Page 103 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 103
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 282 6 VINERI 31 DECEMBRIE 1971 3
simplu!) este baza fundamentală a sis te alergări sînt adevărate omucideri sis După ce pocta (suprarealistă) a termi
PLUCUSORUL temului osos. (Ciolan se numeşte numai tematice şi dovedesc că organizatorii, nat, asistenţa se înviorează subit. Şeful
t dacă e pe fasole). Din punct de vedere care au vroit să introducă la noi spor cenaclului zice: „Hai să vorbim discuţii".
filologic, uneori osul mai serveşte la com tul acesta, sau că au făcut aceasta cu Un poet, care pină acum nu a publi
(Urmare din pag. 1) punerea unor cuvinte compuse (amor-os, precugetare, sau că n-au cea mai mică i cat vreo trei volume : „Eu mi-s în ora
tăm\i-os, voinic-os, piept-os, căp-os etc.). dee de acest sport. Din cei 330 de aler sincerităţii depline, ceea cc mi se inlim-
In cinstea noului an ! In ceea ce priveşte cealaltă întrebare, gători plecaţi spre Piteşti numai doi au plă cam rar. D-aia zic că versurile îs
Hai, brigadă, cu elan din păcate, pînă la ora actuală fora luat-o înainte şi cind au ajuns la Titu slabe. Mă miră".
Semănînd uzinele G.M.T., fireşte) n-am aflat încă dacă su le curgea singe din toate părţile, din Un poet care nu se miră: „ln primul
Cu sporul şi binele, rorile Kesslcr ştiu să cinte la ţambal. ochi, urechi, nas, gură şi din unghii. Al rind, un act poetic reprezintă ceva. In al
Chiuiţi mal des. ţii au căzut leşinaţi in drum. Ţăranii le doilea rind, celor ce scriu un act poetic
Flăcăi. C. DEVEANU ieşeau înainte cu doniţele pline cu apă, le lipseşte ceva. Există după părerea mea
Ca pentru succes ! ii stropeau. Unii spuneau : „Da ce aţi pă talente, care scriu răii, şi există din ăia
Hăi ! Hai ! ţit neică de alergaţi aşa, plini de singe ?". care n-au talent, dar scriu bine. In ceea
Să ne strunim energia Publicitate O mulţime au căzut pe şosea şi pe ce mă priveşte, deoarece fac parte din
Jos pe Mureş, spre Mintia. cîmpuri, fără nici-o simţire, iar toată ţă ultima, cred că colega noastră n-a ajuns
Şi rotiti cum ştiti mal bine rănimea din împrejurimi era îngrozită de ineă aid'\
Uriaşele turbine, Nu lăsaţi chibriturile pe mina capiilor această invazie de leşinaţi. După cum Un elev corijent la literatură : „Dacă
lată-n joc şi grupul patru vedeţi, această alergare n-a fost decit o poezia n-ar fi fost slabă, fără îndoială
Ca-ntr-un amplu amfiteatru. Răvaşe O fetiţă, care se juca cu chibrituri lin asasinare in toată » gula, poate chiar putea fi ceva mai bună".
O voce de împăciuitorist : „Dacă scoa
precugetată, şi nu se ştie dacă cei rein-
Puneţi pluguşoare-n priză * gă o fereastră, s-a aplecat pentru a privi tem cîleva v e r s u r i şi le ansamblăm alt
S5 le facem o surpriză in stradă şi a căzut de la al optulea etaj. torşi vor trăi mult timp". fel, ceea ce rezultă ar putea apare şi în
Şi clipiţi din reflectoare LUCRATORILOR DIN TRANSPORTURI: Ea a rămas moartă pc loc. lată ce peri Secolul 20. lac-aşa !".
Peste an strălucitoare culos e să laşi chibriturile pe mina co O prozatoare blondă : „Pe ce lună 7'*.
Bucurii să cînte-n strune Azi, după datina străbună, piilor. Un autor publicat intr-un almanah di
De înaltă tensiune Urâm noroc şi sânâtate, dactic din deceniul 6 : „Să fiu sincer,
Chiote să daţi, Unde duce nerespectarea N.T.S. mic nu-mi place poezia nimănui".
Flăcăi, La muncâ spor şi voie bună, Poeta (suprarealistă) care a citit: „Vă
Din cauza nerespectăni N.T.S., un ac
Mii de kilowaţi ! Vă meargă totul ca... pe roate !... cident era să aibă urmări funeste. Un ti mulţumesc pentru atenţie şi îmi iau an
Hăl 1 Hal ( nichigiu, pierzîndu-şi echilibrul, a căzut gajamentul..."
Mii de pocnete de bice de la etajul 6. Din fericire, a căzut pc Şeful cenaclului trage o gură de aer
La buhai peste cerbice capul a două femei care pălăvrăgeau pe şi mai multe concluzii: „Poezia mi s-a
Noaptea-n coarne s-o ridice, trotuar. Căderea fiind astfel amortizată, părut cerebrală. N-o spun din snobism.
In copite s-o despice tinichigiul a scăpat cu viaţă. (Cele două Sint convins că pc viitor tovarăşa îşi va
Că mai stnt multe de-a zice UNEI DACTILOGRAFE femei au murit pe loc). îmbunătăţi stilul de lucru...".
Puneţi amorţealo-n chingă, Fără această întimplarc norocoasă, im Şedinţa cenaclului literar continuă a
Zurgălăii să se-nclngă, Fata noastră cea blajină, poi cu o aprigă discuţie despre contem
Că de cînd umblăm cu vorba Azi e plină de cadouri, prudentul tinichigiu ar fi putut să-şi poraneitatea operelor lui Eminescu...
Tot mal doldora ni-e tolba piardă viaţa.
De seminţe, Şi cu gîndul la maşină
De dorinţe, Bate numai... apropouri.
Adevăruri, biruinţe. [B4NE ATI VENIT!
Indicaţii si adrese
Unde să urăm succese
Pentru Bîrcea-s destinate
I azdele „prefabricate",
G/ăstla ne stă-n cale i UNEI TELEFONISTE :
Cu produse chimicale,
Iar Industria locală De la miezul nopţii-ncoace Pe unde... scurte
Dovedeşte sprinteneală.
Pretutindeni şantiere, Numărul de sticle-i place, Documentare
Huruie betoniere, Incit strigă murfatiarul :
Se înaltă cartiere. Alo, aţi greşit paharul ! — Am scris un roman colosal despre
Şi cvartale luminoase H unedoara.
Ca din spuma mărîî scoase. — Bine, dar tu n-ai fost acolo!
— Asta-i bună! Parcă Jules Vcrnc a
Ln constructori brazdă trasă fost in Lună ?
Cu „mulţi onit" pe sub fereaslră.
Avem semne si Indicii Apropo
Că înaltă edificii UNUI ASTRONOM : După ce ospătarul prezintă nota de
Stau în riglă si-n mistrie Nuvele codificate plată, se adresează, foarte politicos, con
La mulţi ani cu bucurie ! sumatorului :
Chiuiţi din guri. Cind sosi şi el la cinâ Un mare specialist în codificarea apa — Nu vă supăraţi, tovarăşe profesor,
Flăcăi. Zise : „La mulţi ani-lumină !" ratelor electronice de calcul ne-a trimis bacşiş se scrie cu „i“ la urmă ?
Dar fără... fisuri ! doua nuvele, lată-le :
Hăi ( Hăi I IOAN VELICAN I. Capitolul 1. Gestionar — autoritar — Nedumerire
Peste tot unde se poartă C. L STOICA beneficiar — bazar — ciubucar — nece Dacă matematica face parte din ştiin
Plugusorul pe la poartă, sar — jaguar — numerar — buzunar. ţele exacte, de ce greşesc ospătarii şi ca
Pe la scoli, pe la licee. Capitolul 2. Inventar — monetar — coş sieriţele ?
Le urăm noi procedee lAtt k HAI mar — galantar — cîntar — judiciar — Garanţie
Şi metode educative, T RCCVJ f UN AN pensionar — temporar — penitenciar...
Cu mai multe perspective, l Şl N-AM GASlf II. Capitolul 1. Gestionară — alimen — Tovarăşe profesoară, copilul meu a
Cursuri bune şi prezentă, SV&lf CTUl ‘ « «OMAN tară — domnişoară — inimioară — co luat un 5 la aritmetică.
Cu mai more eficientă I DAft Ai fP o ] lecţionară — cară — cămară — comoară. — Da, pentru că nu a rezolvat bine C ronică sportivă finală
Cît mai mulle-aleliere . UN fu Capitolul 2. Financiară — papară — o problema.
Utilate cum se cere SA Hf cară — gargară — afară — „brăţară" — — Nu se poale! Am făcut-o chiar eu 1
Chiniti cu-avînt, ti stagiară — o vară...
Flăcăt, \T MIRCEA NEAGU Pe ecran
Pcntru-nvăţăroînt t
Hăl ! Hăl I l i ft 9
Moi feciori din patru sale şi portativ
Cu căciulile lăsate.
Intr-o parte aplecate,
Dinspre care vinlul•bate ! CÎUva sportivi îmi spuneau astâ-varâ că sint
extrem de ocupaţi cu antrenam entele, cu m e
ciurile de cam pionat şi amicale, c i n-au timp
s i mal văd i un film, s i asculte o melodie pre
fe raţi. Acum, dupA o Ju mâtate de campionat,
sportivii se odihnesc. E vacantă. Au vreme sâ
vizioneze şl tilme, sâ asculte şi melodiile pre-
î'erate. De aceea nş vrea sâ le vin ln ajutor,
Vă răspundem Invazie de leşinaţi rccomandlndu-le citeva filme şl melodii, după
cum ne-au oferit şi el. în turul cam p ion ate
lor ln care au activat, satisfacţii mai mari, mal
mici sau... dureri de cap.
Dupâ cum se şiie. rugbiştil de Ia Ştiinţa P e
la întrebare în 1896... troşani, avîndu-l la timonă pe „Cavalerul ste
lei de aur", T eodor Rădulescu, au dat „A treia
lovitură" Grlvlţel Roşii, la aceasta acasă, şl a
cum cîntâ fără Griji ,.La căsuţa albă", unde ou
C. Cioară. Nu ! Columb nu a fost o La noi in ţară, in anul 1896, anul pri aju ns după un lung galop de sănătate.
ln urma lor. „Băieţii veseli" ai prof. Gheorghe
pasăre. Că se spune „oul lui Columb" mei Olimpiade moderne, a fost organiza Irlmie fredonează .şl în acest campionat „Lâ-
este cu iotul altceva . tă o întrecere de alergare pe distanţa de... soţl-mâ să cin T ln divizia B. „Nu te supăra
Puneţi umărul cu loti'i I. Cocoş. „Cum se face că pugiliştii au 222 km, adică Bueurcşti-Piteşti şt retur. pc mine a rugat-o Minerul Lupeni pe Şti
Să ia loc butucul rotii pierdut ultimul lor meci internaţional din S-au înscris .913 concurenţii Dar la inţa Petroşani. Ignortnd faptul că „Centrul
Că-i pe-aproape miezul noplii. acest an cu scorul de 1-4 start s-au prezentat doar 330. La Piteşti înaintaş" al acesteia — Făgaş — a ajuns „F a
împreună
unde.
la Jiu l,
11“
nr.
voritul
Cij
Lasă bade damigeana au sosit numai 100 şi doar 22 au termi Multescu şl Stoian. se num esc acum „Ncpoţit
Să vedeţi: au încercat o nouă metodă
Că ti so pleoşteşte geana in' box. Adică, mişcau pumnii lingă na nat parcursul in cele 60 de orc fixate de gornistului" Eugen fordache, omul care a s u
Ţin-te bine sul adversarilor crezind că prin produ organizatori. Învingătorul acestei curse Discuţii aprige nat redeşteptarea echipei din Petroşani, a ju n
să la un moment dat la „Strada hotarului" di
Măi vecine cerea curentului da aer rece aceştia se temerare a fost un oarecare Ilie Gheor- viziei a cu divizia B. In acelaşi timp. Corvl-
C-nvem lucru'mult şi bine vor îmbolnăvi de pneumonie. N-a ţinut ghe, care a parcurs distanţa in 41 de ore Şedinţă de cenaclu literar. Atmosfera nul Hunedoara vrea să rămînA aceeaşi . Doam
Pc la pajişti cu albine, figura. şi 4 minute, alergind cu o medie orară academică. Membrii literaţi au aere fi nă nevăzută" ln divizia B. consolîndu-şl s u
porterii cu vechea melodie „Iţi mat aduci a
Pe la grajduri cu bovine de 5,405 km. losofice nevoie mare. Se fumează, la în minte doamnă ?‘\ de pe vremea cind activa In
Pe la ţarinele pline A. N. Micu. „Mi-a spus deunăzi un ex Dar în 1896, ideca de sport era diferi ceput, din stocul propriu. divizia A. Nici Mureşul Deva nu se grăbeşte
Do belşug şi zări senine. pert că pe Marte trebuie neapărat să e- tă de cea de astăzi. Astfel, ziarul „Ro O poetu suprarealistă are cuvîntul. Şi să ajungă „Boier, cu orice preţ", considcrîn-
du-se. probabil. „Prea mic pentru un război
Din ogorul nostru reavăn .riste viaţă, deoarece există mult nisip. mânul", in numărul său din 18 mai 1896, dacă-l are profită de el. Voce, cu infle aiît de m are" şl multum lndu-se sA audă a co r
Răsar semne fără seamăn, Se ştie că nisipul foloseşte la mortar, pen scria un articol fulminant împotriva unei xiuni grave, cu asta face impresie. Titlul durile din „Valurile Dunării" sau ale M ureşu
tru clepsidre, pentru litoral Deci şi pen
Pensia de bălrlnete tru oamcni“. atari întreceri Citim sub titlul „Asasi op erei: , Revelion în semicerc". Adică : lui. că sînt mal aproape de adevăr. In orice
coz. „Marile speranţe" pentru lupta din „Va
Pentru muncă şi poveţe. nare sistematică" următoarele : „Ani a i,Linie curbă / Linie frîntă f Cerc / ln lea diavolului" — am numit aşa confruntarea
Alocaţia de-nsemeni Expert, ziceţi ? După felul raţionamen vut ocazia să vorbesc cu Dumitru Nico- cerc I Semicerc / Cercuri / De cercuri f pentru promovarea ln divizia B — rAmin toate
Nu e alia s-o asemeni. tului o fi fost expert in filet interior la lac Cercel, din Calea Dudeşti 182, unul Ovale I Neregulate / Cercuri fiinţe f Li trei : Ştiinţa Petroşani. Minerul Lupeni şi M u
reşul Deva. care au pornit cu paşi ap ro x im a
La arat cu rîvnS mare o fabrică de macaroane... din concurenţii pentru „premiul de aler nii / Linii trasate / Cu roşu / Cu negru / tiv egali pc „Poicci prim ejdioase", spre .Casa
Tot o brazdă şi-o urare U. N. Morun. In legătură cu prima în gări pc jos". Voiu face cunoscute citito Linii paralele / Punct !"... ( Şi tot aşa mult visată". Insolite de acordurile aceleiaşi
melodii : „La balul
de sîmbătâ seara", care
Unde semeni bunăstare trebare vă răspundem că osul (ah, ce rilor parte din cele ce mi-a spus... Aces mai departe, vine din finalul campionatului diviziei C de
Anul nou frumos răsare t fotbal. „Brigada diverse In alertă" include în
Pe la mese rindurile sale şl pe Minerul Ghelar. Victoria
Bine-alese, Câlan. Aurul Brad. Minerul Telluc. C F .R . Sl-
meria. care nu Iau In seam ă „Preţul puterii",
Pe la cîmp cu lanuri dese. acceptînd „Dansul etern" în divizia C. dar gln-
Anul nou să vl le lese I dlndu-se totuşi că „Pînă la oraş nu c depar
Prin livadă te". Acum el pot audia ln colectiv melodii ca :
„Nici o lacrim ă", „inimă de piatră se a că '. . De
Rod grămadă ţi-am greşit îţi cer Iertare", „De ţl-ar spune
Anul nou vine să-i vadă poarta ta" etc.
„Necunoscuta
pe
din
ce au înflat-o
După
Hai şi noi măi băietanl, taxi" de Ia Bistriţa. „Fetiţele vleneze" — h and
Guralivi şi năzdrăvani, balistele de la Jiul Petroşani — au pornit ln
Ca la dac), ca la romani, „Vlnătoarea do balene" şi dacă nu se produ
cea „M ascarada" cu pierderea la mnsa verde
Să le zicem : „La mulţi ani \“ a meciului eu Constructorul Bala More, graţie
Chiot ca la plug, mat ales acelui „Document secret" trimis
Flăcăi, P.R.H., elevele conduse de Eugen B artha ar fl
plecat acum cu „Tata în vacanţă". Dar de atunci.
Toi pentru belşug I „Nu-1 pace sub mA9linl", deşi nu-1 exclus sâ
vedem cum. la prim ăvară, in grădina hand ba
Hăi ! Hăl I listelor de la Jiul „Trandafirii înfloresc" şl
Să facem o urătură „Toată lumea rlde. clntâ şl dansează". in
ceea ce-1 priveşte pe handballştll de la Ştiin
Şi-n sectorul de cultură ţa Petroşani, dupâ term inarea turului cam p io
Nu străini, rupţi de viată natului a u rm at „Judecata de onoare", în urm a
Ci creînd pe-a el povată căreia toţi au ieşit „Vinovaţi fără vină". in
schim b, colegii lor. baschetballşlii. deşi eclip
Nu sugînd idei din deget, saţi de absenţa a „Doi căpitani" — Ianoşiga
Ci prin muncă fără preget. şl Bobolceanu — şi-au strlns rindurile în Ju
rul „Profesorului Fable", alias Teodor Szllagy,
Optica mi-e foarte clară şl nu vor sâ audă nici în ruptul capului că
Limpezită în plenară „A dispărut un fragonard'. „Asediul” la titlu
Unde, răspicat, Partidul nu-1 vor da el, dupâ cum nu se gîndosc la aşn
ceva nici baschetbalistele de la Rapid Deva.
Şî-a rostit limpede gîndul; cărora spectotoril le dedică melodia „Râmll. o.
Niciodată pentru vise nu pleca, râmll In schim b, voleibalistele de
N-au fost porţi mai largi deschise la Corvinul Deva se află foarte aproape de
„Marele prem iu " şi s-a r putea ca în retur.
Viziunea-n timp pătrunde „Don Gabrlel", sau mal ex a ct spus luliu Nag.v.
Orizonturi mai fecunde sâ le dea „Sem nala pe drum" pentru a face
a
„Popasul" pe primul loc al clasamentului,
Idealul sfint există — cum, melodia lor preferată este „Scara de m ă
România socialistă I tase", din care mal au de urcat o treaptă.
Chiuiţi în viers,
fl la „Ora 6 după război", adică dupA term*-
Flăcăi, f!Dit°Can1r2aAa,H,,NÂme,n,u nu ţ,le nImlc" ce Vft
n a rea campionatelor. Se aşteaptă,
ca
totuşi,
Şi sunaţi din zurgălăi. „P r.m ă v -ra pe gheaţă" sâ-1 unească pe toti la
„Roma orele l i " , sâ poată petrece opo , cu io c
Hăi 1 Hăl!
? î nra\»".?Mn oaf f e V cn e ‘,* ‘* sâ facă o fr u m o H -
Măi Ionică, sâ călătorie „Dm Argentina In Mexlco". în S u -
Tl a 9ordur»o r ..Dunării m-
Măi Petrică, bastre . Iar cînd „Lumina de la Ulmi so va
Toţi aţi zis că noapfe-ai mică? stinge $ eA pătrundă din nou, cu avlnt ' T o a
tă lumea pe stadion".
Nu scăpaţi de ce vi-e frică 1 DUMITRU GHEONEA
Că de cînd tot batem, nene,
P- S. In 1971 ^ '„Fabllo m agicianul" a fost m -
Drumuri lungi, hunedorene vomodellstul Leontln Ciortan de U Jiu l Petro-
Ni s-a pus somnul pe gene fn^iimJ?1^ 01, r l . melodiel «Se-ntorc vapoarele"
Şi chiciura pe sprîncene. în timp ce „Fala cu chitara" (de fapt. corect
De la sine merge pasul, a^ primit „ T eleg ra m e1 pentru recordul el m on-
V 7 Planorul). Elena Balo. din Deva
Inima îngltiă ceasul
Potrivindu-si ritmul spornic Iar acum. în „Ultima vacanţă** a anului soor-
Cu un an tînăr şl dornic tlv cu gîndul la „Vara de altădată" aceeaşi
melodie tuturor: LA M ULŢI ANr l
5
Ca un mire D. G.
De iubire
La mulţi ani cu fericire 1
Chiot cu ecou, Desene de V. MIHAILESCU şi
Flăcăi.
Pentru Anul nou ! MIRCEA BITCA
Hăi ! Hăi !
