşorod, viaţă a politicii înţelepte n tivităţii de producţie sau că fundlnd averea obştească cu
mari speranţe şi nădejdi in membrilor cooperatori, iar în Toloşti şi altele, care se reflec- parlidului noslru, aceasta fiind nu iau poziţie hotărîtă împo PEKIN 30 (Agerpres). — Guvernul Pepublicîî Popu
preşedinte care, prin întreaga luarea măsurilor operative lin 10 în dezvoltarea zootehniei, suprema satisfacţie a fiecărui triva ncpolismelor şi a favo VIOREL OCOŞ lare Chineze şi guvernul Statelor Unite ale Americn
sa muncă trebuie să se bucure seama de părerile membrilor legumicultura, pomiculturiî si comunist, a fiecărui coopera ritismelor — elemente ce duc preşedintele Uniunii judeţene o au căzut rle acotd ca vizita preşedintelui Nixon in
de stimă, încredere si respect consiliului de conducere, ale a ailor sectoare de producţie, tor. Ba mai mult, stalul nostru ta crearea unui climat de mun China so înceapă Io 2l februarie )972 — informează
din partea tuturor cooperato specialiştilor şî cooperatorilor. piccum şi în asigurarea, pc a că nesănătos în unităţi — a C.A.P.
rilor. Penhu a întruchipa a- In cooperativele agricole unde ceastă bază, a unui nivel tot dă o deosebită apreciere mun semenea acte dăunătoare sînt agenţia China Nouă.
cesle calităţi, este de la sine asemenea deziderate îşi găsesc mai ridicai de retribuire a cii preşedinţilor C.A.P., acor- înfierate cu putere de coope (Continuare in pag. o 2-a)