Page 10 - Drumul_socialismului_1971_12

DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 5 258 O VINERI 3 DECEMBRIE 1971

DE CE SE MAI PUNE - ÎNCĂ - PROBLEMA

[

PREGĂTIRII ŞCOLILOR PENTRU IARNĂ ?
SOCIALISTA IN

1
Raid-anchetă î n ■■a parchete \ (Urmare din pag. 1) o jumătate milion Iei. Condu­
n e
Avem , e m
\ Inlerlocutorul e unul dintre cerea secţiei a apelat la co­
munişti.
Afirmaţia, la această dată, partid despre pregătirea şco­ \ tineri» operatori mult apreciaţi — A răspuns, ca un singur
este de-a dreptul ilariantă. Ba lilor penlru iarnă? ^ şi se numeşte Ioan Dobra. om, întregul colectiv al sec­
aparţine directoarei şcolii din
Mal multe scrisori sosite Ia redacţie sesizează câ unele — La Toplita avem toată ţiei — mărturisea Inginerul
şcoli nu slnt pregătite pentru Urna, câ nu au asigurată Dăbîca, Elena Dan. cantitatea de combustibil. Gheorghe Vaier, directorul fa­
întreaga cantitate de combustibil. Şl aceasta acum clnd fri­ — De ce-i frig în clase ? Pentru şcoala din Hăşdău a­ Apelul
gul s - r instalat deja, ccrîndu-şl drepturile. Raidurile efec­ N-aveti lemne, ori nu-i bună I bricii. Rămlnerea în urmă a
tuate In clteva comune ne-a demonstrat că, Intr-adovftr, se vem mai puţine lemne. In fost recuperată. Planul a fost
mal pune — Încă — problema pregătirii şcolilor pentru Iarnă. soba ? schimb nu avem la Dăbîca. S Toiul a durat numai 10 zi­ realizat, ba chiar depăşit.
— Şi una şi alta. Lemne a­ Trebuie să facem ceva, să re­ le. Aşa cum s-au angajat co­
Reparafiile de mîntuială vem, dar în... parchete. Am zolvăm situaţia că a venit fri­ muniştii Ioan Bristan şi Vio- „Ultima ştafetă" \
rcl Boldea, cu întregul colec­
tot cerut consiliului popular
gul...
spune
tovarăşul
ne
să ne comunice de unde să Gheorghe Mîcoane, secretarul tiv de mecanici. E drept că
se simt Ia frig fără ele. Cit despre sobă, nici comitetului comunal de par­ n-au mai linut cont dc orele Iuiîu Oancea. Liviu Ştefânie, J
)
le luăm. Şi ne-a prins frigul
„Azi. orele 7,35. Participanţi:
lor libere. Au depus efort mai
ea nu-i de treabă. La cealaltă tid. Ne aşteptam să ni se spu­ mare decît au crezut, dar Sofia Bustan, Maria Zaharie
Ca oloiul pe apă îes la se, fără ceva în spate, nu re­ clasă avem sobă de bucătă­ nă, şi faptele să confirme, că cînd maşina de injecţie — u­ I
Iveală cînd e frig şi repa­ zişti. rie, încălzeşte mai bine. Aici s-au Întreprins măsuri. că nul dintre utilajele cu' cea (ucenică), Viorel Borzo, Pa-
raţiile de mîntuială. La şcoala — Trebuie să vedem ce-i cu e Irig. lipsa de combustibil preocupa mai mare productivitate — a vcl Stoica, Pavel Dlnşorean,
din Romos pe sub uşi bate sobele şi cu uşile. N-am ştiut, N-am contrazîs-o pe învăţă­ comitetul de partid. Cînd fost repusa în funcţiune Ia Elisnbeta Bodea*.
vîntul, geamurile nu se în­ nu mi s-a adus la cunoştin­ toare, care tremura de. Irig. Ce colo, In 23 noiembrie, încă se întreaga ei capacitate, meca­ Alit. Nici nu era nevoie de
chid. Norocul elevilor şl al ţă... să mai zici despre copii 7 lamentează: „Trebuie să nicii au fost mulţumiţi. Obo- explicaţii. Caricatura ce În­
cadrelor didactice. Dacă s-ar — Dacă tot „vedeţi", ponte facem ceva". Bine, dar cînd ? seola le-n fost răsplătîlă pe soţea cele clteva nume, apă­
din
rute la „Panoul ruşinii",
Aproape similară situaţia la
închide ermetic, tn unele cla­ n-ar fi rău de văzut ce-l şl Hăşdău. La primăvară ? Şcolile trebu­ deplin. „Acum, numai de s-«r i
se i-ar îneca pur şi simplu cu curăţenia şcolii, a grupu­ iau să fie de mult pregătite putea recupera producţia pier­ incinta fabricii — în noua sa i
fumul care iese din sobe. De lui social. Se simte nevoia... — E frig şl în clase şi în pentru iarnă, să aibă toate dută" — şi-au zis el. ediţie — spunea totul. Era
„ştafeta" întîrziatîlor. Portarul
frig mai scapi cu un palton — Omul de serviciu nu-şl cancelarie, spune suplinitoa­ cele necesare. Comuna Topli­ Duminică. în schimbul I, În­ primea — cu fanionul ridicat \
în spinare, dar de fum... face datoria l Doar e plătit. rea Viorica Şendroni. ta face excepţie sau această tregul colectiv nl secţiei ma­ — „sportivii" la linia de sosi­ \
— Dar ceva_ lemne parcă
— Cum, că doar s-au făcut — Omul de serviciu şl tot aveţi... sarcină a consiliului popular l se plastice a fabricii s-a pre- re. „Crosul" a fost imortali­
tn această vară reparaţii 7 1 încă cineva. Poate directorul — Avem, că le-au adus pă­ a fost neglijată şi s-a spus: . zentat Ja lucru. In frunte se zat de către un bun mînuîtor
şcolii, Nicolae Ştef. Ar trebui
— se miră secretarul comite­ să fie primul caie „să vadă*' rinţii. „Ne descurcăm noi". Rău i aflau maiştrii Gheorqhe Mun- al penelului la numai clteva i
tului comunal de partid, tova­ că fn şcoală curăţenia lasă de — Dar nu-s tăiate... este că, deşi situaţia este cu­ ^leanu.Ioan Bristan, Viorel Bol­ minute după sosire.
noscută, nu se acţionează e­
răşul Zevedei Stănllă. dorit şi să ia măsuri. — Le tăiem în ora de edu­ nergic pentru remedierea ei ' dea, Ioan Lupu. Tache Mur­ — Nici n-au intrat bine în
— S-or fl făcut, dar în cla­ — Da, ar trebui... caţie fizică cu copiii (asta imediată. i gulet, Petru Piloiu, sub direc­ fabrică că i-a $i prins In ca­
da... educaţie fizică). Direc­ Şi încă ceva, a reapărut ţi ta îndrumare a colectivului de ricatură. Acum nu cred că
din
ţ ingineri.
mai îndrăzneşte vreunul
N-ar strica un pic de toarea şcolii de centru, care problema circularului pentru 1 Prin defectarea maşinii de ei — dar nici alţii — să le le i
însoţea, auzind
aceste
ne
anii trecuţi,
tăiat lemne din
înfipt in Inima VâU Jiului focarul de energic ţii lumină al Pa-
vorbe, a făcut ochii mari. cînd s-a spus că unii au în­ roşenllor pulsează zilnic pe magistralele sistemului energetic na­ ) Injecţie se cereau recuperate preia „ştafeta", mărturiseşte i
iniţiativă dean n-am reuşit să stăm de cercat să-t fure, cînd a fost ţional s-6 min-oane kilowaţi oră. \ produse în valoare de aproape portarul Ioan Hancheş. i
Cu Învăţătoarea Finica Hol-
refuzat pe motiv că nu este
vorbă. Dăduse mai devreme un om calificat care să-t mi-
Nu de alta, dar »1nt pro­ şl geamurile nu-s ventilatoa­ drumul Ia elevi în recreaţie nuiascâ pentru oa şcolile şi
bleme considerate mărunte re. Numai un bec lipsă Iasă şl „a plecat la cooperativă, căminele culturale să aibă
care dau un aspect neplăcut clasa fn semiîntuneric. „Tova­ avea ceva treabă*, după cum lemne tăiate. Cili ani sînt
şcolii din Romoşel. La intra­ răşa directoare a tot cerut de spunea colega ei. necesari pentru <;a problema | Sarcinile la export,
rea în curte ne-a Intîmplnat )a şcoala de centru, dar nu Ce spune însă comitetul de să capete o rezolvare ? iriicarta bunăstării poporului—permanenţă
o poartă ruptă din ţlţlni. „Eu ni s-a dat" — ne explică e-
tot aşa am ştiut-o*’ ne spune ducatoarfea grădiniţei. Şi cînd ! îndeplinite exemplar
femela de serviciu, care se te glndeytl că magazinul să­
tesc — unde se vînd şi becuri Prima confruntare cu iarna
îngrijeşte de mai mulţi ani HUNEDOARA. După cum
de curăţenia şcolii. „Aici a­ — e peste drum, la ctţiva am lost informaţi, siderur- a preocupărilor partidului şi statului nostru
vem nişte ţiglă — ne arată metri. Putea fi cumpărat si Ninsese In Lunca Cernii. ne spune tovarăşul Neidoni. giştit hunedoreni au înde­
ea — şi cam prinde picioare. decontat. Dar fără iniţiativa" Era, cum s-ar spune, cadrul Doar slnt copiii noştri şi lem­ plinit înainte de termen sar- j
Ar putea fi reparat acoperi­ nici poarta nu se pune singu­ cel mai bun de confruntare ne avem. Din prima confrun­ cinile contractuale pentru
şul la grupul social. Cînd ră la locul ei, nici ţigla nu a măsurilor luate pentru pre- tare cu iarna am ieşit bine. anul fn curs cu beneficiarii
plouă...". ajunge* pe acoperişul grupu­ gălirea şcolilor în vederea Iată, deci, că scrisorile se­ externi. Pfnă In prezent au
Clasele Îngrijite — ce di­ lui soci.il şi nici becul li iernii, cu iarna însăşi. Am vi­ sizau pe bună dreptate ne­ fost livrate produse fn va­ Răspundem hotărîrilor Economii
ferenţă faţă de şcoala de cen­ dulie. Ne-am întrebat de cînd zitat, împreună cu secrelarul glijentele care şi-au făcut loc loare de peste 23 milioane
tru din Romos l — Iasă o comitetului comunal de par­ fn ceea ce priveşte pregăti­ lei valută, concretizate în
Impresie plăcută. Aici sobele oare n-au trecut deputaţii din tid, Miron Neidoni, clteva. rea temeinică a şcolilor pen­ 12 000 tone profite laminate cu care se
nu afumă ci încălzesc, uşile Romoşel pe la şcoală 7 Lemnele „prezente** la apelul tru iarnă. Este datoria comi­ mijlocii şl uşoare, aproape partidului cu noi per­
iernii, sobele calde, uşile şi tetelor comunale de partid, a 40 000 tone ţagle şi peste
N-a fost vreme foafă vara geamurile reparate arătau că comitetelor executive ale con­ 16 000 tone oţel beton. vor realiza
Colectivul de
muncitori,
cele 14 şcoli din comună, în
siliilor populare să treacă cit
care Invală peste 600 de e­ mai urgent posibil la rezolva­ Ingineri şl tehnicieni din formanţe în producţie!
La şcoala de centru din co­ le tăiate. De aceea nu !e levi, sînt pregătite pentru rea problemei pregătirii şco­ cadrul Combinatului side­
muna Topliţa grija pentru a­ tăiem. Stau afară şi se udă. iarna care, aici in creştet de lilor pentru iarnă. Nu de alta, rurgic Hunedoara se anga­ alte dorinţe
sigurarea cu lemne se vede Am vizitat magazia de lem­ munle, vine mai devreme. La dar această acţiune trebuia jează ca pînă la sftrşitul a­ (Urmare din pag. 1)
de la o poştă. Pentru că se ne şi grupul social, aflate în şcoala din s^tul Gura Bordu­ încheiată de muH, nu să fie In nului să realizeze supli­ (Urmare din pag. 1)
văd lemnele stivuite. De ce construcţie. Fundaţia abia lui — unul din satele de la actualitate acum, In prag de mentar o producţie desti­
n-or fi în magazie ? „ieşise din pămînt...*'. „Nu se marginea judeţului — unde iarnă. nată exportului în valoare — Partidul noslru — completează Gheorghe Răvdaa.
— Le-am adus cu ajutorul trimit materiale. Ne lipseşte învaţă doar 13 copii, învăţă­ Raid realizat d« de peste 10 milioane lei. inginer şef de schimb 'la aceeaşi oţelărie — a aşezai După calculele pe care şi le
comitetului de părinţi. Au balastul. Acum trebuie să în­ toarea Constantina Pencea ne S. POP acest ţel la temelia întregii sale politici. Holăririle făcuse asupra bugetului fami­
fost organizate plnâ acum 13 călzim apa. .Dacă se făcea pi- spune: „Ne-am bucurat tot­ Congresului al X-lea şl măsurile care au fost luate lial, rindul televizorului ve­
acţiuni. Cit despre lemnele nâ nu venea frigul..,'’. Mais­ deauna de grijă. N-am dus pentru aplicarea lor slau mărturie faptului că. asi- nea anul viitor în familia
din fondul de stat, problema trul Ştefan Borza ridică ne­ lipsă de lemne. Ne ajută si gurlnd progresul societăţii, partidul urmăreşte neînce­ funcţionarului Teodosin So­
nu-i rezolvată — ne spunea putincios din Tnîinî. Poate consiliul popular şi părinţii". resc u.
secretarul scolii, tovarăşul răspunde conducerea l.G.C.L. — Avem toate problemele M M tat îmbunătăţirea vieţii tuturor oamenilor muncii, a în­
Ioan Toma. De ce nu-s !n Hunedoara cu nişle măsuri rezolvate, tn afară de satul tregului popor. Vorbind de reducerea preturilor la ce­ — Hotărîrea de ieftinire
magazie? Abia acum se con­ care să ducă la terminarea Negoi, unde n-am dus toată le mai uzitate mijloace mass-media. trebuie să ne re­ m-a determinai
struieşte. l.G.C.L. Hunedoara grabnică a construcţiei. Pînă cantitatea de lemne pentru ferim la (aptul că acelaşi congres al partidului a spe­ acum. Şi iată că'“'&‘<,Tt0rintă~*'
a tărăgănat mult lucrarea şi nu se îngroaşă stratul de ză­ iarnă. Pină se consumă cele noastră are realizări frumoa­ cificat că ridicarea sistematică a standardului de via­ a familiei mele a fost împli­
n-avem unde depozita lemne­ padă. exislente le ducem pe toate, se. Este o mulţumire cînd Iţi ţă e posibilă numai fn cazul unei permanente dezvol­ nită mai înainte decît ne gîn-
Iul global şi această preocu­ vezi munca răsplătită aşa tări economice. Va trebui, deci, să răspundem la a­ deam noi şi cu o economie de
pare va fi continuată. Am în­ cum se cuvine. De fapt, prin ceastă grijă a partidului cu noi şl substanţiale per­ 500 lei. Cu ei pot cumpăra
să o opinie. In cadrul şantie­ acord global se întăreşte com­ formanţe calitative şl cantitative In producţie, la locu­
rului am extins acordul glo­ bativitatea faţă de cei care rile noastre de muncă. şi un radio portativ şi chiar
200 noi unităţi ale cooperaţiei de consum bal la majoritatea echipelor. mai trag chiulul. Nu convine am s-o fac.
Mai mult, avem două loturi, nimănui să lucreze pentru al­ Opiniile oţelarilor hunedoreni le completăm cu două Bucuria de a avea în casă
nr. 11 şi 12, cuprinse în în­ tul. Răspunderea faţă- de da­ cifre edificatoare: prin reducerea preţurilor la apara­ ceva dorit — şi un televizor
Cooperaţia de consum îşi dezvoltă şt Cele mal mulie din noile obiective vor II tele de radio şl televizoare din producţia internă,
modernizează permanent reţeaua de des­ amplasate In centrele comerciale zonale şl In tregime In acord global. Con­ rea în folosinţă la termen a e ceva dorit în orice familie
facere. extinde metodele moderne de ser­ centrele muncitoreşti, asigurtndu-se astlel o sider că trebuie insistat şi unui obiectiv o avem cu toţii. populaţia ţării va economisi în luna decembrie a aces­ — a venit, acum mai aproape
vire a populaţiei. In acest an s-au ridicat pentru antrenarea personalului Alexandru Toader, secreta­ tui an suma de 30 milioane lei. iar in decursul anului de timpul prezent pentru
107 obiective comerciale cuprinzfnd 20 mai operativă aprovizionare a oamenilor tehnic din şantier prin acelaşi rul organizaţiei de partid a 1972 suma de 358 milioane lei I Se demonstrează ast­ mulţi cetăţeni. A venit pen­
unităţi, cea mai mare parte fiind ampla­ muncii. Totodată, se desfăşoară o largă contract colectiv. Evident, sar­ centralei trustului. Dată fiind fel, din nou. că amplificarea bogăţiei materiale şi spi­ tru câ toate acţiunile, hotă-
sate In localităţi din judeţele Arad. Ar­ acţiune de modernizare a reţelei existen­ cinile acestui personal ar ur­ şi funcţia mea pe linia ad­ rituale. dezvoltarea generală a societăţii socialiste re­ ririle, întreaga politică a par­
ma să fie nominalizate. Meto­
geş, Constanţa, Iaşi, Mehedinţi. Noile te. Se prevede ca unităţile din aproape dologia actuală nu prevede ministrativă am avut posibi­ prezintă premisele esenţiale pentru ridicarea neîntre­ tidului e subordonată acestui
litatea de a da Mn sprijin se­
construcţii, cu 1-2 nivele, sfnt astfel con­ 550 de localităţi să fie transformate In deooamdată includerea în acord cretarilor comitetelor de par­ ruptă a nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii. scop.
cepute Incit asigură folosirea totală a magazine moderne. Alte numeroase mă­ global a acestui personal, de­ tid ai şantierelor pentru a sta­
spaţiilor. suri printre care dotarea cu mobilier mo­ şi acesta este direct răspunză­ bili măsuri concrete de popu­
Pînă la sfirşltul cincinalului fn comerţul dern. cu mijloace de transport, ridicarea tor de respectarea termenelor larizare a avantajelor mate­
de punere în funcţiume sau de
cooperatist se vor construi peste 2 300 de calificării lucrătorilor, completează progra­ dare în folosinţă a obiective­ riale ce decurg din executarea Pe tem e de etică
unir&ţl totalizind 700 000 mp. cu 400 000 mul menit să asigure o servire civilizată lor, de asigurarea unei produc­ muncii în acord global. Am
mp mai mult decît In perioada 1960-1970. a oamenilor muncii din mediul rural. tivităţi sporite, de calitatea lu­ explicat şi personal construc­ DEVA. In cadrul manifestărilor între­ tural redus, concepţii retrograde, atitudi­
crărilor executate, de aprovi­ torilor care este menirea aces­ prinse in ultima vreme ta Clubul sindi­ ne greşită Ia|ă dc muncă.
zionarea lehnico-materială. tei forme. Din analizele fă­ catelor din Deva se înscrie şi dezbaterea Expunerea a fost urmărită cu un viu
Inginer Alexandru Lugojan; cute pe şantiere a rezultat câ intitulată „Cum s-a ajuns aici". Prezentînd interes de către un mare număr de tineri
în acţiunea de introducere a
In dezbatere publică: Proiectul legii viei şi vinului Este o problemă pe care am acordului global indicele este diferite cazuri de încălcare a normelor ju­ comunicaţii, întreprinderea teritorială de
de la Direcţia judeţeană de poştă şl tele­
ridice, etice şi morale de către unit tineri
dîscutat-o la nivel de trust.
Vom insista la organele noas­ in continuă creştere. Sînt în­ din Deva, maiorul Gheorghe I. Lungu, de aprovizionare şi Regionala de căi ferate
tre superioare pentru «a ne să însemnate rezerve fn aceas­ la miliţia municipiului, a relevat totodată Deva. IONEL QRAiA
şi sursele de provenienţă a cazurilor in­
permite lărgirea sferei de tă direcţie. fracţionale : nivel ideologic, politic şi cul­ directorul Clubului sindicatelor
Vorbitorii au punctat trăsă­
Scopul esenţial - satisfacerea cuprindere In acord global turile definitorii ale muncii Deva
pînă la nivel de şantier.
prestate în acord global. De­
Ioan Ilategan. şef de echi­
pă zidari, lotul 12 : In prezent şi Trustul de construcţii Deva
lucrăm la tenculelile interi­ a trecut la această formă de Excursie în locuri de legendă
necesităţilor consumatorilor oare ale blocului Bâlcescrj nr. realizările actuale slnt valo­
muncă doir cu un an în urmă,
2. Dar echipei mele i se da­
torează terminarea înainte de roase. Prin realizarea în acest De curind. un grup de 40 elevi, de la copiilor pagini din istoria atit de frămînta-
termen a blocurilor E22 şi E an a unui indice de acord Şcoala generală din Călan, a făcut o
Proieclul legii viei şi vinu­ Rezultatele de producţie din curent, cu tărie alcoolică scă­ 24. Avantajul acordului glo­ de 61 la sută, Trustul de con­ tă a poporului român.
lui, elaborat de Minislerul A­ sectorul viticol al cooperative­ zută. bal este clar pentru noi. Ştim strucţii Deva are posibilitatea excursie In localităţile Aurel Vlaicu. Sebeş Pe platoul numit „Dealul Furcilor" —
şl Alba lulia.
griculturii, Industriei Alimen­ lor agricole din Geoagiu, Ro­ fn proiectul legii viei şi vi­ dinainte valoarea obiectivului sâ întreacă în această privin­ acolo unde au fost zdrobiţi cu roata. în
tare, Silviculturii şi Apelor şi mos şi Bobîlna nu corespund nului un accent aparte se pu­ pe cale 11 executăm. Cînd îl ţa trustul similar din Ploieşti, Elevi) au avut ocazia să vadă la faţa februarie 1785, Horîa şl Crişan, conducă­
supus dezbaterii publice, reu­ nici pe departe posibilităţilor ne pe definirea noţiunii de vi­ terminăm, luăm contravaloa­ considerat unul dintre cele locului obiectele care au aparţinut cindva tori ai răscoalei ţărăneşti din 1784-1785 —
neşte elementele de bază şti­ create şi necesităţii de a recu­ nuri cu denumiri de origine şi rea manoperei prestate. E cu moi puternice trusturi de con­ inginerului şl pionierului avia(iei româ­ într-o solemnitate festivă au fost primiţi,
inţifice menite să contribuie la pera în timp cît mai scurt a măsurilor care reglementea­ atît mai stimulatoare retribu­ strucţii din ţară. Pentru neşti Aurel Vlaicu, să-l simtă munca te­ în organizaţie 20 de noi pionieri. Solemni­
dezvoltarea unui important şi cheltuielile angajate pînă in ză .producerea lor. Aceasta vi­ ţia, cu cît scurtăm termenul scurtarea duratelor de execu­ nace, cutezanţa. Cetatea de la Alba lulia.
tradiţional sector de activita­ prezent^în viticultură. Ca un ne In sprijinul susţinerii gustu­ ţie cu 1 100 zile la obiectivele obeliscnl lui Horîa. Cloşca şi Crişan. sta­ tatea momentului a fost profundă şi emo­
te — viticultura şi vinilicatia. aspect negativ se constată fap­ lui consumatorilor, fiind astfel de dare în folosinţă a obiec­ predate şi executate în acord tuia Iul Mlhai Viteazul, muzeul unirii, ţionantă. Excursia va rămîne vie multă
Aplicarea prevederilor proiec­ tul că în graba de a se atinge în măsură să participăm la tivului. Salariul mediu al global, este un fapt care vor­ ^muzeul de istorie şi etnografic au evocat vreme în memoria elevilor noştri.
tului de lege este menită să indici cantitativi, s-a neglijat marea competiţie a produselor unui zidar calificat nu co­ beşte de !a sine.
contribuie hotărîior la îmbu­ aplicarea regulilor de bază în viticole autentice a diferite­ boară sub 3 500 lei. Contează
nătăţirea activităţii tuturor cultura vitei de vie. Lucrările lor podgorii, garantate de la şl banii, dar principalul fapt
factorilor chemaţi să asigure de tăieri s-au lăcut defectuos, locul* de producere ptnă Ia ma­ este câ prin această formă ni
realizarea producţiei de stru­ lăsindu-se ia plantaţiile tinere sa consumatorului. se întăreşte răspunderea faţă
guri şi de vinuri. Finalizarea un număr mai mare de coarde In proiectul de lege se spe­ de avutul obştesc şi faţă de
măsurilor preconizate va face de rod decît permitea vigoa­ cifică şl soarta hibrizilor direct calitatea lucrului efectuat
posibilă valorificarea superioa­ rea butucilor, ceea ce a dus la producători, de calitate inferi­ Ioan Magdea. zidar: Lu­
ră a potenţialului viticol al ves­ slăbirea potenţialului de pro­ oară, care există în cultură ca crez în acord global. Echipa
titelor podgorii şi centre viti­ ducţie a soiurilor cultivate. La vii răzleţe aproape tn toate
cole din ţară. aceasta s-a adăugat neglijarea localităţile din judeţ. Este ne­ I
Deşi cadrul nalural al jude­ lucrărilor de întreţinere a so­ cesar ca aceste soiuri semisâl- Ape termale folosite
ţului nostru oferă condiţii li­ lului în vii, a tratamentelor batice să dispară treptat, chiar
mitate pentru extinderea viti­ penlru prevenirea atacului dc de >pe loturile individuale şi la încălzirea
culturii, in lumina proiectului mană etc. Introducerea acor­ din cultura amatoare si să fie
înlocuite cu noi soiuri
valo­
de lege, unităţile agricole care dului global In viticultură, po­ roase de hibrizi( direct producă­ locuinţelor
deţin suprafeţe mai mari de trivit condiţiilor concrete din
vii c a : Staţiunea experimen­ judeţul nostru, ca formă efi­ tori, sau cu soiuri nobile cu
cientă de retribuire a muncii, coacerea timpurie — este ade­ Specialiştii Institutului de j
tală Geoagîu, C.A.P. Geoagiu va duce, fără îndoială, la îm­ vărat mai pretenţioase, dar tde proiectări a Judeţului Bihor, j
şi C.A.P. Romos urmează să bunătăţirea activităţii In secto­ calitate superioară — pentru cu sprijinul Comisiei pen­
depună un efort susţinut pen­ rul vilicol şi la creşterea ren­ care vilele vor fi livrate de I Iru coordonarea exploatării
tru consolidarea sectorului vi- tabilităţii lui. O contribuţie unităţi pepinieristice speciali­ j apelor termale, au realizat,
1 icol existent şî îmbunătăţirea mai substanţială în această zate. pentru prima dată In ţară.
calitativă a producţiei, urmă­ direcţie este chemat să du­ Aplicarea prevederilor pro­ o instalaţie care permite
rind obţinerea unei eficiente că si laboratorul pentru con­ iectului legii viei şi vinului va folosirea energiei termice
cit mai ridicate a investiţiilor trolul seminţelor şi materialu­ permite valorificarea mai com­ ! captate din aceste izvoare
fâculc. In acest sens, de ma­ lui săditor, care are in sarcină pletă a condiţiilor naturale de | Ia încălzirea unor locuinţe,
re importanţă slnt măsurile si Îndrumarea tehnică a sec­ climă şi sol, obţinerea unor can­ | birouri. bazine piscicole,
stabilite în proieclul de lege în torului viticol din judeţ. Para­ tităţi sporite de struguri şi ştranduri, sere.
legătură* cu obligaţiile produ­ lel cu aceasta, important de a­ produse vinicole de o calitate
se dovedeşte
Instalaţia
cătorilor de a lucra în mod co­ rătat este că la centrul de vi- mai bună şi la un preţ de j deosebit de eficientă din
respunzător suprafeţele de vii nificare Orâşlic, care va primi cost accesibil masei largi a | punct de vedere economic,
pe care le posedă fiindcă, du­ producţia de struguri din judeţ, consumatorilor. i câ puţind valorifica apele
pă cum sc ştie, lucrările apli­ se va folosi o tehnologie nouă | termale cantate la o tempe-
cate în vilicullură au o influ­ de vinificaţie. potrivit noii o- Ing. ŞTEFAN POPESCU raiură de 8t> grade Celsius.
enţă bolărîlonre alît penlru rientâri reieşite din proieclul inspector aprobator de stat la
produclia anului respeclîv. cit de lege care, pentru condiţiile Laboratorul pentru controlul (Ager preş)
mai ales penlru viilarul plan­ din judelui noslru, va trebui seminţelor şi materialului Descifrarea tainelor naturii... sau o Icc(ic de biologic in laboratorul Liceului din Vulcan. Foto : ŞTEFAN NEMKCEK.
ta (iilor viticole. să producă vinuri de consum săditor Deva