Page 21 - Drumul_socialismului_1971_12
P. 21
Plecarea la Congresul a! Vl-lea
PROLETARI DIN TOATE TA RILE. U N IŢI-V A!
a l P.M.U.P. a delegaţiei
conduse de tovarăşul
m m t c t
Duminică la «miază a plecat Gheorghe Rădulcscu, Virgil la Varşovia, fiind înlhnpinală
la Varşovia, delegaţia Partidu Trofin. Ilie Verdet, dc membri de tovarăşii Edward Gierelc,
lui Comunist Român, condusă şi membri supleanţi ai Comi- prim-sccretar al C C. al P M U P.,
dc tovarăşul Nicolac Ceauşescu, Iclului Executiv al C.C al Ştefan Olszowski, membru al
secretar general al Partidului P.C.R., de membri ai C.C al Biroului Politic, secretar al
Comunist Român, care va parti P C.R., ai Consiliului dc Stal şi CC. a) PMU.P., Jan S/ydluk.
cipa la lucrările celui de-al ai guvernului, conducători ai membru al Biroului Politic, se
Vt-lea Congres al Partidului instituţiilor renlrale şi organi cretar al C.C. al P.M.U.P., Hen-
Muncitoresc Unit Polonez. zaţiilor obştcşli ryk Jablonskl. membru suple
Din delegaţie fac parte to La plecare, tovarăşul Nicolae ant al Biroului Politic al C.C.
ANUL XXIII. Nr. 5 261 MARTI 7 DECEMBRIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI varăşii Paul Niculescu-Mizil, Ceauşescu a fost salutai cu al P.M U.P., ministrul educalci
multă căldură de un mare nu
membru al Comitetului Execu
şi Invăţămintului superior. Jo-
tiv, al Prezidiului Permanent, măr de celâteni ai Capitalei zef Pinkowski, membru al CC.
secretar al C.C. al P.C R., Miu veniţi pe aeroport. al P M.U.P., şi <lo alte persoa
Dobrescu, membru supleant al , In aceeaşi zi delegaţia a sosit ne oficiale.
PE IERI, IN VALEA JIULUI Comitetului Executiv al C.C al
P.C.R., şi Mlhal Marin, omba-
sadorul Republicii Socialiste
W W S România la Varşovia. Agerpres relatează
La plecare, pe aeroportul Bă-
Program de 6 ore neasa, delegaţia a fost saluta
$1 tă de tovarăşii Ion Gheorghe
Maurer, Emil Bodnaraş, Manea CONVOP.UIRI OFICIALE lor din Ministerul Transpor
DEZVOLTAREA Mănescu, Gheorghe Pană, ROMANO-M AROCANE turilor şi Telecomunicaţiilor
de lucru în subteran Externe s-au încheiat, luni fost incbcialc pregătirile în
pe cuprinsul întregii ţări au
Afacerilor
La Ministerul
vederea asigurării unei cir
ACCELERATA în mijlocul pionierilor dupâ-ainiazâ, convorbirile o- culaţii normale »n timpul
ficiaie Intre ministrul aface
iernii pe drumurile naţio
rilor externe al Republicii nale Pe principatele rute
Socialiste România, Corncli'.i
s-*u constituit pesle 200 de
1 din Vulcan Mănescu, şi ministrul aface bnze «Ic intervenţie care dis
B Generalizarea experimentului în toate exploa
DupA rmo(lonan(a tntlbilre a pionierilor «lin Valea Jiului eu rilor cxlcrnc .nl Regatului pun dc mai mult de 1 500 de
lovarAţul loacliiin Moga, prlm-sccrelar nl Comlieiulul Judeţean Maroc, Abdetlfitif Filali. utilaje — auloplugurt, gre-
ECONOMIEI tările miniere O Primul pas — de bun augur i Toate Hunedoara nl P.C.n., un alt eveniment a reţinui dumimcA dimi solemnitatea semnării acor dero. tractoare «Ic mare pu
In continuare, a avut loc
cravatelor roşii — Inltlnirca pionieri
neaţa meupa purtaturilor
tere — pentru deszăpeziri,
lor din Vulcan cu lovaiAşul Vlrgiliu Ratlulla». preşedinte al Con
siliului National al Organizaţiei pionierilor, adjunct al ministrului durilor privind transportu patrulări şi prevenirea for
„preliminarele*- au fost realizate şi depăşite InvAţAmfntulul. rile aeriene civile, colabora- mării poleiului. De-a lungul
In sala mare a clubului din localitate, umplutA plnA la refuz
de sute dc pionieri de Io toate şcolile din Vulcan, domnea n itt- 1 e? in domeniul turismului 51 seetoarelo- <|c drumuri su
mosferA sArbAtorcascA. Intrarea In salA a (ovarAşulul Vlrgiliu Ra- desfiinţarea vizelor pentru puse de obicei înzâpeziril au
LAURENJIU VISKI dullan. Insolit de tovarAşil Petre Rarbu, prlm-secrelar al Comi
tetului orAşoncsc de partid Vulcan 3I Victor laţenco, preşedintele călătoriile intre România si fost amplasate sute dc kilo
consiliului municipal al organizaţiei pionierilor a fost prlmitA cu Maroc. metri de parazănezi In ace
ropnte de aplauze
Piogr.imu! Iniţial şl condus de PETROŞANI. (De !a redac comitetelor de partid şi co e fost urmărit cu atenţie mai Dcschlz.Ind Intllnlren, prof. Ana Roşea, directoarea easet pio De asemenea, au fosl sem laşi timp a fost organizată
prirlid pcnlru aşezarea pe ba ţia ziarului „Steagul i o ş u "). mitetelor oamenilor muncii de mare decît oricînd pentru a nierilor, n salutat pe tovarAşil Vlrgiliu nadulian şl Petre Barbu, nale iprotocolul celei dc-a o rotea dc brigăzi <1 e inter
mulţumind In numele pionierilor pentru cinstea re II s-a fAcut dc
ze ştiinţifice a mecanismului Penlru minerii din Valea Jiu la exploatări, în analize pe se cunoaşte cit mai operativ a veni In mijlocul lor. In cuvinte calde, apropiate a rAspuns lova- doua sesiuni a Comisiei m ix venţii care va asigura reme
economic naţional capătă noi lui, pentru toti oamenii mun sectoare şi brigăzi, fiind an- „tensiunea* de )a exploatări. rAşul Vlrgiliu Radullan. te româno-marocanc dc coo dierea urgentă a unor even
„Fsle pentru mine o marc plăcere şl bucurie — a spus prin
ccnlururi şi iundamenlărl ale cii din bazinul nostru carbo Irenafă practic întreaga masă Şi acesi puls a bătut calm, tre altele oaspetele — sA sosesc In VaJra Jiului tocmai acum clnd perare economică şi proto tuale degradări a şoselelor
stiiirlnrli sale prin elaborarea nifer, ziua de G decembrie de mineri, care şi-au adus cu regularitate dc ceasornic, se împlineşte un vis al minerilor de pe aceste meleaguri : tre colul privind schimburile co
proiectului de lege cu privire 1071 marchează un moment plenar contribuţia la îmbună indicînd o stare perfect nor cerea la 7.111 a dc munrA de C ore In subteran. Munca plInA de merciale dc mărfuri între La radio, pe programul I
i.i regimul preturilor şi tarife deosebit : tnceplnd de la or« tăţirea programului de măsuri mală : la ora 12 — care a abnegaţie si dAruIrc a pArlnţllor vnştrl, care «Iau ţArll mii «le to România şi Maroc pc anii TRANSMISIUNI SPORTIVE
ne dc cArbunc peste plan. trebuie sA «IcvhiA penlru voi toţi un
lor. Avînd la bază o recentă 6 dimineaţa — o dală cu in politice şi lehnico-organizalo- marcat sfîrşîtul primului exemplu permanent şi edificator. Ştiu cA pionierii din Valea Jiu 1972-1975.
hotărire a conducerii superi trarea tn primul sul al săpIS- rice propuse inilial. IntTegul schimb — rapoailele sosite de lui, alAturi dc rare vâ aflaţi Şl voi cel din Vulcan, au fAcut întot Cu acesi prilej miniştrii DE LA SETUBAL ŞI
deauna cinste organizaţiei noastre prin fapte dc isprnvA şl rea-
oare a partidului, proiectul dc mînii •— s-a trecui la genera complex de măsuri privind la fiecare mină arătau câ to HzArl deosebite SInt convin» cA vA vefl strAdul şi dc acum îna afacerilor externe Corneliu LONDRA
lege supus dezbaterii publice lizarea experimentării progra trecerea la generalizai ea ex iul merge bine. La Lonea. Pe- inte pregAtindu-vA cu conştiinciozitate, slrgnlnţA. pasiune pentru Mănescu şi Abdellatif Filali Staţiile noastre de radio
se constituie ca un document mului de 6 ore la fronturile perimentării noului program Irila, Lupeni, Aninoasa şi ce a deveni fii destoinici al ţArii. cA rnra pnrlldul sA Ic încredinţeze şi-au exprimat satisfacţia vor transmite miercuri, cu
ziua de mlluc o patriei noastre socialiste, fn numele Consiliului
legislativ de insemnătatc esen de lucru din subteran. Prinde de lucru în 4 schimburi n G lelalte exploatări „prelimina- National al Organizaţiei pionierilor vA doresc multe succese la pentru rezultatul convorbi începere din fnrul orei 13,25.
ţială pentru dezvoltarea acce astfel viaţă una din cele mai ore a fost primit de masa mi rele" au fost realizate şi de lnvA(AturA şl In nctlvUAţlle plonlc rcştl, urtndu-vA o vacanţA plAcu- rilor purtate, pentru acordu jocurile etapei a XIV a a
lerată a economiei naţionale In importante măsuri luate de con nerilor cu deosebită salislac- păşite. tA, sAnAtate şl bucurie'*. purtînd drapelul unllAţll lor a rile şi protocoalele fneheiate. campionatului categoriei A
Apoi. un grup de pionieri
actualul cincinal şl In per* ducerea partidului şi statului lie şi bucurie, cu recunoştin- La aceeaşi oră — 12 — lu urcat pe scena, Iar o fetlţA l-a oferit oaspetelui o crovatA roşie, subliniind contribuţia aces de fotbal De la ora 16.10
spcctivă. pentru perfecţionarea condu lă fierbinlc faţă de partid, cu crul a fost preluat „din mers" decl&rludu-l membru de onoare al organizaţiei pionierilor Otn tora la lărgirea relaţiilor de se va transmite returul me
Concepţia care guvernează cerii şi organizării producţiei bolărîrea feimă de a transpu Ia foia locului. In abatoje. de oraşul Vulcan. program arllslle compus din recltan, prietenie, colaborare şl ciului de lofb.il Vtfîoria Se-
A urmat un frumos
structura legii Izvorăşte din în şi n muncii, penlru îmbunătă ne In vîa|ă In mod exemplar minerii din schimbul II. Mine clntece, monta] literar-muzlcnl, reprize de gimnastlcA ctc. pe ca cooperare economică intre fttbal — UT Arad din ca
săşi natura şlllnţilică a politi ţirea permanentă a condiţiilor programul de măsuri în vede rii din primul schimb au ieşit re pionierii l-au prezentat In onoarea oaspeţilor. România şi Maroc, In inte drul „Cupei UFFA" Scara,
Festivitatea de la clubuJ sindicatelor din oraş s-a încheiat eu
cii economice a partidului nos de muncă şi de trai ale mi rea reuşitei depline — din din mină maî puţin obosiţi ca vizionarea unor diapozitive rcprezcntlnd nspecte «le la Inlllnlrea resul ambelor popoare. în jurul orei 21.30, de la
tru, politică bazată pe cunoaş nerilor. prima zi — a întregii acţiuni. altădată, vigurosi şi bine dis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general Al pnrtld«ilul, cu Londra, vor fi transmise fa
momente din timpul desfAşurAril lucrArilor
pionierii precum şl
terea şi aplicarea creatoare a Orqanele şi organizaţiile de Aşteplală cu nerăbdare, pri puşi, iar cei din schimbul II celei dc-n doua Conferinţe Naţionale a Organizaţiei pionierilor. c i r c u l a ţ i e RUTIERA zele jocului Toftenliam —
legilor economice obiective. In partid, conducerile tehnico-fld- ma zi de experimentare a lu şi-au început lucrul mai fermi Oaspeţii au vizitat apoi Casa pionierilor din Vulcan. Tovarăşul NORMALA IN TOT Răpiri Bucureşti contînd
accr.l spirit, preturile şi tarife mînislralive din unităţile mi crului după noul program a ca oriclnd să muncească cu Vlrgiliu Radulian a apreciat succesele deosebite obţinute de a TIMPUL IERNII pentru „Cupa UFFA" Trans
cest lAraş de culturA. educaţie şl destindere al pionierilor oraşului.
le sini aşezate pc criterii rigu niere, organizaţiile de sindi marcat un prim succes. Intr-o holărtre, să-şi manifeste re După cum ne informează misiile se vor face pe pro
ros ştiinţilicc. în deplină con cal şî UT.C., toţi minerii s-au atmosferă de optimism robust, cunoştinţa fală de pnrlid prin CONSTANTIN PASCU Direcţia generală a drumuri gramul I.
cordanţă cu realităţile econo pregătit temeinic, cu o înolfă de încredere ..deplină in reuşi fapte concrete de muncă
mici naţionale, cu obiectivele responsabilitate şi exigenlâ, In ta noului program dd lucru, Rezultatele definitive ale
fundamentale ale dezvoltării e- vedeiea acestui deosebit de minerii de )a toate exploatări primei zile de lucru se vor
o-nomice şi sociale a ţării, o- important eveniment. le s-au prezentat la şui cu cunoaşte abia in ziua de 7
biecllve la a căror tnlăplulre La nivelul-cen-Ualei - cârbu- - .precizie- de-..cronometru - (apre decembrie, dimineaţa la orn 7 si lir a sin mite
exemplară preţurile Irebule să nelui şi al fiecărei exploatări ciere foarte des folosită astăzi Âşo'flupă cum* îndTcîf „pulsul"
contribuie ca pîrghll stimula pretutindeni In Valea Jiului), producţiei la ora clnd trans VREMEA m 1
toare esenţiale. Acest rol este miniere s-au întocmit amănun mitem rlndurile de faţă, aces
iar dacă au existat Abateri de
dat de însăşi substanţa delinl- ţite studii care au fost dez la acest „cronometru4' au fost te rezultate vor fi cele aştep- PENTRU 24 ORE
rii preţurilor şi larllelor la ele bătute In plenare comune ale în sensul că unii — de tea lale. Cu siguranlă că primul si ii
Vremea devine acblmbAtoa-
mente care „trebuie să reflec- „examen practic" va primi ca re, cu cerul variabil. Local
1c cheltuielile sociale de pro ma dc a nu fi ei aceia care vor mal fi semnalate precipi
ducţie. să ţină seama de valoa eventual ar crea «numite greu lificativul „excelent*. taţii sub formA de ploaie, la-
povtţA şl ninsoare. Vfniul va
rea de întrebuinţare a produ tăţi prin întlrzicre — s-au pre Primul pas fn generalizarea sufla slab, pin A la potrivit
zentat la lucru... mai Tepede
selor şi să contribuie la inlâp- Cu planul anual experimentării lucrului după din vest şl nord-vest. Tempe
luîrca pollllcil partidului şi sta decît trebuia. Dat, să dăm cu- program redus a fost de bun raturile minime vor fl cu
minus 3 şl t
prinse Intre
vlnlul faptelor.
tului de dezvoltare In ritm grade, Iar maximele intre ze
Incit a economiei naţionale, de îndeplinii La dispeceratul centralei auqur la loale minele din Va ro şl 3 grade. Actuala etapă, de uriaşe şi ca fiecare lucrător din econo de transporturi auto Pcrva
creştere continuă a prodnclivl- j cărbunelui „pulsul" produclici lea Jiului... rodnice eforturi depuse de mie, fiecare om al muncii s-au înregistrat pagube de
I ■ .'ii muncii. Ia reducerea sis clasa muncitoare, de Întregul să-şi consacre energia şi ca peste 100 000 lei.
tematică a preţului de cost, Volum sporit de j noslru popor pentru înfăptui pacitatea creşterii avuţiei na Deosebit de importantă pen
\ dlnriticarea raţională a re rea programului trasat de ţionale. tru gospodărirea raţională şi
surselor materiale şi de muncă, partid în noul cincinal, soli Deşi aceste cerinţe trebuie apărarea Integrităţii avutului
promovarea progresului tehnic, producţie şl servicii j cită mobilizarea totală, Inten satisfăcute integral, de către obştesc este asigurarea unei
îmbunătăţirea calităţii produse sivă şi eficientă a tuturor re toate unităţile economice, fără depozitări, manipulări $i
lor şi creşterea nivelului de către populaţie j surselor naţionale. în scopul nici o abatere de la princi comervărl corespunzătoare
trai al întregului popor". asigurării unei accelerate piile şl normele legale ale so precum şl a pazei mij
Funcţie de raţiunile determi creşteri economice şl. pe a- cietăţi! noastre, se constată loacelor materiale. Cu toa
nările şi de opţiunile majore a BRAD. Colectivul de coo ceaslă bază, ridicării generale încă unele carenţe cu privire te câ conducerile unităţilor
le acestei ştiinţifice şl realiste peratori şl salariaţi din ca a nivelului de trai al poporu la modul în care se gospodă economice cunosc câ orice a
deiinirl, proiectul de lege sta drul cooperalivel meşteşu lui. In acest context, este im batere de Ja prevederile le
resc mijloacele materiale şt
bileşte suma instrumentelor găreşti „Moţul" Brad a- \ perios necesar să se acorde băneşti, o seamă de neajun gale în acest sens constituie
prin care se realizează politi nunţă Îndeplinirea sarcini- j cea mai mare grijă modulul
ca de preţuri, dimensionează lor de plan pentru acesi an. j în care se gestionează şl §e suri în apărarea integrităţii factori favorizanţi pentru de-
clar întreaga gamă de că! şl In acest Ici s-au creai pre- : avutului obştesc. Această con gradrtrea, deprecierea» sau sus
Modalităţi, de atribuţii şt răs mtse favorabile realizării utilizează fondurile producţiei cluzie, de loc îmbucurătoare, tragerea bunurilor, nu între
punderi menite să asigure In plnă la finele anului a li materiale din unităţile econo este confirmată şl de un re prind măsuri energice, cores
toate compartimentele econo nei producţii marfă supli mice. parte Integrantă, Inse cent control efectuat de or punzătoare Aşa se face câ
miei naţionale mobilizarea In mentare In valoare de pe parabilă a avuţiei naţionale ganele în drept la un număr la depozitul Fabricii dc che
tensă şl cu maximă eficienţă a ste 2 milioane lei. Aşa cum subliniază secretarul de 7 unităţi economice din restea de Ia Vaţa. unde nu
resurselor la crearea venitului Demn de remarcai este şl genera! al partidului, tovară judeţ Aspectele constatate, cn s-au luat măsuri de împrej
naţional. faptul că planul de livrări şul Nicolae Ceauşescu, în ex şi Implîcftţiile lor negative muire şl pază, s-au depistat
Factorul care conferă temei către fondul pieţei a fost punerea la plenara CC. a? trebuie să constituie pentru în acest an 40 de furturi de
nicie, claritate şi profunzime depăşit cu 67 la sută, asl- P C.R din noiembrie a.c. „Se toate cadrele de conducere din material lemnos. Aici paza nu
Întregului sistem de preturi gurtndu-se completarea vo Impune o disciplină şf o or unităţile economice, prilejul este asigurată în mod cores
este dat de aşezarea preţului lumului de mărfuri călre dine desăvfrşite, mijloacele unor serioase şl mature re punzător. de altfel nicî
de cost, la baza stabilirii orică sectorul socialist. La obţine materiale şt financiare trebuie flectări şl angajări privind Ia abatorul Orăştie şl
rei categorii de preţuri. Prin rea acestui succes s-au evi gospodărite cu maximum dc responsabilitatea ce le revine secţia de preparate din
aceasta se asigură o Justă şi denţiat In mod deosebit eficienţă, înlâturfndu-«e orice în faţa societăţii. Petroşani aîe întreprinderii de
realistă apreciere a eforturilor secţiile de tîmplărie din rlsîpâ". Tn strînsă legătură cu Industrializare a cărnii Deva.
ş| rezultatelor întreprinderilor, Brad şl Baia de Crlş. pre aceasta, secretarul genera! al Pledează pentru respecta
cum şi cele de confecţii şl partidului evidenţiază în prim rea strictă a acestei cerinţe precum şi Ia I.f L. Simeria,
încălţăminte. plan apărarea Integrităţii pro deficienţele înregistrate de or mai ales în ce priveşte in
(Continuar* In pag. a 2-a) prietăţii socialiste, necesitatea ganele de control, care trarea şl ieşirea bunurilor din
pornesc chiar de la modul de unităţi. In asemenea cazuri
fectuos în care se face recep consecinţele nu pot fi decît
negative Aceasta o dovedeşte
ţia şl primirea în gestiune a între altele chiar un fapt
bunurilor. Deşi dispoziţiile le
Căutătorii de comori“ în concurs PAGINA A III-A acestor operaţii sînt clare, u lului efectuat la T.Î.L. Simeria
petrecut cu prilejul contro
gale cu privire la efectuarea
-mm™
nele unităţi le încalcă sau Ie rînd la un singur tmnsnort
neglijeozâ. fapt ce generează de produse s-au depistat
Duminică a avut îoc, in leagurile hunedorene. Se ţii şi artişti amatori cunos scenă, a solistului loan Cri- de la bun Jnceput unele 12â litri lapte şi ambalaje în
sala „Arta" din Deva, des vor completa, In acest scop, cuţi ai judeţului. Au răsu şan a cules prin amîndouă pagube Aşa de pildă dato valoare de 1 500 lei în plus
chiderea celei de-a doua e de către fiecare comună in nat, in interpretarea coru cintcccle interpretate — Breviar cultural ■ Serial rită deficienţelor In recepţia fa(ă de canlilâtilc înscrise în
diţii a ştafetei folclorice trată in concurs, albumul lui Casei de cultură din O- „Ceteraş pe patru strune" unor produse, la înlreprinde- avizul de expediţie
„Căutătorii dc comori". ştafetă cu miniaturi de cu răştie, ecourile cintecelor şi „U-iu-iu brădui, brădui" rea de industrializare a lapte
Amplă valorificare şi evi sături, costume, podoabe, ţe patriotice „Sub flamura lu — numeroase aplauze. Men- lui Simcrin şi întreprinderea (Continuare în pag. a 2-a)
denţiere a inepuizabilelor sături din interiorul locuin minii" şi „Mîndră zi a li ţinindu-se in specificul local
nestemate populare păstra ţelor, ,,Comoara meşterilor bertăţii", cintecelc pc moti al spectacolului, formaţia de
te de arta şi obiceiurile hti- populari", cuprinzind obiec ve folclorice „Vine Streiul dansuri populare din Baia
nedorene, acţiunea devenită te din lemn, os, ceramică de la munte", cu o frum oa de Criş a prezentat, alături
tradiţională va întruni plnă şi „Cronica satului natal" să prezenţă solistică şi „Le de o plăcută imagine a fru SECVENŢE INTERNAŢIONALEI |SECVENŢE INTERNATIONALE
în luna aprilie solii artei şi alcătuită dintr-o colecţie le de Ia Orăştie", compozi mosului port moţesc, o sui
indeminărtl populare din muzeală a căminului, în ţie a dirijorului formaţiei, tă de dansuri presărată cu
şase zone ale judeţului, cu- semnări din folclorul şi profesorul Ion Popa. strigături vesele şi cu chiui
primind formaţii şi artişti etnografia locală, prezenta In interpretarea curată şi turi fecioreşti „ca la moţi".
din peste S0 de sate şi co rea prefacerilor . profunde nuanţată a grupului vocal Soliştii vocali Elena La- Vizita delegaţiei militare Zimbabwe va cuceri in mod
mune. survenite fn viaţa satelor de la Liceul pedagogic din zăr şi Virgil Moga, de la că
Iniţiată de Comitetul ju socialiste. O dată cu preda Deva au prins viaţă piesele minul cultural Baia de
deţean al U.T.C. şi organi rea elementelor amintite de de un real pitoresc melodic Criş, prezenţi in încheiere,
zată în comun cu Comite către comitetul comunal al „Toată lumea şti chita" şi au păstrat ştacheta înaltă a * române în Franţa sigur independenta
tul pentru cultură şi educa U.T.C. şi căminul cultural „Fluier, fluicraş". Puternice spectacolului. culegind ro
ţie socialistă, Consiliul ju comunei următoare In aplauze au însoţit apariţia pote dc aplauze binemeri
deţean al pionierilor, Cen traseu, formaţiile artistice cunoscutului şi îndrăgitului tate PARIS 6 — Corcspon- In cur-sul dimineţii, gene PEKIN 6 (Agerpres). — una lupla dreaptă a po
trul judeţean de îndrumare ale celor două cămine vor taraf din Vaţa dc Jos. In denlul Agerpres, Paul Diaco- ralul colonel Ion Gheorghe a lnlr-un comenlarîu intUulnl porului Zimbabwe împo
a creaţiei populare şi a prezenta cite un spectacol tr-o interpretare proprie, Marcînd prin repertoriu nescu, transmite : La invita depus o coroană de flori la „Zimbabwe va cuceri în mod triva discriminării rasia
mişcării artistice de masă, artistic comun Caracterul dinamică şi profund auten şi interpretare cîteua din ţia generalului de armată Morminlul soldatului necu sigur îndependenla", publi le, penlru independen
Inspectoratul şcolar jude- specific local al acestor re tică, taraful a adus cu el exigenţele competiţiei de aeriană Francois Maurin, şe noscut şi a semnal în cartea cat In legătură cu recentul ţă naţională* — arală co
1 an şi Consiliul judeţean prezentaţii — condiţie în o suită dc dntece din Ţara clanşate, spectacolul, pre ful Stalului Major general al de onoate de la Arcul de acord intervenit între gu mentariul Condamnind acor
nl sindicatelor, ştafeta, por scrisă in regulamentul con Zarandului, explozie de vi zentat in faţa a numeroşi «rmalelor franceze, luni ft Triumf. In aceeaşi zi. el a vernul brilanic şi regimul dul, realizai în contradicţie
nită duminică la drum. se cursului — asigură perpe talitate, robusteţe şi frumu instructori şi activişti cul sosit tn Franţa, Inli-o vizilă avut o primă întrevedere cu rasist ihodesian. ziarul „Jen- cu interesele poporului Zim-
vrea un autentic creuzet al tuarea şi punerea in circui seţe metodică şi armonică turali din judeţ, ca şi a ţi de o săptămînă, o delegaţie şeful Statului Major general minjibao" relevă că respcc- babwc. comentariul exprimă
creaţiei folclorice hunedo- tul valoric judeţean a u îndrăgitele cîntecc moleşii nui entuziast public de- militară română condusă de al armatelor franceze. livul acord nu va putea nici- convingerea câ lupla aces-
renc. Ea urmăreşte asigura nora dintre cele mai fru ,.Eu silit fată de ta moţi" şi vean, s-a vrut o deschide qencralul colonel Ion Gheor- După-amiază, generalul co odalâ să Împiedice progresul
rea valorificării într-o mai moase manifestări folclorice Ridică-le negură" au fost re de bun augur a acţiunii l li ia. care se bucură de spri
marc mr.sură a datinilor şi păstrate in tradiţia satelor reascultate dc numerosul qhe. prim-adjunct al minis lonel Ion Gheorghe a fost poporului Zimbabwe in lup jinul popoarelor din lumea
obiceiurilor strămoşeşti. evi noastre public prezent în sală în simbolic intitulate „Căută trului for|elor armate ale Re primii de minislru! francez ta penlru independelă naţio Întreagă, va duce Ia înlrin
denţierea unor momente Acţiunea a debutat la De interpretarea solistei Suza- torii de comori", publicii Socialiste România, al Apărării naţionale, Midiei nală. Guvernul şi poporul gerea regimului reacţionar al
deosebite din viaţa satelor va cu un frumos program na Rovinar. Apariţia agrea şi şef al Marelui Stat Major. Debre. chinez «u sprijinii întotdea
şi a oamenilor de pe me artistic prezentat de form a bilă, cu un plăcut joc de ILEANA LASCU lui lan Sniilh.