Page 18 - Drumul_socialismului_1971_12

2 DRUM UL SO CIALISM ULUI • Nr. 5 260 • D U M IN IC A 5 DECEMBRIE 1971

CUM VA FI VREMEA

P A R T I D ■ V I A T A D E P A R T I D ÎN LUNA DECEMBRIE? UI CI C B

Institutul de meteorologie tre -7 grade şl piua 8 grade.
şl hidrologie ne-a pus, sîm- Intre 17-22 decembrie se va
SCRUTAREA OPTIMISTA $I FERMA DEVA. Transpunerea In bâtâ, la dispoziţie următoarele încălzi uşor, nopţile rămlnînd 0 DMA
prognoza
uremii pentru
friguroase, mal ales fin Jumă­
pro­
viaţi a complexului
gram educaţional elaborat sâptămîni ale lunii decembrie. tatea de nord a ţării. Cerul va
deveni variabil, fără a fl ex­
de partid, sarcinile desprin­ Potrivit datelor, se apreciază cluse, pe alocuri, unele înno-
că această lună va fi apropia­
se din documentele plena­
A VIITOARELOR SARCINI rei C.C. al P.C.R. din 3—5 tă de normal din punct de ve­ urări mal persistente şl ninsori CU IAU
dere termic. Răcirile cele mal
cu caracter local. Vîntul va
au consti­
noiembrie a.c.
tuit şl constituie pentru bi­ frecvente se prevăd In a doua prezenta Intensificări de scur­
roul Comitetului municipal decadă, clnd se vor semnala tă durată. Temperaturile mi­ (Urmare din pag. 1)
Astfel poate f! definită ple­ — Rezultă di* darea de biectivlsraul tn declararea evi­ dată pornindu-se de la sarcl- de partid Deva preocupări ninsori în toată ţara, Iar -pe nime vor fl cuprinse intre -16
nara activului comitetului de seamă că activitatea noastră denţiaţilor. nlle ce Izvorăsc din docu- de maximă responsabilitate. alocuri intensificări de vlnt. grade şl -8 grade, mal coborl-
partid de la Combinatul slde- In îndeplinirea planului este Referlndu-se la un ansamblu mentele plenarei C C al P.C.R. Astfel, întreaga activitate In prima şi ultima .decadă te fin nordul ţârii Şl tn de­ lor şl pionierilor cu membri
ruigic Hunedoara. Dezbaterile bună, dar nu Întotdeauna noi mat larg de probleme care vi­ din 3—5 noiembrie, conturîn- politică şl cultural-educatl- precipitaţiile vor fl mai cu presiunile intramontane, iar de partid cu stagiu din Ile­
din adunare s-au axat nu atlt abordăm problemele economi­ zează deopotrivă activitatea du-se cu claritate principalele vă de masă a fost orien­ seamă sub formă de lapovitâ şl maximele între -5 grade şl galitate sau personalităţi ale
pe rezultatele doblndite de la ce, profesionale în lumina po­ comitetului de partid, a con­ direcţii ale muncii tuturor co­ tată tn direcţia Îmbunătă­ ninsoare în nordul tării şi re­ plus 5 grade. Ceaţă şl chiciu­ vieţii noastre publice, li se
conferinţa de anul trecut — liticii partidului şi statului. ducerii tehnice a combinatului muniştilor. ţirii preocupării colective­ giunea de munte. In sud vor aminteşte despre cile îurluni
altfel rezultate de prestigiu, cn S-au produs rebuturi In valoa­ şi a organizaţiilor de masă to­ In Încheierea lucrărilor ple­ lor de muncă pentru tntăp- j predomina precipitaţiile sub ră. In ultima săptămînâ a lu­ au trecut peste casa părin­
care marele colectiv de side­ re de peste 29 milioane lei, varăşul Costache Trotuş, di­ narei a luat cuvlntul tovară-' tutrea sarcinilor economice formă de ploaie şl burniţă. In nii va continua sâ se încăl­ tească a ţării şi cu cită su­
rurgici se poate mfndrl pe s-au produs şl alte pierderi. rectorul general al combina­ şui David Lezâr, secretar al $1 a angajamentelor luate. săptămîna 6-11 decembrie, cea­ zească. Cerul va fi variabil, ferinţă l-au clădit părinţii
bună dreptate —, cit pe ceea Gospodărim Încă sub posibili­ tului, a spus intre altele: Comitetului Judeţean de par­ mal mult noros. Tempera­ fiinţa, despre Jertfele comu­
ce nu s-a reuşit pe deplin, pe tăţi mijloacele materiale şi bă­ tid. După ce a evidenţiat as­ In numeroase unităţi orga- ta tţ-ecventă dimineaţa şi sea­ turile minime vor fi cu­ niştilor, acei Feţl-Frumoşl cu
nîzindu-se dezbateri pe pro­
rezerve, pe modul In care tre­ neşti de care dispunem. Sto- — Succesele doblndite de pectele pozitive şi rezultatele bleme ale creşterii producti­ ra, cît şi unele precipitaţii prinse între -8 grade şl plus o înfăţişare simplă şi mari
buie să se muncească In cel căm materii prime, materiale colectivul nostru demonstrea­ meritorii obţinute de către vităţii muncii. reducerii sub formă de ploaie, lapovlţă 2 grade, iar maximele între iubitori de dreptate.
de al doilea an al cincinalu­ şl utilaje mult peste necesi­ ză, aşa cum s-a mai subli­ harnicul colectiv al combina­ cheltuielilor de producţie, şi ninsoare vor imprima vre­ 0 grade şi 10 grade. Cel ce cresc o dată cu ţa­
lui pentru ca earcinlle spori­ niat aici, forţa politică, pute­ tului hunedorean In acest rentabilizării. tmbunălăţlrll mii un caracter In general în­ In condiţiile menţionate, ra înseamnă şl peste 30 000
te şl mal eiclgente să fie înde­ tăţi. rea de mobilizare şi determi­ prim an al cincinalului, vor- calităţii produselor şl lucră­ chis şl umed. Temperaturile culturile de toamnă se vor de pionieri hunedorenl. Ci­
Penescu,
Mii cea
Inginerei
plinite şl depăşite. referlndu-se la unele succese nare a comuniştilor. Încheiem biloiul a arătat că acestea au rilor, realizării de noi sor­ minime vor fi cuprinse între menţine fin cea mai mare par­ fra de 450 000 de ore repre
acest an cu rezultate bune,
£xlstă In această atitudine, ala colectivului primei secţii am avut un an rodnic. Recenta la bază îmbunătăţirea perma­ timente pentru populaţie. -10 grade şi 0 grade, iar ma­ te a timpului fin stare de re­ zinli munca patriotică a a
demonstrată In proporţii de de oţelărie Martin, a arătat plenară a G.C. al P.C.R., ex­ nentă a activităţii de partid, In manca politică şl cul- ximele înt*e -3 grade şl 7 gra­ paus biologic. Continuări len­ cestora, Iar notele obţinute
masă, o mare bogăţie de sen­ că aici In Întregul cincinal tre­ punerea tovarăşului Nicolae preocuparea pentru stimula­ tural-educativă. la nivelul de. De la 12 la 16 decembrie, te de vegetaţie se vor semna­ la şcoală — Isteţimea şi hăr
timente şl fapte apartlntnd cut au fost asimilate 60 mărci Ceauşescu, documenlul-pro* rea ţi folosirea muncii şi con­ comitetului municipal de vremea va fi umedă şi se va la pe perioade scurte de timp, nlcla lor. Cine a vizitat nu
unei autentice etici comuniste. de otel, Iar In acest prim an gram adoptat ridică Insă in ducerii colective, creşterea ro­ răci accentuat. In majoritatea mai ales tn Jumătatea de est a roeroasele expoziţii ale pfo
In expunerea ea Ia plenara din al cincinalului 1971—1975 se fala noastră necesitatea abor­ lului de conducător politic al zilelor cerul va îl acoperit. Va Dobrogef. nlerilor şi şcolarilor hunedo-
3-5 noiembrie e G.G. al P.G.R., vor realiza nu mal puţin de dării problemelor intr-un mod organizaţiei, dezvoltarea şl ninge în cea mal mare parte renl a remarcat creaţiile Iu
tovarăşul Nlcolee Geauşescu 25 de mărci noi. Colectivul nou, să privim Întreaga acti­ perfecţionarea democraţiei şi a ţării, iar Vîntul va prezen­ In această lună ca şl în res­ Miorilor tehnicii, al muncii
spunea i „A li cu adevărat acestei secţii realizează In vitate mai autocritic. Socotesc a vieţii Interne de partid, pre­ ta intensificări temporare, tul iernii va trebui să se a­ practice, creaţii ce exprimă
marxlst-lenlnlst înseamnă a fi prezent 90 la sută din pro­ că plenare activului nostru ocuparea stăruitoare pentru Preocupări spulberlnd pe alocuri zăpada. corde o atenţie deosebită a- lanlezie Şi inventivitate, spl
un explorator Îndrăzneţ şl ducţie de oţeluri calmate şi a- s-a desfăşurat In lumina a­ cunoaşterea, selecţrbnarea şi Temperaturile minime vor fi dâpostirli animalelor şl pro­ ritul cutezător al pionierilor,
experimentat al drumului nou llate. Aceasta reprezintă un cestor cerinţe. Este esenţial creşterea cadrelor şi educarea penfru cuprinse între -15 grade şl - 5 tejării acestora faţă de osci­ indemfnarea şl multiplele lor
pe care II deschide omenirii succes de seamă. Beneficiarii să vedem ce n-am reuşit să multilaterală a membrilor de grade, izolat mal coborîte în laţiile puternice de tempera­ cunoştinţe. Toate acestea do­
socialismul şl comunismul, an spun Insă că Încă mai importă realizăm. Şl constatăm că partid, a tuturor salariaţilor, nordul ţării, Iar maximele în- tură şi umiditate din aer. vedesc că organizaţia de plo
catezător vizionar al zilei de multe sortimente, ceea ce avem rauMe rezerve insufi­ hotărtrea nestrămutată a tu­ transpunerea nleri esle o şcoală, o ucenl-
mttne pornind de la realităţile pune In faţa colectivelor noas­ cient valorificate. Deşi avem turor comuniştilor şl a celor­ ele în care se formează res­
şt cerinţele arzătoare da azi. tre de olelarl noi sarcini. mereu în vedere aspeclele lalţi oameni al muncii de a da în viaţă a
precum şl de la concluziile, Mal mulţi vorbitori, printre principale ale disciplinei teh- viaţă cu fermitate liniei poli­ pectul faţă de -munci, raîn
generalizate pa plan teoretic tice generale a partidului. dria patriotici, cinstea, dem­
ale experienţei de Ieri şl de programului nitatea, generozitatea, dărui­
azi*. Qînd o astfel de poziţie Apreciind şi subliniind ceea rea pentru Interesele po
activă capătă amploarea unei ce este pozitiv tn activitatea educaţional porului, splrllul Internaţio­
trăiri ce cuprinde Întregul de­ Plenara activului comitetului organizaţiei de partid, a între­ nalist.
taşament înaintat al colecti­ gului colectiv — a spus în Pentru acel viitor prefigu­
vului aldejorgist — pregnant continuare vorbitorul — nu rai de partid, societatea so­
putem să nu avem In vedere
reliefat de plenară — «tau ao- de partid al C.S. Hunedoara neajunsurile, lipsurile cere cialistă de astăzi asigură tu­
îld in picioare toata argumen­ s-au manifestat, cauzele aces­ partid s-au Înscris reali­ turor pionierilor posibilităţi
tele care conving că aid do­ tora şi mal ales necesitatea de zări prestigioase. Recent a nelimitate de afirmare a ta­
mină siguranţa deplină a vii­ a finaliza dezbaterile în mă­ fost organizată o conslătul- lentului, de Împlinire a ce­
toarelor auccese. Aici se gîn- suri care să ducă la îmbună­ re cu caracter de schimb de lor mal îndrăzneţe visuri şl
deşte şl mal ales se acţionea­ care Nicolae Mărculescu, Erou nologlce, totuşi nu.stăpînim cu aspiraţii.
ză de pe poziţii ferm comu­ al Muncii Socialiste, secreta­ destulă siguranţă totul. Avem tăţirea muncii, la ridicarea În­ experienţă privind folosirea Şi cel ce cresc o dată cu
formelor şi mijloacelor mun­
niste, cu o mare încărcătură rul comitetului de partid de cîteva luni clnd contractele tregii activităţi pe trepte su­ ţara, beneficiind de aceste
de răspundere şi dăruire. la furnalele 7—8, Gheorghe de livrare n-au fost respecta­ perioare, In spiritul cerinţelor cii politice şl eficienţa a­
Moldovan, activist al comite­ te. Toate acestea nu se da­ izvorlle din programul educa­ cestora, la care au partici­ largi posibilităţi, vor fl cu
In combinatul hunedorean tului de partid al combinatu­ ţional iniţiat de secretarul ge­ pat membrii din comitetele certitudine urmaşi demni ai
există o puternică organizaţie lui, Victor Petroescu, secreta­ tore sc lipsei de pricepere ci neral al partidului, program comuniştilor contemporani şl
de partid care are capacitatea rul comitetului de partid de la faptului că n-am reuşit să im­ aprobat de plenara din noiem­ de partid şl din organiza­ tot cu certitudine putem a­
ţiile de bază care răspund
organizatorică să determine În­ otelăria Martin nr. 2, Gheorghe punem o severă disciplină. Ara brie de către întregul nostru de munca de propagandă, firma că viitorul patriei
tregul colectiv la o mobilizare Dîilea, preşedintele comitetu­ adoptat planuri de măsuri, ara popor. noastre se va găsi tn mlinl
susţinută şi etlclentă pentru elaborat hotărlri atlt pe linie Tovarăşul David Lazăr a a­ responsabilii gazetelor de La uscfltoru! d« legume dlo llateg slnt sorlafl oartofll des­ bune.
îndeplinirea examplaiă a sar­ lui sindicalului din combinat, de partid cit şl pe . linie teh­ bordat apoi problematica mun­ perete şl gazetelor satirice, hidratat!. Foto I V. ON’OIU
cinilor politice şl econo­ Aurelia Ionescu, preşedinta nică. dar unele s-au lovit de cii de partid din două puncte membrii comhlel de propa­
mice, ta traducerea In comisiei de femei. Constantin conservatorismul şi teama de principale de vedere. In pri­ gandă şl agitatori. In evi­
Borăscu, secretarul comitetului
fapt a complexului program U.T.G., şl alţii s-au referit pe evidentă clară ce se manifes­ mul rînd vlzlnd necesllatea în­ denţierea celor mal bune A
educaţional, atlt de viu dez­ larg la unele neajunsuri ce tă la unele din cadrele noas­ tăririi rolului conducător al forme şi mijloace etldente
bătut în documentele plenarei se manifestă In activitatea or­ tre. Evidenţa precisă cere luturor organelor şl organiza­ au fost prezentate informări întreprinderile de industrie locală pot şi
G.G. al P.G.R. din 3—5 noiem­ muncă şi răspundere. Există ţiilor — de la organizaţia de privind modul cum s-a asi­
brie ac. Activitatea desfăşu­ ganizaţiilor de partid şl de la unele cadre de conducere bază ptnă la comitetul de gurai agitaţia vizuală (la
rată de masa largă a slderur- masă, punînd în evidenţă mul­ o mentalitate, anume de a partid pe întreprindere — prin şantierul I). activitatea ga­
giştilor, sub conducerea co­ tiple* posibilităţi de Îmbunătă­ cere cit mal mult, in special tratarea cu maximă răspunde­
muniştilor, a dat in acest an ţire a muncii de educaţie a clnd esle vorba de aprovizio­ re a principalelor probleme zelelor de perele şl a ga­
zetelor satirice (la I.G.C.L.),
oamenilor muncii, de ridicare
roade bogate. In H Ioni pla­ a Întregii activltăti la nivelul nare. Aşa se explică de ce a­ economice, politico-ideologice felul fn care au fost In­ trebuie să devină importante producătoare
nul producţiei globale a fost cerinţelor actuale. vem an de an valori mari şi sociale, finalizarea acţiu­ struiţi şl folosiţi agitatorii
depăşit cu 130 milioane lei. ol imobilizate. Toate acestea stnt nilor Întreprinse, creşterea In munca politică de la om
producţiei marfă cn 150 mili­ Referlndu-se la puterea de probleme ale organizaţiilor răspunderii fiecărui comunist
oane. iar la producţia marfă influenţare şl de determinare noastre de partid. Discutăm pentru soarta producţiei. In al la om tn combaterea unor
vlndută şi încasată cu 89 mi­ a organizaţiei de partid din mult, In tot felul de împreju­ atitudini retrograde (I.M.C. de bunuri de larg consum
lioane lei. S-au obţinut bene­ otelăria Martin nr. 2, Victor rări, de pildă, despre discipli­ doilea rînd, întregului com­ Bfrcea). cum a acţionat bi­
ficii peste plan In valoare de Petroescu spunea: plex al activităţii de partid roul organizaţiei de partid
45 milioane lei. Au fost date — In desfăşurarea procesu­ na tehnologică, dar n-am reu­ trebuie să 1 se imprime un ni­ de la I.P.J.H. pentru cunoaş­
peste prevederile planului lui muncii s-au evidenţiat cu şit să realizăm o dezbatere vel calitativ ridicat. Aici vor­ terea documentelor plena­ (Urmare din pag. 1) te, pe judeţ, tn producerea
2 400 tone de cocs, 18 500 lone putere personalitatea organiza­ amplă de partid In care să fie bitorul s-a referit Ia mai mul­ rei C.C. al P.C.R. din noiem­ bunurilor de larg consum tre- bonurilor de larg consum. Am
de fontă, 33 000 tone de otel ţiei noastre de partid, capaci­ vizate toate responsabilităţile. te aspecle Intre care: calita­ luror categoriilor de cumpără­ builoare populaţiei. Ce ne-am lucrat pe campanii, atunci clnd
Martin şl electric, 13 000 tone tatea el de sesizare şi rezol­ Plenara a dezbătut cu Înalt tea celor caro solicita primi­ brie, popularizarea şi apli­ tori, le-a fost consacrată o re­ hotărlt să asimilăm nou ? Pro­ au fost expoziţii etc., n-am a-.-
de laminate finite. Productivi­ vare a problemelor. Avem, ca simt de răspundere şi alte rea tn partid, calitatea adună­ carea In practică a sarci­ centă consfătuire a tuturor duse din lemn, furculiţe ape­ vut continuitate, o preocupa­
tatea muncii pe salariat este urmare, rezuMate bune şi a­ probleme, printre care educa­ rilor generale şl plenarelor, a nilor reieşite. Cel prezenţi conducerilor întreprinderilor ritiv, obiecte din fier forjat, re constantă, mereu ascenden­
cu 6 000 de lei mai mare de­ ceasta se datoreşte — trebuie hotăririlor şi măsurilor iniţia­ la consfătuire au participat de industrie locală din judeţ, produse din mase plastice (ju­ tă, pentru satisfacerea tutu­
ci! sarcina planificată. s-o spunem cu respect şi aici rea multilaterală a salariaţilor te, calitatea controlului înfăp­ apoi la o Instruire practică la care a participat tovarăşul cării adecvate pentru copil, ror cerinţelor populaţiei jude­
In lumina programului elabo­
ţului. Pentru ca în viitor să
Plenara a enunţat, cum este — minunaţilor noştri oameni tuirii sarcinilor, a muncii de fn fa(a panourilor, grafice­ Vichente Bălan, prim-vieepre- c a : „Micul inginer", „Micul putem lucra mult mal bine, o
şl firesc, aceste rezultate, ca care conduc cu competentă a­ rat de partid, primirea !n par­ educaţie pe care organizaţiile lor. gazelelor de perete şl şedinte al Comitetului execu­ lăcătuş", „Micul agricultor" condiţie esenţială este studie­
şi altele, a dat aprecierile cu­ gregatele. Noi am repartizat tid, activitatea cultural-artistl- de partid o desfăşoară pe toa­ a altor materiale de agita­ tiv al Consiliului popular ju­ etc.), să cauciucăm prelate
venite eforturilor celor care pe toti membrii comitetului să că, adopttnd un plan de mă­ te planurile. De creşterea ne­ ţie vizuală din cadrul ex­ deţean, consfătuire desfăşura­ ctc. In acest scop va trebui rea temeinică a cerinţelor zil­
le-au dat viaţă şi a trecut, răspundă de cîte o organizaţie suri cuprinzător, menit să ri­ încetată a rolului conducător poziţiei privind mijloacele tă la Orăştie. să organizăm întllnirl şl dez­ nice ale pieţei. Numai dacă ne
apoi, lai o temeinică analiză de bază, controlăm şi îndru­ dice la un nivel raai înalt ac­ al organizaţiei de partid şi de muncii politice, organizată Desigur, aprecierile rezulta­ bateri cu organele comerciale vom uni şl înzeci eforturile
a coordonatelor pe care tre­ măm cu răbdare pe fiecare, tivitatea organelor sl organi­ calitatea activităţii sale de­ la comitetul municipal de telor doblndite, cil, mai ales, Judeţene, să cunoaştem mai vom putea fabrica şi livra pe
buie să se acţioneze In viitor. Iniţiem consultări largi da fie­ zaţiilor de partid din combi­ pind In măsură hotărltoare intenţiile fiecărei conduceri de bine pulsul cerinţelor popu­ piaţă produse de cea mai bu­
Darea de seomă, planul de care dată clnd vrem să luăm nat. întreaga problematică a toate rezultatele viitoare. partid. întreprinderi, In lumina sarci­ laţiei**. nă calitate, aşa cum aşteaptă
raăsuTi, căruia i s-au adus co­ o măsură, am antrenat şi ca­ nilor stabilite, perspectivele cumpărătorii de la industria
rective in dezbateri, cuvlntul drele tehnico-ingineieşti într-o muncii de partid a fost abor­ CORNEL ARMEANU J întregii activităţi a industriei Ioan Ctndea, directorul I.I.LL locală a Judeţului".
participanţilor au dat un con­ susţinută muncă politică. An­ locale a Judeţului au fost re­ Orâstie: „Nu este de loc bine ConclazIIle care reies din
tur concret, precis şi mobili­ samblul măsurilor pe care liefate In cuvlntul participanţi­ să ne satisfacă nivelul la care această consfătuire, sarcinile
zator activităţii ce va trebui le-am Întreprins a creat un lor la dezbateri. Vom spicul am ajuns In producerea şl li­ oare stan fn viitor în fata in­
s-o desfăşoare organizaţiile de suflu Înnoitor tn Întreaga din discuţiile purtate. vrarea bunurilor de laig con­ dustriei locale au fost concre­
partid, toţi comuniştii.Viito­ noastră activitate si aceasta a Realizarea planului de măsuri-sarcină Nicolae Zăhuţ, directorul sum, a prestărilor de servicii tizate în cuvlntul tovarăşului
rul se scrutează tnsă nu ori­ dat rezultate bune. Cu toate I.I.L. Brad: „Spun cu toată către populaţie. La pavilionul Vlchenfe Bălan: „Satisfacerea
cum, ci pornind de la o te­ acestea mal avem unele lip­ certitudinea că Întreprinderea de mostre, alte Judeţe s-an cerinţelor populaţiei prin di­
meinică analiză a prezentului, suri, pe care slntem hotârîti o • & +0 ® «< w noastră nu a contribuit pe prezentat mult mal bine. Noi versificarea producţiei bunuri­
a rezervelor ce le conţine el. să le înlăturăm. înregistrăm prioritara şi permanenta a ne-am« stabilit o serie întrea­ lor de larg consum, a prestă­
$i, plenara s-a oprit asupra încă pierderi de metal din ca­ măsura posibilităţilor la satis­ gă de sortimente de bunuri rilor de servicii, a muncii la
acestora, evnlutndu-le ca pre­ uza abaterilor da la tehnolo­ facerea cerinţelor populaţiei. de larg consum pe care o să domiciliu sînt probleme deo­
mise pentru continua perfec­ gia de lucru, unii oameni mal N-am aprofundat cunoaşterea le producem In viitor, toate
ţionare a activităţii, pentru absentează nemotivat, alţii — organizaţiilor de partid cererii, a necesarului tuturor destinele fondului pieţei şi ex­ sebit de Importante, pe care,
aşa cum ştiţi, partidul şi sta­
sporirea eficientei sale. membri de partid ~ nu vin categoriilor de cumpărători în portului. Va trebui, tnsă, să tul nostru le pun cu tot mai
în rlndul premiselor de na- cu regularitate la lnvăţămlnt Partidul a chemat poporul ces, In cadrul căruia au fost doar Începutul unei vaste ac­ privinţa bunurilor de larg con­ facem o prospectare a pieţei, multă tărie. Această consfă­
lură materială plenara a ana­ sau la adunări. la un efoit continuu de auto- judecate în faţa Întregi) obşti ţiuni şi s-ar putea cita In a­ sum şi a prestărilor de servi­ a cerinţelor populaţiei, mult tuire este binevenită pentru că
lizat opririle accidentale, ava­ Sintettzînd parcă preocupa­ dcpSşire morală, la afirmarea a satului persoane ce au sus­ cest sens şi altele, cum ar fi cii, n-am conlucrat îndeajuns mal atentă, mal serioasă, o toti am avut cîte ceva de în­
riile, abaterile de la tehnolo­ rea dovedită de către comi­ tn tntreaga noastră societate tras bunuri din avutul coope­ de pildă cuprinderea tuturor cu organele comerciale. Ce ne reclamă comercială ca lumea văţat. Scopul eî final este toc­
gia de lucru, rebuturile, imo­ tetul de partid pentru Îmbună­ a normelor de convieţuire so- : rativei agricole". comuniştilor In lnvăţămîntul propunem ? Să sporim mult pentru toate produsele noas­ mai o mal deplină satisfacere
bilizările de fonduri în mate­ tăţirea activităţii organizaţii­ cîalistâ, a principiilor eticii si „Şi In comuna noastră — ne de partid; Informarea operati­ producţia bunurilor de larg tre".
rii prime şl materiale, indisci­ lor de masă, Gheorghe Dîrlea echităţii socialiste şi comunis­ spune Iovian Fărcaş, secreta­ vă a oamenilor muncii asupra consum In ansamblul procesu­ Farcaş Emerlc, directorul a necesităţilor, cerinţelor, gus­
popu­
turilor şl pretenţiilor
plina sub toate 'iormele sale. a arătat că anul acesta orga­ te. Realizarea acestui tel ma­ rul Comitetului comunal de problemelor privind politica lui nostru de producţie, să a- I.I.L. Petroşani i „In acest an, laţiei. Trebuie să ţinem pa­
Toţi vorbitorii s-au oprit in­ nizaţia sindicală s-a bucurat jor nu este posibilă dectt tn partid din Pul — planul de internă şl externă a partidu­ simllăm In anul viitor 12 pro­ din totalul producţiei noastre,
sistent asupra uneia din cele de un susţinut sprijin din cadrul unui proces Intens de măsuri stabilit a Început să lui şi statului nostru j perfec­ duse noi, să diversificăm con­ G0 la sută îl constituie pro­ sul cu realizările tehnicii noi,
mai importante rezeive, capa­ pregătire politico-ideologică, de prindă viaţă. Fiieste, pe pri­ ţionarea — In spiritul plenarei tinuu gama produselor pe ca­ ducţia bunurilor de larg con­ moderne, să Învăţăm^ din ex­
bilă să potenţeze şi să mobi­ partea organizaţiei de partid. educaţie partinică, numai dacă mul plan au stat acţiunile şi Comitetului Centra) din no­ re le fabricăm, Incit ele să sa­ sum. In 1975 va trebui să a- perienţa pozitivă a altora, să
lizeze factorii de influentă ma­ Aceasta a. făcut să sporească obiectivele pe care şi le-au manifestările de popularizare iembrie a.c. — a unor forme tisfacă lntr-o măsură tot mal Jungera la 75via sută. Ne-am ne perfecţionăm Intr-una din
joră în direcţia înfăptuirii ne­ contribuţia el la îndeplinirea stabilit organizaţiile de partid a documentelor de partid, a şi metode ale muncii politice deplină cerinţele populaţiei. punct de vedere tehnic si pro­
abătute a sarcinilor. Este sarcinilor. Totuşi In munca stnt transpuse cu fermitate in legilor, cele cu caracter edu­ de masă care şi-au dovedit e- După părerea mea, ne-am glndit să fabricăm vase tur­ fesional, al cunoaşterii, In ge­
vorba de ridicarea permanentă sindicală se mai manifestă viată. cativ, de cultură generală, ma­ fîcienta în decursul anilor (ac- învăţat, şi ne-am Învăţat rău, nate, smălţuite, huse pentru neral. Pentru că numai cu oi-
a calităţii muncii de condu­ tendinţe de formalism şi in­ „Propunerile din iulie, făcu­ nifestări adresate tineretului. tivitalea agitatorilor, a gaze­ să vindem unele produse (var, maşini, Jocuri pentru copil, să meni bine pregătiţi, cu o înal­
cere, a calităţii hotărîrilor si consecventă. La începutul a­ te de tovarăşul Nicolae De exemplu, eu am susţinut, la telor de perete, gazetelor sa­ de exemplu) numai cu vago­ dezvoltăm producţia de ghea­ tă conştiinţă muncitorească,
deciziiloî de partid şi tehnico- nului, de pildă, între secţiile Ceauşescu, In vederea îmbu­ tirice, staţiilor de radioficare ţă. Vrem să asimilăm în fa­ pătrunşi de importanta satis­
economice, perfecţionarea sti­ combinatului se. declanşase o nătăţirii activilăţli politico- etc.). punlndu-se un accent nul sau cu camionul. Dar oare bricaţie ceea ce cere popu­ facerii tot mei depline n tu­
lului şi metodelor muncii tn vie întrecere, In legătură cu ideologice, de educare mar- Programul de deosebit pe creşterea combati­ populaţia nu solicită aceste laţia, ce au nevoie cumpără­ turor cerinţelor populaţiei
ţoale verigile activităţii, sti­ care organizaţiile sindicale ini- xist-leninistă a membrilor de vităţii. produse şi cu kilogramul ? torii, nu doar ceea ce este vom putea Înfăptui obiective­
mularea iniţiativei creatoare a tiaseră o bună agitaţie politică partid, a celorlalţi oameni ai educaţie socialistă Mal există însă şi locuri un­ N-am veni în înltmplnarea ce­ rentabil pentiu noi. Pentru că, le pe oare ni le-am propus".
colectivelor secţiilor şl sec­ de masă, dar pe oare apoi au muncii — ne spune tovarăşul de aplicarea planului de mă­ rinţelor populaţiei, din oraşe trebuie spus, de ani de zile
toarelor, valorificarea supe­ abandonat-o, tocmai clnd tre­ Ioan Gal, secretarul Comitetu­ în acţiune guri demarează greu, înceli- si de la sate, prezenttnd anu­ aşa procedăm. Nu numai noi
rioară a glndirii colective. buia mai bfne susţinută între­ lui comunal de " partid Vetel neală motivată de urgenta în­ mite produse, ft#imos pream- la Petroşani, ci toti. Deşi
Iată ce spunea, între altele, — au avut un mare răsunet deplinirii unot sarcini econo­ balate şl In cantităţi mici. In populaţia solicită anumite pro­ Realizările prezente vor con­
Remus Păţan, director econo- cerea. Uneori, in aprecierea tn comuna noastră. Planurile o lntilnire recentă cu tinerii mice (Geoagiu). Se uită Insă funcţie de cerinţe ? Ne-am duse (caiele etc. etc.), nu le stitui un punct de plecar<
mic-financiar. rezultatelor se strecoară $u- de măsuri stabilite în adună­ la căminul cultural, expune­ că aplicarea programului edu­ propus să producem In peri­ fabricăm pentru că nu stnt spre Înfăptuiri mult mai mari
rile de partid ale organizaţii­ rea „P.C.R., promotorul dez­ caţional nu Înseamnă „punctul oada următoare anumite arti­ rentabile pentru noi, In schimb mai substanţiale şl cit ma
lor de bază, planul de măsuri voltării României contempora­ doi al ordinii de zi" si nici cole : măsuţe pentru telefon, fabricăm produse ce nu slnt apropiate de cerinţele, gustu
al comitetului comunal de ne". Aş putea enumera şi alte nu este o activitate de cam­ dulăpioare pentru pantofi, cu­ cerute, dar slnt rentabile. rile şl preferinţele populaţie
Program ul U niversităţii serale de partid au fost Îmbunătăţite expuneri susţinute de intelec­ panie. Realizarea programului iere de perete, diverse produse Este o optică total greşită". cumpărătoare. Pentru aceasta
după plenara C. C. al P.C.R. tuali din comună („Trăsăturile educaţional al partidului este de tinichigerie, garduri, porţi Adrian Ionescu, inginer şef
marxism - leninism din 3—5 noiembrie ac. şl in­ etico-morale ale tineretului**, o sarcină permanentă, priori­ metalice, să sondăm mai bine la I.I.L. Haţeg: .Lărgirea con­ se vor sonda mal mult păre­
rile şl opiniile celor mal di­
clud acţiuni educaţionale mul­ montajul de versuri „Partid tară, parte integrantă a pro- preferinţele populaţiei şi, pe
LUNI, 6 DECEMBRIE tiple, variate şl concrete, pe iubit — inima tării** ş^i altele). giamulul de edificare a socie­ tinuă a gamei producţiei bu­ verse categorii de cumpără
nurilor de larg consum
In
Economie anul II — dezbatere tn sălile Şcolii gene­ care ne străduim să le trans­ Am acordat şi acordăm o ma­ tăţii socialiste multilateral baza mai bunel , cunoaşteri a perioada 1971—1975 este o lori, se va ţine seama ma
acestor cerinţe, sâ introducem
rale „Dr. Petro Groza*. punem In viată. Astfel. au re atenţie Îmbunătăţirii agi­ dezvoltate adoptat de Congre­ în fabricaţie articolele, produ­ sarcină primordială şl pentru mult de sugestiile şl propune­
Economie anul III — predare In sala comitetului fost organizate acţiuni politi- taţiei audio-vlzuale. In acest sul al X-lea al P.C.R. sele, sortimentele care se cer". noi. La Haţeg se va deschide rile acestora. Se va crea ca
municipal de partid. co-îdeologice la căminele cul­ sens pot menţiona faptul că Pentru a face ca vastul pro­ Pavel Cara. directorul I.I.L. un atelier de reparaţii auto. drul cel ma! propice cunoaşte­
Construcţie de partid anul I — dezbatere In sala turale din Muncelu Mic şi documentele de partid din ul­ gram de educaţie comunistă Hunedoara: „Aş propune ca In acest atelier ne gtndlm in­ rii cerinţelor populaţiei, ex
Cabinetului judeţean de partid. Leşnic, iar cu ocazia adunări- tima perioadă au fost larg să fie tradus nelnţîrziat. cu Întreprinderile noastre să ca­ să să facem şi tinichigerie primării părerilor el prin or
Filozofie anul III — predare în sălile Şcolii gene­ Iot organizaţiilor de partid am popularizate la cooperativele fermitate şl eficienjă In viată, pete o anumită profilare. As­ auto, tapiţerie auto. Apoi vom ganizaiea periodică a unor ex
rale ,.Dr. Petru Groza". iniţiat discuţii cu numeroşi agricole de producţie din Pui, este necesar ca, întreaga acti­ tăzi producem toţi şl de toate, produce mai multe şl mai di­ poziţii cu produse şi bunuri
Istorie anul I — predare In sala mică a Consiliului membri de partid pe cele mai Băieşti, Rtu Bărbat şi Şerel". vitate In această direcţie a or­ dar pe piaţă populaţia nu gă­ verse soituri de garduri sl de larg consum, se va des
popular judeţean. actuale probleme din viata si Din cele relatate reiese că ganizaţiilor de partid să fie seşte ce are nevoie. Ce vom porţi metalice, dulăpioare pen­
MARŢI. 7 DECEMBRIE activitatea noastră. Totodată, comitetele şi organizaţiile de concepută într-un mod supe­ chîde un magazin de prezenta­
periodic, analizăm în cadrul partid aplică în viată măsuri­ rior, să se perfecţioneze con­ produce nou în perioada ur­ tru băi, la noi se va construi re şl desfacere a produseloi
Economie politică anul I — predare în sala comite­ biroului comitetului comunal le stabilite cu prilejul dezba­ tinuu planurile de măsuri si. mătoare ? Vom înfiinţa o sec­ şi o hală pentru producerea industriei locale. Deci, dir
tului municipal de partid. de partid stadiul aplicării mă­ terii problemelor muncii ideo­ in primul rind, comitetele co­ ţie de geamuri, un atelier de bunurilor de larg consum, se partea populaţiei se aştenpto
Construcţie de partid anul II — predare In sălile surilor stabilite. logice şi cufitunal-educarive. munale de partid să acţioneze confecţii salopete, unul de va înfiinţa o secţie pentru un sprijin substanţial. EsU*
Şcolii generale .,Dr. Petru Groza**. Consider că din punct d® Au loc peste tot, în toate sa­ cu perseverenţă si fermitate vulcanizare, semeringuri si prelucrarea sticlei, vom fabri­ normal sâ fie aşa, dîn momenl
Filozofie anul 1 — predare In sala Cabinetului Ju­ vedere al educaţiei oamenilor tele şi comunele judeţului, ac­ tn această direcţie. garnituri, coşuri din sîrmă ca mai muite obiecte de uz
deţean de partid. muncii privind respectarea ţiuni şl manifestări pregătite Rflmîne ca, In continuare, pentru legume şi fructe, vom casnic sl gospodăresc". ce tot ceea ce se produce In
Întreprinderile de industrie lo­
Etică anul I — dezbatere fn sala mică a Consiliului normelor de convieţuire în so­ şl realizate nu dintr-o „ruti­ această Înţelegere să fie spri­ spori producţia da covoare. Petru Prodan, directorul Di­
popular judeţean. cietate, al eticii şi echităţii un nă" a muncii culturale, ci iz- jinită pe fapte, singurul cri­ Livlu Porumb, îngîner-şef In recţiei judeţene de industrie cală — şl nu numai aici —
Etică anul III — dezbatere fn sala Comilelulul Ju­ bun efect l-a avut, de pildă, vortte dîn înţelegerea acestei teriu tn măsură să Justifice I.I.L. Deva : „Vom depune in locală: „Orice s-nr spune,, esle destinat omului, satisfa­
deţean al U.TC. organizarea în incinta t Şcolii misiuni de educaţie încredin­ convingător. continuare strădanii pentru a n-am lucrat cum trebuia pen­ cerii lot mai depline a cerin­
ţelor lui, In continuă creş­
Programul pentru toate secţiile începe la orele 18,00. generale din Velei a unui pro­ ţată de partid. Desigur, este C, DROZD ne menţine la un loc de frun­ tru diversificarea producţiei tere.