Page 11 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 11
3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 258 O VINERI 3 DECEMBRIE 1971
a
f
Anul acesta, interesul pentru H 1 PUBLICITATE • PUBLICITATE
// CINEMA* RADIO • T E L E V IZ IU N E *
SS
DEVA: Ritmuri sparîlole (,.Pa 6.05 Buletin de ştiri; 7,00 Radio Asigurarea pazei contra
aprovizionarea populaţiei cu tria”) ; Evadatul („Arta”); SI- jurnal; 8,OS Tot Înainte; 8,20
MEIUA: Vara de altădată („Mu
Dansuri ţărăneşti de
Modeste
reşul44); HUNEDOARA;
Slmon Grtftry; ş,00 Clntccclo noastre :
Boltvar („Sîderurglstul"); Tune „Te Iubim din suflet, dulce . incendiilor la depozitele de
// lul („Constructorul"); CALAN; Românie” !; 9,15 Opereta „Feti
Tolba cu amintiri („11 Iunie”) ; ţele din Pădurea Neagră41 do •
TELIUC: „Z" („Minerul14) ; PE Leon Jcssel; 9,30 Buletin de
legume şi fructe a fost sporit \s TROŞANI: Cromwell - seriile ştiri; 9,35 Matineu teatral; 11,30 ' foraje şi sectorul zoo
am
Fratele Opere româneşti Inspirate din
r-f! („7 Noiembrie44);
doctorului Homer („Republica44); literatură; 11,SS Ştiinţa la
ţi LUPENI: Aşteptarea („Cultu 12.00 Buletin dc ştirf; 12,03 * |
ral11); LONEA: O floare şl doi vanpremlcră cotidiană; 12,15 So tehnic—o cerinţă actuală
grădinari — seriile I-II („Mi lişti de muzică populară: Polina
Cantităţile de legume şi de legume şl frucle a judeţu mai proaspete, mal bune, iar nerul”); Aurul („7 ’ Noiembrie”) ; Manoilâ şl Ilie Muţlu; 12,30
fructe puse la dispoziţia lui nu a reuşit să acopere decît pe de altă parte, întreprinde ANINOASA: Dâ-1 loalnte, cow- Secvenţe sonore de la festiva
luri şi concursuri dc muzică <v
boy !
(«.Muncitoresc”) ; PETf
populaţiei din judeţul nos- circa 20 la sută din necesar. rea înregistrează cheltuieli 7/ LA: Tripla verificare („Munci uşoară; 13,00 Radiojurnal; 13,15 \\ deosebit de importantă
7/
Iru sînt mult mai mari Cum stau lucrurile acum ‘ In mai scăzute la aprovizionare « toresc"); VULCAN: Hello, Dol- Varietăţi muzicale; 14,00 Buletin
declt cele din anii trecuţi. S-au această privinţă ? şi desfacere. La unele produse, ly — seriile MI („Muncitoresc"); dc ştir»; 14,05 Aşa-t Jocul pc la De curînd s-a efectuat un control mixt de călre
noi; 14,30 Odă Umbli române;
URICANI:
Cerul şl Iadul („7
creat condiţii Bune de depozi — Ca urmare a măsurilor cum sînt râdâcinoasele, varza, N\ Noiembrie"); BĂRBATE^; O 15.00 Refrene fără vlrstă; 15,30 1 Grupul de pompieri şi Inspectoratul judeţean de mi
N\
tare, păstrare şi desfacere. luate privind extinderea su necesarul se asigură din judeţ, \N mul din Slerra („6 August11) ; RAdlo-şcoalâ; IC,00 Radiojurnal; liţie la cooperativele agricole de producţie şi I.A.S. de
16,15 Mari Interpreţi:
Martha
ORĂŞTIE: Romeo şl Julletta —
Pentru a afla care este stadiul prafeţelor cultivate cu legu iar In anii cu producţie nor ţf seriile l-II („Flacăra”) ; GEOA- Argcrich; 16,45 Arii din operete pe teritoriul judeţului Hunedoara. Urmărindu-se modul
pregătirilor In vederea asigu me, organizarea fermelor le mală şi ia fructe. Este un în Z i GIU-BA1: Un loc pentru îndră româneşti; 16,53 Sfatul medicu în care se aplică prevederile legale privind paza con
tţ
rării desfacerii acestor produ gumicole, asigurarea seminţe ceput bun şi credem că printr-o gostiţi; HAŢEG: Serata („Popu lui; 17,00 Buletin de ştiri; 17,05 tra incendiilor în sectorul agricol, cu precădere la de
muzică
de
populară;
lar"); BRAD: Start la moştenire Album
se, atlt In sezonul de toamnă lor cu indici de producţie su muncă perseverentă şi susţi I („Steaua roşie”); GURABARZA: 17,30 Lecturi paralele; 17,50 Mu pozitele de furaje, s-a avut In vedere a se descoperi
cît şl In anotimpul friguros, periori, contribuţia judeţului nută vom reuşi să asigurăm \S Los Tarantos („Minerul”); IL1A: zică uşoară; 18,00 Publicitate ra \s deficientele care mai exislă pe această linie şi a se
ne-am adresat tovarăşului Ion la asigurarea fondului de mar necesarul judeţului sl Ia cele Preţul puterU („Lumina”). dio; 18,20 Orfcu — mică enci ■ 1 lua măsuri pentru lichidarea lor.
clopedie muzicală; 19,00 Buletin s\
Moldovan, contabil şef al în fă In aprovizionarea de toam lalte produse. de ştiri; 19,05 Melodii dc estra is In urma controlului efectuat la cele peste 130 de u-
treprinderii judeţene pentru — Refen'tl-vâ,' concret, la dă; 19,30 „A fl comunist...'* (I); 1) nităti agricole se desprind următoarele concluzii : La
PROGRAMUL l : v6,00—9,30 Mu
producerea, valorificarea şi in nă — lamă a crescut simţitor. zică şl actualităţi; 9,30 Memo 19.50 Noapte bună, copii; 20.00 nici una din unităţile controlate nu este organizată
Opera „Hamlct” dc Pascal Bcn-
dustrializarea legumelor şi Iută numai la clleva produse : măsurile luate tn vederea des ria pămlntulul românesc; 10,00 toiu; 21,45 Piese instrumentale; paza contra incendiilor la locurile de muncă. Spiritul
nepăsării este predominant In ce priveşte asigurarea
fructelor. dacă In 1970, cantitatea de facerii în bune condiţiuni a Buletin de ştiri; 10.0S Clntâ E- 22.00 Uverturi şl fantezii de es pazei contra incendiilor la depozitele de furaje. Aici
mărfurilor,
lisabcta Toth, ion Bâlâşolu şl tradă; 22,30 Dezbateri culturale;
cartofi de toamnă
asigurată
— Anul acesta, numai în ss Dumitru Ciobanu; 10,30 Melodii 22.50 Potpuriuri de muzică u- domneşte dezordinea, nu se respectă regulile de pre
sezonul de loamnă am pus pe plan locil a fost de 1 176 — Cerinţele consumatorilor de Gelu Solomonescu şl Robert şoarâ; 23,00 Buletin dc ştiri; venire a incendiilor stabilite în instrucţiunile elabora
In vlnzare peste 13 500 tone tone, anul acesta a fost de G 200 sînt mult crescute fată de anii Flavlan; 10,45 Cuplete din ope 23.05 Sonato de Bccthovcn; 2.7,50 te de M.A.LA.S.A. Ar fi fost de aşteptat ca incendiile
rete; 11,00 Buletin dc Ştiri; 11,05 Muzică uşoară;
0,10 Cvartetul
de legume şi fructe; pentru tone! Creşteri importante se precedenţi, Justificate, de alt Din muzica popoarelor; 11,15 Te de coarde op. 10 dc Ionel Per- I I izbucnite anul trecut in unele cooperative agricole şi
consumurile colective ara asi înregistrează şi la varză — de fel, şi de producţia mai mare teme Juridice; 11,2S Corala mu lea; 0,33 Simfonia in Sl bemol întreprinderi agricole din judeţ 5Î din Iară să fî con
gurat 4 300 tone produse şi peste 3 ori ; Ia rădăcinoase — şi de calitate din acest an. nicipiului Bucureşti, dirijor Şte major do Christlan Cannablch; I stituit un prilej de reflecţie pentru toii cei cărora le
fan Mureşanu; 12,00 Discul zi
0,55—1,00 Buletin de Ştiri.
am Snsilozat Sn vederea des de aproape 4 ori ; la ceapă s-a In vederea satisfacerii acestor Va spori lei: Anda Câlugârcaou; 12,ÎS revine răspunderea aplicării măsurilor de prevenire,
facerii în timpul iernii 11 300 dublat etc. Aceasta, pe de o par cerinţe au fost luate o serie Arii din opere tnterpretate dc SS de a trage învăţămintele necesare.
tone de legume şi frucle. te, înseamnă că vom putea de măsuri, menite să ducă la u Petre Ştefănescu-Goangă; 12,30 ss O astfel de situaţie îngrijorătoare ridică în mod le
Intllnlrc cu melodia
populară
— In ultimii ani, producţia oferi consumatorilor produse modernizarea reţelei de des producţia de şl interpretul preferat; 13,00 Ra 18,00 C ăm inul; gitim întrebarea : de ce nu se aplică prevederile in
facere a legumelor şi fructelor, diojurnal; 13,15 Avanpremieră 18,40 Album coral. înregistrare ,
Trebuie adăugat faptul că pen cotidiană; 13,27 Cfntecul e pre realizată dc corul Fllar- strucţiunilor de prevenire a incendiilor în unităţile a-
tru mărirea operativităţii tn tutindeni; 14,00 Compozitorul monicil de Stat „Oltenia" ; , gricoie? Răspunsul trebuie căutat in lipsa totală de
din Cralova cu prilejul ro-
răspundere cu care unii preşedinţi şi şefi de ferme, ca
servire, mai bine de 40 Ia su ape minerale săptâmtnil — XVolfgang Ama- centului concert susţinut cei de la C.A.P. Deva, Peştişu Mic, Sinlămăria-Qrlea,
dens Mozart; 14,40 Melodii popu
I Depăşirea 1 Al 50000-lea tă din cantităţile de legume şl DEVA. In anii cincinalu I I lare; 15,00 Buletin dc ştiri; 15,05 la Ateneul Român; de il Haţeg, Şoimuş, Simeria etc,, tratează activitatea de
Revista economică; 15,30 Pagini 18,55 Arta plastică. Anuala
fructe ce se vor desface în a
prevenire a incendiilor. S-au găsit instalaţii de încălzit
grafică, Galaţi 1971;
economiilor i cest sezon, în reţea, sînt pre- lui In care ne găsim, prin vocale şi orchestrale din muzi 19,10 Tragerea Loto ; a defecte, sobe fără postament, coşuri de evacuarea fu
ca de estradă; 16,00 Radiojurnal;
ambalate.
IC,15 Muzică
tre multe alte înfăptuiri şl
do
promenadă;
mului defecte, burlane scoase pe sub streşinile aco
19.20 1001 dc
seri — emisiune
10.30 Recitat Margareta Plslaru
Se extinde aprovizionarea realizări în folosul omului, şl Luclo Battlstl; 1G,50 Publi pentru cel mici, Lolelc şl perişului fără a fi izolate de părţile combustibile etc.
planificate la automobil la domiciliu, în oraşele Deva, la M.L. Deva va «spori citate radio; 17,00 Pentru patrie; Bolek în vacanţă — „Lu ilor electrice de iluminat acestea nu corespund nici pe
In ce priveşte exploatarea şi întreţinerea instalaţ
Lupeni
mult producţia de apă mi
popu
Petroşani, Hunedoara,
17.30 Concert do muzică
na Park”;
i acţiuni şl Brad, ia principalele produ nerală. tot mai mult căuta lară; 18,00 Orele scrii; 20,00 Ta 19,30 Telejurnalul de seară; 8 departe prevederilor normativului pentru proiectarea şi
bleta dc seară; 20,05 Zece me
se i cartofi, ceapă, varză, râ-
tă pe piaţă. Este prevăzut
executarea instalaţiilor electrice interioare cu tensiune
lodii preferate; 20,40 Clntâ Lu- 20,13 Avanpremlcrâi
»
crcţia Ciobanu; 20,55 Ştiinţa la
finanţate „Dacia“ dâcînoase şl mere. ca lucrările de dezvoltare a zl; 21,00 Revista şlagărelor; 21,30 20.20 Film artistic : „Drumul pînă la 1 000 V, multe fiind improvizate sau defecte.
minerale
exploatării apei
La depozitele de furaje nu sint instalate posturi de
In încheiere, ţin să sublini
demnităţii";
diferite
Menuete executate Ia
ez că atenţia tntregului colec de Ia Boholt să fie devan Instrumente; 21,43 Muzică popu 21,50 Sclecţlunl din noua ver incendii, nu se respectă distanta fată de vecinătăţi cu
PITEŞTI. Cel de-al 50 000- j sate. In aşa fel ca In anul lară; 22,00 Radiojurnal; 22,30 siune scenică a operetei toate că cea mai mare parte a cooperativelor agricole
CALAN. Tinerii uteclşti lea automobil „Dacia** a pă- j tiv al întreprinderii noastre 1973 să se ajungă Ia o pro Concert dc scară; 22,SS Moment au condiţii optime de depozitare j nu este asigurată
din organizaţia oraşului răsit joi hala de montaj a j este îndreptată în continuare ducţie de cel puţin 5 mi 77 poetic; 23,00 Concert de aearâ; „Plutaşul dc pe Bistriţa" alarmarea şi anunţarea incendiilor; posturfle de in
24,00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00
Călan au avut planificat să uzinei de autoturisme din i spre asigurarea condiţiilor de lioane litri pe an. Î î Estrada nocturnă. de Fllarct Barbu; cendiu sînt descompletate, neîntretinute sau formal or
realizeze o economie de Piteşti. aprovizionare a populaţiei. ss 22.20 Contraste In lumea capita ganizate (găleţi sparte, furci şi lopeli fără cozi etc.);
lului;
PROGRAMUL II:
5,00-8.05
75 000 lei la ac|iuni finan Colectivul uzinei, care Condiţiile asigurate ne Dc asemenea, este prevă Program muzical dc dimineaţă; cooperatorii nu au fost organizaţi pe echipe de primă
ţate. Integrindu-şl armonios Intr-un timp relativ scurf dau garanţia că vor fî zută punerea In exploatare 22,35 Telejurnalul de noapte. i intervenţie, nu ştiu să mînuiască mijloacele de stin
eforturile şi iniţiativa pro a acumulat o valoroasă ex satisfăcute In totalitate ce a izvoarelor de ape mine gere, nu sint amenajate locuri speciale pentru fumat,
prie în cele ale celorlalţi perienţă, realizează tn pre rinţele consumatorilor, ale rale de Ia Băcîia — In 1973 lucru ce face ca resturile de ţigări să fie aruncate la
cetăţeni ai oraşului, ei au zent un autoturism la fieca consumurilor colective şi vom — şi Chimindia •— 1974 — fntîmplare. Exemple: CAP. Deva, Haţeg, Şoimuş, Bre
reuşit să realizeze econo re şase minute şl jumătate. realiza integral sarcinile pri de la care să se obţină cîte ! tea Română, Hăşdat şi altele,
miile planificate înainte de Ca rezultat al condiţiilor ! vind rezervele de iarnă. 5 milioane litri apă mine Una din problemele principale privind asigurarea
termen. Pînă la 25 noiem rală. Regionala intervenţiei In caz de incendiu este alimentarea cu
brie suma lor se ridica la tehnico-materiale creafe prin j VALENTIN MfHAI apă. In general, în unităţile agricole nu sînt proiecta
87 000 lei cu premise de darea In funcţiune, Înainte te reţele de alimentare cu op3. Apa necesară pentru
creştere pînă la sftrşlliil a de termen, a unor noi capa intervenţie la incendiu este asigurată de la fîntîni sau
nului la 100 000 lei. cltăţl de producţie la gru de căi ferate Deva surse naturale. Ar mai trebui să existe butoaie cu apă
Principalele activităţi din pul uzinelor de autoturisme amplasate în diferite puncte ale acestor unităţi, dar
care au fost realizate eco In Editura tehnică a apărut v practic asemenea surse sint aproape inexistente. Sînt
nomiile au fost : colecta din Piteşti prectun şl a unei ORGANIZEAZĂ EXAMEN DE ADMITERE IN VEDE totuşi unele cooperative, ca cele dîn Peştişu Mic, Nă-
rea şl predarea de deşeuri Iructuoase colaborări cu al REA DESCHIDERII ŞCOLII DE CALIFICARE DE GRA dăştia Inferioară, Nădăştia Superioară, Deva, Sîntuhalm
de hfrtle, sticle, borcane şl te Întreprinderi, procentul DUL I. M., PENTRU FUNCŢIA DE ACARI ŞI MANE- etc. pe lîngă care trec pîriuri cu debit suficient de
la recoltări fn loamna aces de asimilare a autoturismu Calculul şi proiectarea VRANŢ1, în ziua dc 12 decembrie 1971, ora 8,00 la sta apă, dar care nu se pot folosi din cauza lipsei de ză
tui an. ţia Slmerla. gazuri sau rampe de alimentare.
VIOREL PACURARU lui a ajuns. In prezent, la Candidaţii se recrutează din absolvent! de 4, 7. 8 In concluzie, considerăm că este necesar să se mo
secretarul Comitetului peste 50 la sută. clase cu stagiul militar satlsiăcut, vlrsta maximă 45 ani bilizeze toate forţele care au atributiunj pe linia pre
sistemelor electroenergetice afară cadrelor 43 ani. venirii sî stingerii incendiilor, pentru realizarea măsu
orăşenesc Călan ol U.T.C. pentru candidaţii din cadre C.F.R. iar pentru cel din
Proba de admitere va con9la în examinare scris şl rilor prevăzute în instrucţiunile de ramură ale
M.A.LA.S.A. Comisia
tehnică dc p.c.i. va trebui să
oral la limba română. intensifice controlul pe linie de p.c.i. luînd toate mă
Durata de şcolarizare 3 luni la staţia Deva. începînd
nar al sistemelor electrice, din data de 27 dec. 1971. surile pentru lichidarea în cel mai scurt timp a de
stabilitatea statică, regimuri
VA RĂSPUNDEM IA ÎNTREBARE accidentale şi nesimetrice în ÎNSCRIERILE SE FAC PINA LA 10 DECEMBRIE 1971. ficienţelor existente, trăgînd la răspundere acolo unde
este cazul pc cei ce dovedesc nepăsare faţa de paza
funcţionarea reţelelor de Inol- LA STAŢIILE DE PE RAZA REGIONALEI C.F. DEVA conira incendiilor tn acest sector deosebit de impor
tă tensiune, regimurile dina PRECUM ŞI LA SERVICIUL PERSONAL ŞI INVAŢA- tant al economiei noastre naţionale.
M. Leontina, din Baia de luna octombrie 1972 veţi mice şi problema evitării ex MINT DEVA. VALENTIN POPA
Criş, arată că de curînd <\ primi pe lingă concediul pe tinderii incidentelor de ex Domiciliul stabil pe raza teritoriului regionalei C.F. comandantul Grupului de
adus pe lume al treilea copil. anul respectiv şi zilele la ca ploatare. De asemenea, sînt Deva şl sub o distantă de 60 km de unitatea pentru pompieri al judeţului
„Cum mi se plăteşte conce re aveli dreptul pe aceste tratate problemele privind a care este recrutat. Hunedoara
diul de sarcină şi lehuzie ?" două luni. limentarea cu energie electri Pe timpul şcolarizării elevii vor beneficia de dreptu
— înlreabă cititoarea. Răs Aurel Drai, din comuna Pe- că a consumatorilor indus rile prevăzute în H.C.M. 2105/1969.
puns : 94 Ia sulă din sa triş, judeţul Arad, relatează triali, metodologia calculelor Informaţii suplimentare Ia serviciul personal învăţă-
lariul tarifar lunar, indiferenl în scrisoarea trimisă că are tehnico-economice comparati mlnt al regionalei C.F. Deva, telefon 12630, 12631. infe Să respectăm măsurile de
de vechimea neîntreruptă în in întreţinerea sa doi copii, ve tn domeniul sistemelor e rior 305 sau 487.
muncă. solia şi două bunici. „Dacă lectrice şi problema generală (330)
Lazăr Vălean, din Lunca am salariul de bază de 1 030 a pierderilor în reţelele e prevenire la sistemele
Moţilor, scrie că in lunile iulie lei pol cere de la întreprin lectrice.
şi august a.c, a fost în con derea unde lucrez să-mi re Un capitol este afectat pre
cediu medical, dar funcţiona ducă impozitul pe salariu ?" — zentării de noi tehnici In de încălzire
rii de la întreprinderea unde înlreabă cititorul. Puteţi dacă Lucrarea cuprinde o pre dialogul „om-maşină" (studiul Cooperativa
lucrează nu vor să-i calculeze persoanele respective nu au zentare unitară şi de ansam comportării reţelei, dezvoltă rncendiite provocate ca combustibile, iar la trece
drepturile băneşti la care ar mijloace proprii de existentă. blu a tuturor problemelor rii analizei' nodale şi metoda urmare a defecţiunilor de rea prin acoperiş cu cel
li avut dreptul pe perioada Ce formalităţi sînt necesare tehnice şi economice legate de vizualizare , a schemelor construcţie şi instalaţie ale puţin 10 cm, între faţa ex
respectivă. „Ce să tac?" ştiu tovarăşii de la întreprin de calculul şi proiectarea sis nodale). de consum Orăştie sistemelor de încălzit se terioară, zidăria coşului şi
Luaţi legătura cu preşedin derea unde lucraţi. temelor electrice, rezolvate în In încheiere este analizată 9 manifestă cu mai multă in- elementele acoperişului j
tele comitetului sindicalului B. I., Deva. Adresalî-vă cu condiţiile concrete ale elec problema interconexiunii sis tensitale în această perioa Periodic se vor lua măsuri
de la întreprinderea unde lu o scrisoare la conducerea în trificării tării noastre. temelor energetice. STR. NICOLAE BALCESCU, NR. 8 dă. Acest adevăr este eloc de curăţire a coşurilor de
craţi pentru a lămuri situntin. treprinderii unde lucrează Sînt prezentate la început Cartea se adresează atlt In A N G A J E A Z Ă vent oglindit de frecventa evacuare a fumului de fu*
Roman Sima. din Vîsca, persoana respectivă. principiile fundamentale de ginerilor şi tehnicienilor elec- incendiilor în timpul sezo ninginea depusă, cel puţin
roagă să fie lămurit tntr-o Eleonora S., Orăştie. Adre- organizare a studiului siste troenergeticieni care lucrează 9 ŞEFI MAGAZINE alimentare şi desfacere nului friguros. o dată Ia două luni ; Bur
problemă : plnă la 23 noiem satî-vă medicilor de la poli melor electrice, determinarea în domeniul studiului şi pro carne precum şi vînzâtori în comerţ. Cauzele principale care lanele de metal nu vor fi
brie a.c. a fost încadrat in clinica Spitalului unificat din schimbului de putere între iectării sistemelor şi reţele favorizează asemenea in instalate la o distanţă mai
gradul doi de invaliditate, fă Orăştie. ‘ perii si configuraţii de sis lor electrice (în cadrul insti Condiţiile de angajare : etate cel puţin 21 ani, cendii sînt, în cea mai ma mica de 1 m faţă de pere
ră drept de muncă. Recent a Ştefan Leso, Brănişca. Se teme. In continuare sînt ana tutelor sau unităţilor de pro şcoala generala completa şi vechime de cel pu re parte, de ordin subiec ţii de sclndură sau faianţă,’
fost încadrat în gradul trei, poate. Trebuie să prezentat! iectare), cît şi celor care lu tiv şi constau în negli sau 70 cm In cazul cind a-
cu drept de muncă. „Aş vrea însă cartea de muncă la bi lizate „problema puterii reac ţin 3 ani în comerţ. Salarizarea conform H.C.M . jentă. Astfel, fie că se im ceştîa sint izolaţi în drep
să ştiu dacă pentru luna no tive şi a reglajului tensiunii, crează in exploatarea acesto 914/1968. provizează sobe, se scot tul sobelor şi burlanelor.
iembrie şi decembrie a.c. am roul personal de la întreprin tratarea neutrului şi coordo ra. De asemenea, lucrarea Pentru informaţii suplimentare se pot cere burlane prin ferestre etc., Cînd acestea se scot prin
dreptul la concediu legal de derea unde lucraţi. este utilă studenţilor electro- o altă cauză poate fi nc- ferestre sau pe sub streşini
odihnă". Răspuns : Da, după narea izolaţiei, regimul staţio energeticieni. relaţii la sediul cooperativei. curătarea la timp a coşu se vor izola fală de mate-
11 luni de aclivitate^adică în N. PANAITESCU (323) lui de evacuare, dind astfel rialete combustibile i Sobe
posibilitatea funinginii să le de metal nu vor fi in
se aprindă şi să propage stalate direct pe duşumea
focul mal departe. sau parchet, ci pe un pos
Pentru a se evita ase tament izolator, îar cele de
In aerul Jilav a) pădurii tro perml3e3e 9ă-şl recupereze eco
picale ste in e r simte că renaşte. nomiile ascunse în cufărul de menea situaţii neplăcute zid sau teracotă vor avea
Renâştca mal ales pentru că se campanie. Caută In zadar un an este necesar să se respec în faţa uşii un postament
simţea mal sigur pe el declt în a Rolf Steiner: sfîrsitul g ajam e n t In Rhodesia. Nici o te regulile de prevenire a izolator de 50x70 cm ; Uşi-
inte, mal „ ş e f . Panoplia era ofertă. Cutreieră Europa din oraş
completă, lntretintndu-1 desăvir- în oraş, are tot felul de proble r f incendiilor la instalaţiile tele sobelor şî ale coşuri
şit imaginea cea nouă : tlnuta m e băneşti, v ia ţa cotidiană il de încălzit. In acest scop lor de evacuare a fumului
„leopard-, bereta verde, Luge- pLictlseşte, II pare din ce în ce este bine sâ se aibă în vor fi in stare bună şi in
rul la centurion. Pentru a sup ra mal Insuportabilă, cu atlt mal
licita, Steiner îşi agrem enta chiar mult cu cit se la In serios : a vedere următoarele reguli : cluse; Aprinderea focului
personajul cu clteva decorau i. citit clteva pagini In care era Coşurile din zid vor fi izo nu se va face cu benzină
Avea şl motive să Jubileze : cu com parat cu Lnwrence al Ara- late faţă de elementele sau cu alte lichide infla
un singur sem n al baghetei m a carierei unui mercenar biel. Şi le-a crezut. Ca atare, co
gice, generalul Ojukw u, şeful lonelul Steiner nu putea primi combustibile ale plnnşeelor mabile ; Să nu se Introducă
statului secesionist blafrez,' nu îl orice misiune. şi acoperişurilor prin în- in sobe lemne mai lungi
numise oare colonel 7 Colonel I Cllăva vreme, râm tne In conti groşarea zidurilor de cără decît vatra sobei. îar focul
Combatantul, subofiţerul de In nuare „pe tuşă". Pînă clnd o or
tendentă de la B e l-A b b es ora ganizaţie „de binefacere14 vest- midă cu 25 cm, la trece nu trebuie lăsat fără supra
uitat : colonelul Steiner îşi va tâtlt Încercuite, Aba. Ojukw u 1- a o serie de ofiţeri bJa/rezt, Tn fi germ anâ caută pe cineva care rea prin planşee (tavane) veghere.
putea împlini visul vleţU — singu dai aomanda unei divizii. ne. ultima operaţie condusă de să se Însărcineze cu o „misiune
rul de altfel pe care 11 putea Aba, august 1960. Autoritatea el se soldează cu eşec ; bătălia um anitară" In Sudan. Este vorba
concepe — recrearea Legiunii. colonelului Steiner este absolută. pentru Onltsha, pe care dorea de instalarea unui post medical,
Pentru ci secretul lut Rolf Stei Cinci maşina sa parcurge pistele să o reia de la nigerieni, s-a do de construirea unei piste de a- copiilor pericolul ce-l pre
ner, obsesia sa. familia sn. p a Biafrel. sentinelele dau onorul şi vedit catastrofală pentru blafre/.i. terlzare Şt de primirea unor a-
tria sa este Legiunea străină, in clatină tn vînt emblema cu cap Steiner pretindea că m anevrele vioanc care să aducă acolo su b Cetăţeni! zintă jocul cu focul, atlt
ale cărei rlndurl Steiner a pă de mort şi tibiile încrucişate sale au fost sabotate. In realita- sidii. m edicam ente şl. moi tlrziu. pentru viaţa lor cît şi pen
truns la 10 ani precum un no poate şi arme. In cele din urmă, Pentru a vâ apăra gos tru avutul nostru ; nu a
vice la m ănăstire. de a reîncepe o Blafrâ. Dacă a
facerea ar fl reuşit, omul respec podăria şi bunurile împotri menajaţi afumătorii impro
A ventura m ereenară Serial (II) tiv ar fi cîştigat mulţi, foarte va incendiilor respectaţi vizate în poduri, şo-proane,
mulţi bani.
urmăloarcle reguli dc pre
şuri etc ; verificaţi şi repa
Steiner
acceptă
tîrgul
sfirşeşte pe banca Este foarte adevărat că propus. venire a incendiilor : nu raţi sobele şi coşurile de e
şi
co
acuzafilor m and itam săi au ştiut cum s ă -t fumaţi şi nu aruncaţi la în- vacuare a fumului. Pe tim
(pentru că Steine r nu dă Înapoi te. trebuia să recunoască, in fa io. L-au echipat din cap pînă în timplare resturi de> ţigări ?>i pul funcţionării, coşurile
.in fata macabrului). O mutaţie ţa lui însuşi, că nu este, capabil picioare, l-au dat mai «ales două chibrituri aprinse în maga
Otvcrrl, iunie 19G0. „Aceşti zia completă s-a operat In ca ra cte să organizeze o operaţie militară revolvere nol-nouţe, un binoclu se vor eurăţi la interval de
rişti sint ca şt noi ! Caută sen rul său : el « reuşit să se Iden la nivelul unei divizii. Sl a c e a s cxtroplat şl o m agnifică puşcă zii de materiale, grajduri, cel puţin 2 luni ; nu insta
zaţionalul t” Colonelul Rolf Stei tifice Sn întregime cu personajul tă descoperire il copleşeşte. În cu lunetă. Asta însem na din nou depozite de furaje, sau al laţi burlane metalice pen
ner se zguduie de rls. Zdrobit! său. Deţine puterea mult visată. cepe să bea. Tim p de 15 zile, re aventura şl poate gloria'.
de oboseală, ne-am reunit in sa Ziariştilor pe care 11 primeşte fuză să răspundă convocărilor lui Steiner trece în mod cland es te locuri asemănătoare, un tru fum prin ferestre, pe
la de mese. la cartierul general bucuros Ie face. in fata careu ri Ojukw u. Pretinde că este bolnav, tin frontiera Dar condiţiile sînt de fumatul prezintă peri reţi din materiale combus
al brigăzii a 4-a de Comandou. lor statului m ajor, declaraţii pe propune să demisioneze. Situaţia cu mult mal dure : rebelii sint col de incendiu ; nu folo
virful de lance al arm atei blafre- asociaţilor săi m ercenari devenise divizaţi : Steiner a comis eroa tibile sau prin acoperiş, fă
ze. încazarm atâ în fosta misiune remptorii. Este prietenul, co nfi Imposibil dc apărat. La 7 noiem rea de a trata cu un şef rebel, siţi siguranţe improvizate ră ca acestea să fie izolate
a călugărilor Sflntului Spirit. Doi dentul şefului statului biafrez. brie, Ojukw u il convoacă încă o ..generalul*1 T afen g care nu cm şi nu suprasolicitaţi reţeaua în mod corespunzător ; nu
lin c n recruţi cu berete verzi fac generalul Ojukw u. Steiner cîştigă dată pe toţi albii la „State Hou- recunoscut de alte triburi. E n e r
de gardă in fota porţii. Aproape 2 000 dolari pe lună, străduln- se". îm potriva avizului Iul Stei vat. nemulţumit, Steiner comite curentului electric. Nu e păstraţi lemne, îmbrăcă
că Iţi vine să crezi că visezi : in du-se să se arate demn dc ofi ner. m ercenarii decid să se pre Imprudenţă după imprudenţă : se xecutaţi improvizaţii la in minte sau alte materiale
timp ce peste tot se m oare de ţerii care l-au format, în Aba în zinte. Steiner II ajunge din u r duce prea des în Uganda, ţară PRODUCE Şl LIVREAZĂ stalaţia electrică. Pentru combustibile mai aproape
foame, aici .be rea — acest tezaur cercuită. el împuşcă dezertorii mă cu maşina. Doreşte să pă al cărei guvern este ostil rebe
— se află pe toate mesele. Se blafrezl. Este punctul culm inant trundă la Ojukwu fără să se liunii. Vorbeşte prea mult. „O r verificări şi reparaţii ape de 1 m faţă de sobele me
rlde. se bea. se clntâ. Aici se al vieţii sale. A ajuns în mo mal supună protocolului tradiţio ganizaţia. caritabilă” comanditară, © diferite containere şi manele din material laţi numai la personalul ca talice şi de burlanele aces
găsesc scoţianul Alee, din Con mentul culm inant al visului său nal. In mină are o sticla cu tot mai nemulţumită. H părăseş
go. Paddy-Galezul şl francezul — şi declinul nu este prea de bere. Garda personală a genera te. Puţinii camarazi care, îl În plastic lificat ; nu faceţi focul la tora ; cenuşa sc va depozi
Armând. ultimul venit, un dur parte. # lului se interpune, schiţează un tovărăşiseră nu intirzic să facă întîmpiare lîngă case, graj ta în vase metalice ' după
„sentim ental-, care, intre două o- In acelaşi timp, tşl păstrează gest de am eninţare. Steiner lo la fel. Intr-o noapte de oclom - duri, magazii etc. ; atenţie ce în prealabil a fost stin
peraui arm ate. strlngc pisicile în propriii săi ochi o conştiinţă veşte garda ripostează. Acesta brle a anului 1070. aşezarea © ambalaje pentru industriile de medicamen
abandonate. Wllllam, un alt ga- limpede de nou născut. Este a fost incidentul. Ojukwu. dc unde era găzduit Steiner este o- te şi alimentara părinţi — nu lăsaţi copiii să eu apă ; nu lăsaţi sobelo
lcz, şi Jo h n RhodcsieiHtl sînt perfect convins câ este Instru obicei calm. lese din biroul său cupotâ de armata sudaneză. Stei singuri în încăperile in ca eu foc in ele fără suprave
plecaţi în patrulare. mentul misiunii civilizatoare a o furios. sparge un vas. ,.M-am ner reuşeşte să fugă. Dar rtu va — bunuri de larg consum
lm bătrinit, cu fata brăzdată de mului alb. A îmbrăţişat cauza săturat de voi. veţi lua un avion ajunge prea departe. Este areslot re este aprins focul în so ghere sau să le supraîncăl
riduri, vocea mai puţin răguşl- lîinfrel Şi pentru a o servi per chiar In scara a s t a 1. Ciţlva au la frontiera ugandezâ. trimis In — piese de fegâtiiră din p.v.c S p?n'u in bă sau în încăperile .unde ziţi ; nu folosiţi buteliile
ih decil înainte Şi aceeaşi plivi fect vrea să controleze totul. Se rămas totuşi. Dar Rcjif Steiner Kam pala, apoi extrădat şi pre se găsesc în stare de func cu gaze lichefiate fără re-
re clară de copil bătrln. Steiner crede indispensabil si face chiar este arestat ; l se pun cătuşele. dat autorităţilor de la Khartum . stalaţii de apă şi canat
este mindru de el : a reuşit să-şi o criză acută de mesianism. Va fi păzit de 201) de oameni, Aventura m ereenară sfirşea pe ţionare lămpi cu petrol pen gulaloi- de presiune, cu
siringă o brigadă de 3 noo o a aruncat a doua zi intr-un avion banca acuzaţilor. A fost co n © fitingurî pentru instalaţii tru iluminat, gătit sau alte garnituri uzate, cu furtun
meni antrenaţi, care ştiu să de Umuahia, octom brie 19M. Vin pentru Libreville. Aventura sc damnat la moarte dar ulterior asemenea aparate ; folosiţi
fileze ca la paradă, răcind difi ul 1 s-a întors împotriva m erce terminase. s-a anunţat de la Khartum că © reductoare de turaţie cmc prezintă crăpături sau
cultăţi adversarilor lor. ale căror narilor. Cu fanioanele sale. cu pedeapsa i-a fost comutată la 20 (235) orice prilej pentru a arăta lărgiri la capete.
Din nou vidul. Contrar aşteptă
cantonanttMUe le atacă noaptea. declaraţiile sale comprom iţătoare. rilor, Steiner avea puţini bani. de am închisoare.
Alt motiv dc satisfacţie : speran Rolf Steiner H incomodează pe Expulzarea sa precipitată nu 11 Dupâ „PARIS MATCH"
ţa unei perfecte apărări a locali- Ojukw u şi aju nge râu văzut de